Leadul și corpul știrii

Leadul
❏ engl. LEAD
❏ fr. CHAPEAU
❏ rom. INTRO

Caracteristicile unui lead

❏ prezența elementelor de identificare (răspunsul la întrebările ce?, cine?, unde?);
❏ autonomia (trebuie să transmită un mesaj, fără să depindă de restul articolului);
❏ claritate (la nivel de mesaj și limbaj);
❏ concizia (maximum de informație în minimum de spațiu);
❏ ordonarea logică a ideilor (structura);
❏ adaptarea conținutului la specificul articolului pe care îl precede (respectarea
unghiului de abordare, tonului articolului)
De evitat:
❏ începerea lead-ului cu citate, deoarece identificarea ulterioară a sursei face dificilă
atribuirea
❏ folosirea acronimelor complicate ale unor organizații
❏ utilizarea numerelor complexe, dificil de reținut (soluție: se rotunjesc)
Tipologia leadurilor
❏ cronologic (sau narativ)
❏ tip șoc
❏ tip glonț
❏ „introducere amânată”
❏ rezumativ
❏ istoric
❏ umoristic
❏ filosofic
❏ declarație
❏ interogativ

Leadul cronologic (narativ)

❏ expune evenimentele în ordinea desfășurării
❏ elementul CUM este mai important decât elementul CE (modul în care a decurs
evenimentul e mai important)
❏ finalul trebuie să fie suficient de interesant și să merite efortul depus de cititor pentru
a lectura detaliile referitoare la modul în care s-au desfășurat evenimentele

Lead-ul de tip șoc

❏ are ca scop surprinderea cititorului prin asocierea începutului cu deznodământul
evenimentului
 ❏ omiterea unor elemente se face intenționat
❏ ex: „Billy Ray Smith și-a aprins o țigară în timp ce-și afunda picioarele în petrol.
Poate va supraviețui.”
❏ ex: „Medicul Popescu a luat mită în ultimii 20 de ani. Pe următorii 20 îi va petrecere
la Rahova.”

Lead-ul de tip glonț

❏ constă în concentrarea întregului subiect al știrii într-o singură propoziție relevantă
❏ e recomandat când știrea tratează un subiect important, care urmează a fi abordat de
toată presa.
❏ ex: News Chronicle a anunțat moartea lui Hitler folosind următorul lead: „Cel mai
urât om din lume e mort.”
❏ ex: Record: 5000 de cazuri noi

Lead-ul „introducere amânată” (sau picătură întârziată)

❏ ocupă câteva paragrafe
❏ se folosește la subiecte fără impact major, la articole cu tentă umoristică, permitând
amânarea adevăratului lead, întocmai ca poanta unui glume.

Lead-ul rezumativ
❏ folosit pentru a extrage esențialul dintr-un lanț complex de evenimente a căror
prezentare detaliată ar necesita mult spațiu
❏ oferă contextul în care s-a produs evenimentul
❏ e folosit și atunci când nici un aspect al subiectului nu este ieșit din comun, dar
consecințele sunt interesate.
❏ Dezavantaj: poate genera confuzie dacă nu este explicit
❏ Se recomandă structurarea informației la fel ca în promo-urile filmelor, cu expunerea
celor mai spectaculoase momente
❏ SUGESTII:
● prezentarea evenimentului/ a actorilor principali și a intrigii (momentul de
cotitură din narațiune)
● caracterizarea personajelor (citate, acțiuni care îi definesc)
● emoții
● final care lansează o întrebare, stârnește interesul pentru lectură

Leadul de tip istoric

❏ se recomandă fie când faptul istoric menționat este îndeajuns de fascinant pentru a
capta cititorul, fie când întorsătură evenimentelor are destulă forță (paragraful al
doilea: „dar…”)
❏ Recomandare: aproape întotdeauna se obține un articol mai bun rescriind materialul,
cu informația din paragraful doi trecută în lead
Alte tipuri de lead:
❏ lead-ul declarație
❏ lead-ul filosofic
 ❏ lead-ul umoristic
❏ lead-ul interogativ

Leaduri care trebuie evitate

❏ utilizarea în mod repetat a clișeelor în situații mai mult sau mai puțin potrivite le-a
făcut să își piardă consistența și puterea de sugestie

Vești bune/ vești proaste

❏ clișeu utilizat prea des, care de cele mai multe ori e plictisitor
❏ EX: avem o știre bună și una rea: luna aceasta benzina se ieftinește, dar începând cu 1
decembrie, aceasta va costa 7 RON litrul

Glob de cristal
❏ materialul începe cu descrierea unei secvențe de vis, care prezice viitorul
❏ se poate folosi când este vorba de fenomene paranormale sau de personaje cu calități
de oracol/ de medium
❏ nerecomandat, deoarece majoritatea oamenilor nu pot prevedea viitorul.
❏ ex: „În urmă cu 5 ani, când Ionuț Petrean a fost salvat de la înec, nu avea cum să-și
închipuie că va putea să întoarcă serviciul care i-a fost făcut.”

Coșmar
❏ aceste intro-uri sunt folosite de obicei pentru materiale care vorbesc de o experiență
trecută
❏ DAR nu orice experiență neplăcută trebuie să fie comparată cu un coșmar
❏ EX: „Momentele de coșmar pentru Lidia Buble la un concert. Au început să arunce cu
fructe în ea.”
❏ „Lavinia Pîrva, momente de coșmar în direct la TV. << Mă confunzi. Știi pe cine ai
invitat la emisiune? >> ”

Stă pe scaun
❏ este indicată descrierea decorului în lead, dar dacă cel mai neobișnuit lucru despre
personal este că stă pe scaun, atunci materialul e plictisitor.
❏ EX: „Domnul Vasile Pop stă pe un fotoliu, în spatele biroului masiv. Este deputat de
25 ani [...] ”

Spânzurarea unei persoane

❏ materialul începe cu descrierea unei persoane la care nu se mai revine deloc pe
parcursul materialului.
❏ EX: „Angela Pop este de 10 ani funcționară la Casa Județeană de Pensii Cluj (CJPC).
În fiecare zi se întâlnește cu sute de pensionari. Ieri, Parlamentul a votat o lege prin
care toți pensionarii sunt obligați să își primească pensiile pe card. Formularele tip
trebuie completate și depuse până la data de 10 ianuarie la sediul CJPC.”

Valiză
 ❏ acestea sunt intro-urile în care înghesuie toată informația, ca într-o valiză căreia apoi
nu i se mai închide capacul.

Buletinul meteo
❏ încearcă să descrie decorul/ atmosfera prin prezentarea vremii
❏ acest tip de lead trebuie evitat când subiectul nu este legat de vreme
❏ EX: „Era o seară de toamnă senină și friguroasă, în care stele sclipeau. Votul pentru
prezidențiale a luat sfârșit.”

Stereotip
❏ aceste intro-uri reiau cele mai comune trăsături și caracteristici anumitor grupuri
socio-demografice (bătrâni, femei etc.)
❏ EX: „La vârsta la care cei mai mulți au grijă de nepoți, Ion Velea străbate lumea în
lung și lat, însoțit doar de o bicicletă.”

Mistere nerezolvate
❏ provoacă cititorul, dar „misterul” constă în faptul că articolul este despre cu totul
altceva
❏ intro-urile trebuie să fie legate de subiect și materialul trebuie să răspundă misterului

Corpul articolului
Structuri de materiale

Structuri de materiale
❏ Piramida inversată
❏ Formula Wall Street Journal
❏ Clepsidra
❏ Tehnica secțiunii

Piramida inversată
❏ e o structură recomandată pentru știrile scurte care au încărcătură dramatică mare
(accidente, războaie, conflicte)
❏ informațiile sunt oferite în ordinea descrescătoare a importanței lor
❏ informațiile trebuie ierarhizate în funcție de relevanța lor pentru cititor
❏ răspunsurile la întrebări de bază (cine?, ce?, de ce?, cum?, unde?, când?) se vor da în
prima parte a materialului, urmând ca acestea să fie secondate de elementele mai puțin
importante
❏ Avantaj: această structură oferă toate informațiile de bază încă din primul paragraf
❏ Dezavantaj: cititorul poate să se oprească din lectură imediat ce a intrat în posesia
informațiilor esențiale
Formula Wall Street Journal
❏ pentru materialele concepute în acest fel, formula de început este una „soft”, atenția
focalizându-se pe o persoană anume, o scenă sau un eveniment
 ❏ construcția logică merge dinspre particular spre general, iar ideea de bază este că
persoana este doar una dintre numeroaselor afectate de întâmplarea expusă în cele ce
urmează
❏ EX: „Pe Mihai îl trezește doar alarma pentru a merge în fiecare zi la școală. Cunoaște
toate fast food-urile din oraș își semnează singur carnetul de note. La fel ca el sunt
alte aproximativ zece mii de copii și adolescenți ai căror părinți se află la muncă în
alte țări.”

Clepsidra
❏ această formulă începe asemenea unei piramide inversate, oferind informațiile-cheie
la început și continuă cu expunerea cronologică a evenimentelor

Tehnica secțiunii
❏ se tratează fiecare secțiune a materialului în blocuri separate de informație, ca și cum
ar fi un capitol separat, model care îi va încuraja pe cititori să își continue lectura
❏ între diversele secvențe trebuie să existe un cârlig, o legătură care să asigure
continuitatea și omogenitatea textului
❏ structura se recomandă în cazul subiectelor care tratează mai multe teme
❏ EX: „un material despre politicile sociale ale Guvernului poate fi redactat după acest
model, construind paragrafe diferite despre
● creșterea pensiilor
● sprijinirea tinerelor mame
● recalificarea șomerilor