Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bolnav de iubire şi zdrobit de jale
am pornit pe drumuri lungi a Te gă si
să -Ţ i să rut cu lacrimi urma urmei Tale
şi mă car o dată Faţa-a-Ţ i mai privi.
Unde-ai mers? O, unde ai plecat Tu oare,
sfâ şie că inţa sufletul meu tot
risipesc pe drumuri lacrime amare,
e pustiu şi-s singur, Doamne nu mai pot.
Viaţa mi-e zdrobită , iar în jur haine
urlă numai fiare groază şi fiori
şi-a înfipt durerea mii de colţi în mine…
— Iată Doamne plata celor tră dă tori.
Vai, sunt gol şi singur şi privesc cu jale
stâ rvul pentru care eu Te-am pă ră sit
n-am pus preţ pe harul ascultă rii Tale
şi-azi mi-e-ntregul suflet ars şi pustiit.
Am crezut iubirea ceva de vâ nzare,
anii-atâ tor jertfe i-am pierdut din gâ nd,
scumpa mea Comoară , n-am putut fi-n stare
s-o plă tesc cu sâ nge, dar să nu mi-o vâ nd.
Am crezut că astfel va-nceta odată
zbuciumul şi lupta cu ră niri de jar,
am zis: “da”, iar astă zi viaţa mi-e-ncleştată
De-nmiite cazne, zbucium şi amar…
Mâ inile ispitei negre şi haine
vă lul cură ţiei crud mi-au sfâ şiat
şi-aruncară -n tină sufletul din mine
— Ce-am fă cut cu Tine, Darul meu Curat!
Unde eşti iubirea mea de-ntâ ia oară ,
legă nată -n lacrimi şi trezită -n câ nt?
Azi trecută -i lupta, azi e pace-afară
dar în suflet plâ nge cel mai drag mormâ nt.
Ah, Te caut pe drumuri noaptea printre sate
pe-unde-au dus odată farmec paşii Tă i,
dar nu-i nimeni-nimeni, numai în cetate
latră tot aceaişi câ ini flă mâ nzi şi ră i.
O, de se mai poate să -mi primeşti fierbinte
lacrima că inţii, plâ nsul meu amar,
din acel tezaur ce-am avut ’nainte
îţi mai cer Isuse o fă râ mă doar: