UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

Diferențele de reprezentare dintre o publicație tabloidă și o publicație generalistă a unui

media event: Decesul Reginei Elisabeta a II-a

Conf. dr. Andreea Mogoș Adriana Șerban

Asist. univ. dr. Alexandra Szilagyi

Cluj-Napoca
Februarie 2023
 1. Introducere

Această lucrare are ca obiect de cercetare modul în care a fost reprezentat în presa
tabloidă și generalistă media eventul: Moartea Reginei Elisabeta a II-a. Este un subiect care a
marcat luna septembrie din anul 2022 și a condus la o puternică mediatizare în presa din
întreaga lume.
Având în vedere mobilizarea presei de a acoperi cât mai amplu acest eveniment,
update-urile aproape instante pe această temă, dar și interesul jurnaliștilor din România
pentru acest subiect, toate acestea m-au condus să pornesc o cercetare despre modul în care
jurnaliștii de la un ziar tabloid și un ziar generalist (Cancan și Libertatea) au diseminat
subiectul către public.

2. Inspectarea literaturii de specialitate

2. 1. Media event
Termenul „media event” s-ar traduce în limba română prin „eveniment media”, dar în
realitate termenul nu nominalizează orice fel de eveniment, ci evenimentele de înaltă
anvergură cu un puternic impact asupra societății.
Sintagma „media events” a fost introdusă de Elihu Katz și Daniel Dayan încă din
1992, iar semnificația se referă la evenimente publice care sunt amplu acoperite de
mass-media, indiferent că ne referim la televiziune, radio sau presa scrisă. Datorită acestei
acoperiri oferite de jurnaliști, se declanșează procese de mobilizare socială și, uneori, chiar și
de acțiune politică. Introducerea acestei definiții a pornit de la observațiile lui Katz și Dayan
asupra mediatizării anumitor subiecte, și au realizat că există evenimente mediatizate care au
un impact mult mai mare în comparație cu altele. Au stabilit că există două tipuri de
evenimente: evenimentele de rutină (situațiile comune, obișnuite pentru public, fără un
impact social foarte mare) și evenimentele de non-rutină (situații care rup cotidianul zilnic,
afectează segmentele sociale semnificative, forțează jurnaliștii la ieșirea din rutină și care
declanșează o acoperire mediatică mare1.

1
Mihai Coman, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologică, Polirom, Iași, 2003, p. 59.
 Împărțirea evenimentelor în două categorii a fost confirmată și de Mihai Coman care
spune că există evenimente din presa cotidiană care nu aduc o noutate extraordinară, dar și
evenimente care surprind un public foarte larg de oameni și scot la iveală aspecte neștiute, iar
puterea de a crea amploarea stă și în mâna jurnaliștilor care aleg ce informații să crediteze cu
valoare și care nu2.
Elihu Katz spune că este important ca evenimentele să se deruleze „sub ochii
oamenilor”, în timp real, aceasta fiind prima și cea mai importantă caracteristică a unui media
event.
În categoria media events intră evenimente importante precum ceremonii, nunți și
funeralii ale unor personalități importante, summituri, conferințe, evenimente muzicale sau
sportive de mare anvergură. Printre exemple amintim înmormântarea Prințesei Diana, vizita
Suveranului Pontif în România, Eurovision, Jocurile Olimpice și multe altele.
În acest fel, Katz a identificat că a doua caracteristică importantă este organizarea
complexă. Aceste evenimente nu sunt organizate spontan și întâmplător, ci sunt planificate
până la cele mai mici detalii.
Iar felul în care se organizează transmite anumite trăiri, lucru care ne conduce către a
treia caracteristică propusă de Katz: ritualul sau drama. El propune ipoteza că ritualurile de
ceremonie trebuie să fie pline de emoții, simboluri și să expună consecințe când este cazul3.
A patra caracteristică este poziționarea în spațiu-timp a evenimentului: claritatea
imaginii de ansamblu transmisă către cititor. Niciun detaliu nu este prea mic pentru a fi omis.
În centrul trebuie să fie întotdeauna personalitatea, care poate lua rolul unui erou.
Katz susține că fiecare eveniment are un erou și că în mâna presei stă posibilitatea de a
dramatiza circumstanțele sau chiar să personalizeze conceptele abstracte legate de
personalitatea centrală.
Iar, în ultimul rând, avem forța de a forma norme sociale în urma unui eveniment4.
Prin caracterul său ritualic, media eventurile devin ceremonii, iar responsabilitatea de
a impune un limbaj special, o coerență narativă și un ansamblu de interpretări, simboluri,
conotații revine în atribuția jurnalistului. În acest fel, ei nu mai rămân la statutul de
transmițători ai mesajului, ci sunt cei care dau cu adevărat viață evenimentului.

2
Mihai Coman, Manual de jurnalism, Polirom, Iași, 1997, p. 107-109.
3
Elihu Katz, Media Events: The Sense of Occasion, în Penn Libraries, 1980, vol. 6, p. 84.
4
Elihu Katz, Media Events: The Sense of Occasion, în Penn Libraries, 1980, vol. 6, p. 85.
 Totuși, acest lucru nu trebuie înțeles ca o intruziune în autenticitatea evenimentului,
căci mass-media joacă rolul de a amplifica simbolistica evenimentului și îi oferă o importanță
mare, dar nu influențează derularea lucrurilor5.
Abordările critice au pus la îndoială puterea mobilizării rituale pentru publicul care se
află la distanță și s-a pus întrebarea „Pot media events să creeze de la distanță starea de
conexiune și extaz?”. Dacă am fi primit această întrebare în urmă cu 50 de ani, deși
tehnologia nu era la un nivel avansat, putem admite că și de la distanță există o mare putere
pe care aceste evenimente o exercită asupra publicului. Acest lucru se întâmplă cu atât mai
mult acum, în era tehnologiei, în care oamenii pot fi informați din abundență, în timp real și
dintr-o multitudine de surse.
Din perspectiva lui Karin Becker, în reprezentarea media events, presa are trei tipuri
de elemente: momentele de vârf ale manifestării, atmosfera generală și momentele liminale
care dezvăluie simboluri și semnificații profunde ale evenimentului6.

2.2. Funeraliile ca media events

Istoria ne-a pus în fața unor exemple foarte reprezentative care ne fac să înțelegem că
funeraliile unor persoane importante pot lua rolul de media events foarte rapid.
Mihai Coman amintește printre exemple asasinarea și funeraliile lui Isaac Rabin care
au stârnit intense emoții. În acel moment de cumpănă, mass-media a oprit programul uzual și
s-a transformat într-un „forum de exprimare a sentimentelor publicului”.
Și mediatizarea intensă a morții Prințesei Diana, un personaj puternic corelat cu
Regina Elisabeta a II-a, a dus la formarea unui eveniment transformativ7.
Dayan și Katz aduc alte două exemple populare: asasinarea și înmormântarea lui
Gandhi. Acest eveniment a stârnit atât de mult șoc, încât oameni au preferat ca în timpul
ceremoniei să rămână în casele lor și să urmărească programele transmise despre viața lui,
cântece de aducere aminte și să urmărească actualizările.
Iar cel de-al doilea exemplu este înmormântarea lui John F. Kennedy, despre care cei
doi au spus că reprezintă un eveniment ceremonial, pe când asasinarea acestuia are valoare de
eveniment, nu de ritual8.

5
Mihai Coman, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologică, Polirom, Iași, 2003, p. 59.
6
Mihai Coman, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologică, Polirom, Iași, 2003, p. 66.
7
Mihai Coman, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologică, Polirom, Iași, 2003, p. 71.
8
Daniel Dayan, Elihu Katz, Media events: The Live Broadcasting of History, Harvard University Press, United
States of America, 1992, p. 102.
 2.3 Jurnalismul de tabloid
Conform Enciclopediei Britannica, termenul „jurnalism de tabloid” reprezintă un gen
care are caracter senzaționalist. Deși originile acestui gen sunt disputate, s-a dezvoltat de-a
lungul timpului cu precădere în Statele Unite ale Americii și este foarte prezent până în
timpurile noastre9.
Într-un alt articol despre caracteristicile tabloidelor se numără capacitatea lor de „a
face gălăgie” și senzaționalismul pe care obișnuiesc să-l dea publicului lor.
De obicei, se abordează subiecte care intrigă curiozitatea cum ar fi subiectele tabu,
„picanterii” despre personalități celebre, glamour-ul societății, dar și scandaluri. Se pune
accent pe elementul vizual, mai ales în cazul revistelor.
Printre critici se numără faptul că „eșuează să servească funcția primară de informare
a jurnalismului”, dar și că declinul se datorează senzaționalismului ieftin, sacrificarea
obiectivității și imparțialității și că produc un dezinteres pentru înțelegerea subiectelor cu
adevărat importante10.

2.4 Senzaționalismul care conduce la fake news

Goana după informații care să impresioneze publicul și să le mențină atenția aduce cu
sine posibilitatea de a se infiltra fake news, adică informații sau povești false, răspândite cu
diferite scopuri.
Deși uneori poate fi vorba de un fake news de tipul misinformation, adică crearea
unor știri false create neintenționat (cum ar fi informațiile despre prezența Angelinei Jolie și a
lui Elon Musk la Castelul Bran), până la disinformation, informații complet false care au fost
create conștient, sau malinformation, informații reale, dar care au scopul de a dăuna imaginii
unui om11.

3. Întrebări de cercetare

Scopul cercetării este identificarea diferențelor între reprezentarea media eventului în

Cancan și Libertatea.

9
Daniel Gossel, Tabloid Journalism, în Encyclopedia Britannica,
https://www.britannica.com/topic/tabloid-journalism (12 dec. 2022).
10
Liliana Ionescu, Tabloidizarea - Libertate fără responsabilitate, în Revista de studii media, 2016-2017, nr.
5-6, p. 81-82.
11
Mauro Munafò, Fake news Hateri și Cyberbullying, Curtea Veche, București, 2020, p. 23-24.
 Pentru că în urma inspectării literaturii de specialitate am descoperit că media events
produc un flux de știri foarte mari, dar și că există o corelație directă între jurnalismul tabloid
și apariția fake news-ului, am decis ca întrebările de cercetare să fie următoarele:
Î1: Cum au prezentat jurnaliștii media event-ul? Care a fost fluxul de știri și cât de
corecte din punct de vedere jurnalistic au fost acestea?
Î2: Au existat articole despre teorii ale conspirației, fake-news sau senzaționalism
vizavi de monarh și familia regală în publicațiile Libertatea și Cancan? Care a fost frecvența
și conținutul acestora?
Î3: În ce măsură au prezentat jurnaliștii subiecte conexe Reginei și familiei regale, dar
care nu au avut legătură cu decesul monarhului?

4. Metodologie

4.1. Metoda
Metoda utilizată este analiza de conținut. Consider că este cea mai potrivită pentru
că am ales să analizez articolele de presă dintr-un ziar tabloid și generalist, fost tabloid, deci
analiza de conținut mă va ajuta pentru a înțelege conținutul mesajelor și a caracteristicilor
scriituri.
Urmăresc ca în cercetarea mea să fac o analiză cantitativă, a numărului de articole
care s-au scris pe acest subiect, cât și calitativă, pentru a urmări niște rezultate mai detaliate și
nuanțate a felului în care jurnaliștii s-au raportat la eveniment.

4.2 Culegerea datelor

Pentru culegerea datelor am ales o publicație exclusiv tabloidă, Cancan, și o
publicație care în trecut a fost tabloidă, dar care începând din 2016 se identifică ca publicație
generalistă, Libertatea. Justificarea alegerii este poziția fruntașă a acestora în topul
audiențelor, conform SATI în luna septembrie 2022. Am ales aceste două publicații pentru a
observa diferența de abordare a subiectului.
Culegerea datelor se va face manual, de către mine, cu ajutorul motorului de căutare
de pe site și a unor cuvinte cheie precum: „regina”, „moartea reginei”, „familia regală”.
Având în vedere limitările de dimensiune ale lucrării am ales ca pentru Libertatea să
folosesc metoda pasului de 10 și pentru Cancan metoda pasului de 5, astfel încât să obțin un
număr egal, de 10 articole pentru fiecare dintre publicații.
 4.3. Instrumentul de analiză
Pentru a interpreta datele mă voi folosi de instrumentul grila de analiză. Voi avea
indicatori precum: prezența elementelor definitorii pentru un media event, obiectivitatea
articolelor, subiectivitatea articolelor, preluarea informațiilor de la jurnaliștii redacției direct
de la fața locului sau prin alte surse, prezența conspirațiilor, detalierea aspectelor din viața
privată a Reginei sau a altor membri ai Casei Regale, menționarea unor informații care nu au
valoare informativă pentru public.

5. Analiza

5.1. Libertatea
Primul articol12 analizat este „Ce probleme de sănătate a avut regina Elisabeta a
II-a de-a lungul timpului”, realizat înainte de moartea Reginei, când s-a aflat despre
înrăutățirea stării sale de sănătate. Deși articolul este unul care vizează un subiect personal,
problemele de sănătate pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului, informațiile sunt
relevante în contextul unui media event despre unul dintre cei mai longevivi și importanți
monarhi din istorie. Articolul se bazează pe informații preluate, de la CNN și Casa Regală, se
păstrează obiectivitatea și se relatează la persoana a III-a. Se respectă valoarea de media
event prin faptul că actualizările se fac în timp real, rapid și o păstrează pe Regină în centrul
știrii.
Într-un alt articol13, cei de la Libertatea au decis să abordeze un articol cu stil de
necrolog în care să prezinte date-cheie din viața Reginei Elisabeta a II-a. Știrea este
echilibrată și obiectivă, iar ca sursă citată este publicația Reuters de la care a preluat
informațiile. Având în vedere rangul personalității, detaliile despre viața ei privată menționate
în interiorul știrii sunt majoritatea publice, agreate pentru publicat și potrivite pentru
ilustrarea unui media event.
În continuare, articolele analizate sunt după moartea monarhului. Faptul că jurnaliștii
au abordat subiectul înainte să fie confirmat decesul arată valoarea de media event pe care a
avut-o evenimentul și importanța sa.
12
Teodor Bobei, Ce probleme de sănătate a avut regina Elisabeta a II-a de-a lungul timpului, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-probleme-sanatate-de-a-lungul-timpului-4270311, 31
ianuarie 2023.
13
Petre Drobrescu, Câteva date-cheie din viața reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii
Britanii, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-sub-supraveghere-medicala-date-cheie-din-viata-ei-427015
3, 31 ianuarie 2023.
 În articolul intitulat „Trei minute cu Regina Elisabeta filmate în mare secret. Nici
măcar familia n-a știut: „Bună seara, domnule Bond”14, se aduce în ochii cititorilor un
subiect deja cunoscut. Deși sunt păstrate rigoriile jurnalistice și de media event, titlul „Trei
minute cu Regina Elisabeta filmate în mare secret. Nici măcar familia n-a știut” este clickbait,
menit să atragă atenția, iar în interiorul știrii este repetată de 2 ori o informație eronată: „[…]
într-o scenetă pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Londra, în
care regina a fost văzută sărind dintr-un elicopter și parașutându-se pe stadion.”, acest lucru
fiind fals pentru că a existat un cascador profesionist și Regina nu a sărit propriu-zis din
elicopter.
În articolul „Dezvăluiri incredibile despre vizita soților Ceaușescu la Londra. Ce
a făcut Regina Elisabeta a II-a pentru a scăpa de ei”15, știrea debutează cu un titlu
clickbait menit să atragă atenția. Un element al ziarelor de tip tabloid este folosirea cuvintelor
senzaționale, printre care se numără și expresiile de genul „dezvăluiri incredibile”
Știrea în sine se depărtează de la subiectul de pe ordinea de zi și este mai degrabă o
relatare despre ce au făcut soții Ceaușescu la vizita lor în Londra. Această știre nici măcar nu
ar fi relevantă într-un context internațional, dar jurnaliștii au ales să scrie despre subiect
pentru că este în legătură directă cu poporul român, se abordează un subiect tabu, și anume că
„staff-ul” Ceaușescu ar fi furat obiecte din camera în care au fost cazați, făcându-se o
stereotipizare vizavi de poporul român, dar și pentru un alt elementul senzaționalist, cum că
Regina „s-ar fi ascuns într-un tufiș ca să scape de soții Ceaușescu”.
Pentru aceste informații nu au existat vreodată declarații directe ale Reginei care să
confirme sau infirme cele întâmplate, deci rămân la nivel de zvonuri, fiind niște informații
neverificate de către jurnaliști.
O altă știre care se distanțează de subiectul central al media eventului și nu urmărește
un subiect de interes public este „Mesajul de condoleanțe transmis de Donlad Trump,
după moartea Reginei Elisabeta a II-a”16. Deși știrea este în mare parte compusă corect

14
Cosmin Stăniloiu, Trei minute cu Regina Elisabeta filmate în mare secret. Nici măcar familia n-a știut: „Bună
seara, domnule Bond”, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-deces-filmare-jocurile-olimpice-londra-james-bond-4270972, 31
ianuarie 2023.
15
Petre Dobrescu, Dezvăluiri incredibile despre vizita soților Ceaușescu la Londra. Ce a făcut Regina Elisabeta
a II-a pentru a scăpa de ei, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/dezvaluiri-incredibile-despre-vizita-sotilor-ceausescu-la-londra-regina-s-a-pitit-int
r-un-tufis-pentru-a-i-evita-2390116, 31 ianuarie 2023.
16
Cosmin Stăniloiu, Mesajul de condoleanțe transmis de Donlad Trump, după moartea Reginei Elisabeta a II-a,
în Libertatea, https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-deces-reactie-donald-trump-4271140, 31 ianuarie
2023.
gramatical, în titlul observăm o greșeală flagrantă, și anume numele fostului președinte al
SUA scris greșit: Donlad.
Deși știrea este menită să fie un mesaj de condoleanțe din partea lui Donald Trump,
accentul este mai mult pus pe afirmațiile pe care el le-a făcut, ce crede el despre subiect,
vizita lui în Londra. În plus, în a doua parte a știrii autorul se distanțează aproape complet de
personalitatea Reginei Elisabeta a II-a și aduce în lumina cititorilor zvonuri despre cum
Trump le-ar purta ranchiună lui Harry și Meghan, abordându-se detalii despre alți membri ai
familiei: „[…] are o relație mult mai tensionată cu Harry și Meghan Windsor, nepotul și
nepoata Reginei. El l-a numit pe prinț „biciuit ca nimeni pe care cred că l-am văzut vreodată”,
aceste afirmații nefiind relevante în contextul știrii sau al decesului monarhului.
Tendința de a se depărta de subiectul media eventului continuă pentru jurnaliștii de la
Libertatea și într-un articol în care este relatată legătura incredibilă dintre România și
familia regală17. Deși această știre a fost relatată în contextul decesului monarhului, nu are
nicio legătură cu personajul principal, Regina Elisabeta a II-a.
Deși știrea este corectă din punct de vedere jurnalistic, respectând normele de scriere,
obiectivitatea, atribuirea surselor, nu îndeplinește elementul cel mai important, și anume
interesul public, de informare. Mai mult, știrea are un ton senzaționalist, încă din titlu pornind
cu o afirmație secretoasă și măreață: „Legătura neștiută a Regelui Marii Britanii cu
România”, continuând în text cu: „Arborele genealogic al familiei regale britanice are
rădăcini în România”, „Micul oraș Sângeorgiu de Pădure din județul Mureș are o legătură
mai puțin știută între România și precursorii regelui Marii Britanii”, „Linia genealogică prin
care Mureșul este legat de Londra”. Deși aceste expresii dau speranța unei legături strânse
între familia regală și România, în realitate a existat în anii 1800 o legătură de rudenie foarte
depărtată de familia regală, și în plus persoana în cauză, o stră-stră-străbunică a Regelui
Charles al III-lea, era de origine maghiară. Știrea nu-și păstrează elementul de media-event
pentru că se depărtează complet de Regină și abordează un subiect care nu are relevanță în
cazul de față, dar care este posibil să stârnească interesul publicului.
La fel putem spune și despre articolul „Un soldat din garda regală a leșinat lângă
catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în Westminster Hall”18 care nu îndeplinește scopul
17
Ramona Ciobanu, Flavius Toader, Legătura neștiută a Regelui Marii Britanii cu România:
Stră-stră-străbunica lui Charles al III-lea s-a născut și este îngropată la Sângeorgiu de Pădure, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/legatura-regelui-marii-britanii-cu-romania-stra-stra-strabunica-lui-charles-al-iii-le
a-s-a-nascut-si-este-ingropata-la-sangeorgiu-de-padure-4271997, 31 ianuarie 2023.
18
Cosmin Stăniloiu, Un soldat din garda regală a leșinat lângă catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în
Westminster Hall, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/un-soldat-din-garda-regala-a-lesinat-langa-catafalcul-reginei-elisabeta-a-ii-a-in-we
stminster-hall-4277435, 31 ianuarie 2023.
jurnalistic de informare și nici pe cel de media event în care aduce un plus de valoarea
evenimentului. În concluzie, știrea a fost compusă doar pentru elementul său dramatic, și
anume că un soldat a leșinat, dar această informație nu schimbă cu nimic situația.
Știrea „Sicriul reginei Elisabeta a II-a, depus la catedrala din Edinburgh, după o
procesiune condusă de regele Charles al III-lea”19 respectă caracteristicile de media event:
o menține pe Regina Elisabeta a II-a ca nucleul al știrii, se face poziționarea în spațiu-timp
de-a lungul știrii și sunt prezente update-urile în timp real, marcate ca atare „UPDATE ora
22.46”, astfel încât cititorii să vadă desfășurarea evenimentelor, aceste update-uri fiind
însoțite de descrieri amănunțite care oferă nuanța ritualică întregii știri.
Elementul ritualic și dramatic specific media event este foarte bine nuanțat și în știrea
„De ce este sicriul reginei Elisabeta a II-a căptușit cu plumb și câte kilograme cântărește
acesta”20 unde se detaliază aspecte despre înmormântare. Deși în titlul știrii propoziția este
formulată astfel încât cititorii pare că vor afla câte kg cântărește sicriul și alte detalii legate de
acesta, în interiorul știrii toate informațiile rămân la nivel de zvonuri sau bănuieli, conține
expresii de genul „pare să fi fost”, „se crede că”. Așadar majoritatea informațiilor nu sunt
confirmate, iar cititorii rămân doar cu ipoteze pentru că știrea nu este construită pe bază de
fapte concrete.
Tot în contextul înmormântării monarhului, jurnaliștii de la Libertatea au lansat un
articol intitulat „Viața reginei Elisabeta a II-a în imagini. Fotografii memorabile din
viața celui mai longeviv monarh britanic”21 care își îndeplinește elementul dramatic și
ritualic, fiind un articol de tipul necrolog în care este prezentată viața Elisabetei a II-a.

5. 2. Cancan
„Regina Elisabeta a II-a a murit! Suverana britanică, în vârstă de 96 ani, a fost
cea mai longevivă din istoria țării”22 este articolul de debut pentru luna septembrie pe
19
Ramona Ciobanu, Sebastian Pricop, Sicriul reginei Elisabeta a II-a, depus la catedrala din Edinburgh, după o
procesiune condusă de regele Charles al III-lea, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/sicriu-regina-elisabeta-a-ii-a-edinburgh-mutat-catedrala-st-giles-4273413, 31
ianuarie 2023.
20
Teodor Bobei, De ce este sicriul reginei Elisabeta a II-a căptușit cu plumb și câte kilograme cântărește
acesta, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/de-ce-este-sicriul-reginei-elisabeta-ii-captusit-plumb-ce-greutate-are-4283159, 31
ianuarie 2023.
21
Ramona Ciobanu, Viața reginei Elisabeta a II-a în imagini. Fotografii memorabile din viața celui mai
longeviv monarh britanic, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-poze-fotografii-regina-angliei-4270163, 31 ianuarie 2023.
22
Isabela Popescu, Regina elisabeta a II-a a murit! suverana britanică, în vârstă de 96 ani, a fost cea mai
longevivă din istoria țării, în Cancan,
https://www.cancan.ro/regina-elisabeta-a-murit-suverana-britanica-in-varsta-de-96-ani-a-fost-cea-mai-longeviva
-din-istoria-tarii-20683818, 2 februarie 2023.
subiectul decesului monarhului. Deși articolul este obiectiv, conținând chiar și citate și sursele
atribuite pentru informații, jurnaliștii au ales să ilustreze știrea cu o imagine editată și
dramatică.
În cea mai mare parte a articolului se menține ideea centrală, Regina Elisabeta a II-a,
dar în a doua parte se invocă personaje noi, Prințul Charles și Prințesa Diana, respectiv
informații despre locul în care își petreceau concediile și unde au aflat cei doi copii ai lor
despre decesul prințesei Diana, informații care nu sunt relevante în context și nu se leagă de
personalitatea centrală a știrii.
Jurnaliștii au încercat să aducă subiectul decesului în legătură cu poporul român. În
acest sens, au scris un articol23 în care se prezintă legătura Reginei cu nepotul lui Mihai I.
Suspansul este transmis încă din titlu printr-un titlu care nu este complet, ci menit să îl facă
pe cititor să acceseze articolul: „Era ca o bunicuță! M-a întrebat de…”. Deși informația pare
la prima vedere interesantă și stârnește curiozitatea, aflăm din interiorul știrii că este o
informație preluată dintr-un podcast vechi, dinaintea decesului, și că întâlnirea celor doi a
avut loc cu 20 de ani în urmă. În plus, informația a fost una banală pentru că Regina l-a
întrebat ce mai face și cum este la școală. În momentul de față informația nu are nicio valoare
informativă, dar jurnaliștii au ales acest unghi de abordare pentru a atrage cititori.
Formularea unor titluri clickbait este specifică ziarelor de tip tabloid. Observăm un alt
articol de la Cancan intitulat: „Semn divin!? Ce a apărut pe cer, imediat după anunțul
decesului Reginei Elisabeta a II-a”24. În realitate, „semnul divin” este un simplu curcubeu.
Totuși, jurnaliștii au reușit să ofere o nuanță specifică unui media event: dramatism și ritual,
chiar dacă nu au reușit să aducă o informație cu adevărat relevantă.
La fel ca și în cazul anterior, știrea „Una dintre cele mai amuzante întâmplări cu
Regina Elisabeta: „nu au recunoscut-o pe Regină”25 îndeplinește caracteristicile unui
media event pentru că o ține ca personaj principal pe Regină, dar nu aduce nicio valoare
informațională pentru cititor.

23
Luciana Polite, Mărturia românului care a luat prânzul cu Regina Elisabeta a II-a: „Era ca o bunicuță! M-a
întrebat de….”, în Cancan,
https://www.cancan.ro/principele-nicolae-povesteste-cum-a-luat-pranzul-cu-regina-elisabeta-20684272, 2
februarie 2023.
24
Eliza Popescu, Semn divin!? Ce a apărut pe cer, imediat după anunțul decesului Reginei Elisabeta a II-a, în
Cancan,
https://www.cancan.ro/semn-divin-ce-a-aparut-pe-cer-imediat-dupa-anuntul-decesului-reginei-elisabeta-a-ii-a-2
0684071, 2 februarie 2023.
25
Rebecca Boboc, Una dintre cele mai amuzante întâmplări cu Regina Elisabeta: ”nu au recunoscut-o pe
Regină”, în Cancan,
https://www.cancan.ro/una-dintre-cele-mai-amuzante-intamplari-cu-regina-elisabeta-nu-au-recunoscut-o-pe-regi
na-20684984, 2 februarie 2023.
 Atunci când avem un media event nu toate știrile vor fi de tipul hard news, ci mai
degrabă vor exista și știri cu caracter de divertisment, sau aducere aminte pentru
personalitate, așa cum este în cazul nostru. Acest lucru nu ar trebui să îi conducă pe jurnaliști
să facă rabat de la calitate și normele jurnalistice. În cazul știrii menționate mai sus, deși totul
este corect din punct de vedere jurnalistic (corectitudine în scriere, obiectivitate, citare), nu
servește niciunui interes public real și nu prezintă niște știri calitative care să-i informeze pe
cititori.
În știrea „Ea este sosia Reginei Elisabeta a II-a. Gestul incredibil pe care l-a făcut
după moartea suveranei”26 există elemente de suspans. Încă din titlu cititorii sunt atrași de
„gestul incredibil” pe care sosia Reginei l-a făcut. Deși una dintre regulile de bază este ca
lead-ul să ofere informațiile esențiale, jurnalistul în cauză a ales să încalce această regulă și se
mențină în continuare curiozitatea cititorilor până la jumătatea textului unde aflăm că gestul
catalogat drept „incredibil” este cât se poate de banal, și anume că sosia nu se va mai costuma
drept Regina Elisabeta a II-a. Informația nu este esențială și poate fi trecută foarte ușor cu
vederea, dar jurnaliștii Cancan au dorit să-i dea o notă de senzaționalism și să facă dintr-un
fapt mic un „gest incredibil”, lucru incorect față de cititori.
În știre nu este menținută ca subiect principal Regina, ci sosia acesteia despre care se
scrie în cea mai mare parte a știrii.
Articolul intitulat „Scrisoarea pe care a primit-o un cuplu de la Regina Elisabeta a
II-a, chiar în ziua în care a murit. Ce scria a uimit întreaga familie”27 este un exemplu
potrivit pentru a înțelege caracterul tabloid al publicației Cancan. Este în primul rând prezent
un titlu clickbait: „chiar în ziua în care a murit”, „ce scria a uimit întreaga familie”, dar și prin
expresiile dramatice din interiorul știrii: „s-au trezit cu surpriza vieții lor”, „întreaga familie a
rămas șocată de gest”, „ce aveau să citească cei doi soți la întoarcere era total neașteptat”.
Mai jos aflăm că scrisoarea cu siguranță nu a fost trimisă în ziua în care a murit, așa cum se
înțelege inițial din știre, și de fapt este o felicitare formală pe care suverana a trimis-o cu
ocazia căsniciei de 60 de ani, aceasta fiind o practică comună. Problema știrii constă în faptul
că au invocat foarte mult mister vizavi de un aspect simplu. Totuși, această scrisoare a fost

26
Eliza Popescu, Ea este sosia Reginei Elisabeta a II-a. Gestul incredibil pe care l-a făcut după moartea
suveranei, în Cancan,
https://www.cancan.ro/ea-este-sosia-reginei-elisabeta-a-ii-a-gestul-incredibil-pe-care-l-a-facut-dupa-moartea-su
veranei-20685593, 2 februarie 2023.
27
Luciana Polite, Scrisoarea pe care a primit-o un cuplu de la Regina Elisabeta a ii-a, chiar în ziua în care a
murit. Ce scria a uimit întreaga familie, în Cancan,
https://www.cancan.ro/scrisoarea-pe-care-a-primit-o-un-cuplu-de-la-regina-elisabeta-a-ii-a-chiar-in-ziua-in-care-
a-murit-ce-scria-a-uimit-intreaga-familie-20686547, 2 februarie 2023.
deschisă în seara decesului monarhului, ceea ce ne facem să considerăm că jurnaliștii au
menținut actualizările la zi vizavi de toate aspectele decesului.
În știrea „Unde va fi înmormântată Regina Elisabeta a II-a. Când vor începe
funeraliile de stat”28 tonul este obiectiv și echilibrat, se relatează la persoana a III-a și se
atribuie citatele. Se respectă elemente media event: poziționarea în spațiu timp a
evenimentului, plasarea personajului principal în nucleul știrii, prezența elementului ritualic.
La fel ca într-un articol analizat anterior de la Libertatea, jurnaliștii au exploatat
relațiile de rudenie neștiute dintre Regină și diferite personalități. Așa se face că într-un
articol de la Cancan29 s-a scris despre „legătura neașteptată” dintre Johnny Depp și
Regina care „a uimit pe toată lumea”. În cadrul știrii aflăm de fapt că legătura de rudenie
este foarte depărtată, acesta și Regina fiind rude de gradul 20. Tot în același articol se mai
prezintă alte relații de rudenie, respectiv cu Beyonce, de gradul 25, sau Angelina Jolie, de
gradul 26.
Aceste informații nu sunt relevante în context și nu aduc nicio informație utilă pentru
public, dar jurnaliștii Cancan au construit pe o informație banală o știre cu suspans.
De-a lungul lunii septembrie 2022 jurnaliștii de la Cancan s-au bazat foarte mult pe
elementul de senzaționalism, așa cum reiese și în ultimul articol analizat. „De ce a murit, de
fapt, Regina Elisabeta. Ce scrie în raportul medical”30 este o știre publicată la finalul lunii
septembrie. Data la care a fost postat, la aproximativ trei săptămâni de la deces, este un semn
că subiectul media eventului este încă de interes.
Modalitatea în care jurnaliștii au abordat subiectul nu a fost deloc corect jurnalistic
pentru că știrea debutează cu un titlu clickbait. Deși titlul pare că va releva o informație
neștiută, în realitate aflăm că motivul decesului monarhului este datorită vârstei înaintate, un
fapt deja cunoscut. În plus, în știre există un raport medical care se crede că provine de la
medicul legist. Nu există o sursă oficială sau un link care să ne conducă către varianta de
publicare oficială și care să dea credibilitate, ci este doar o foaie de hârtie pe care este scris

28
Isabela Popescu, Unde va fi înmormântată Regina Elisabeta a II-a. Când vor începe funeraliile de stat, în
Cancan,
https://www.cancan.ro/unde-va-fi-inmormantata-regina-elisabeta-a-ii-a-cand-vor-incepe-funeraliile-de-stat-2068
9529, 2 februarie 2023.
29
Luciana Polite, Legătura neștiută dintre Regina Elisabeta a II-a șI Johnny Depp. Descoperirea care a uimit pe
toată lumea, în Cancan,
https://www.cancan.ro/legatura-nestiuta-dintre-regina-elisabeta-a-ii-a-si-johnny-depp-descoperirea-care-a-uimit-
pe-toata-lumea-20689352, 2 februarie 2023.
30
Rebecca Boboc, De ce a murit, de fapt, Regina Elisabeta. Ce scrie în raportul medical, în Cancan,
https://www.cancan.ro/de-ce-a-murit-de-fapt-regina-elisabeta-ce-scrie-in-raportul-medical-20696186, 2
februarie 2023.
numele Reginei, fără alte date personale de identificare. De asemenea, este puțin probabil ca
un document atât de important să fie făcut public de către familia regală.

6. Concluzii
Libertatea a avut un flux mare de știrii în luna septembrie 2022 pe subiectul
decesului Reginei Elisabeta a II-a. În cea mai mare parte a articolelor, jurnaliștii au respectat
normele jurnalistice: au fost obiectivi, au citat și au oferit surse pentru informații. Aceștia au
respectat de asemenea și unele caracteristici pentru un media event: au relatat informațiile în
timp real, au păstrat elementul ritualic, dramatic, poziționare în spațiu timp. În schimb, în mai
multe știri aceștia s-au depărtat de personajul central, Regina Elisabeta a II-a și au abordat
subiecte conexe media event-ului, dar fără s-o includă pe Regină. Majoritatea au fost știri
care au făcut legătura între Familia Regală și România. Cât despre valoarea de tabloid, se
poate observa foarte clar că Libertatea a făcut migrația către o publicație generalistă și a lăsat
în urmă multe aspecte, însă există câteva elemente care se resimt o dată la câteva știri:
subiecte banale, dar care sunt menite să stârnească interesul (știrea în care o maghiară care a
locuit în România are o legătură foarte îndepărtată cu familia regală), titluri clickbait (știrea
despre colaborarea Reginei cu James Bond), expresii senzaționaliste (cum ar fi „dezvăluiri
incredibile”), dar și informații parțial incorecte (cum ar fi în știrea despre saltul Reginei din
elicopter care nu a avut loc de fapt).
Publicația Cancan a abordat în cea mai mare parte a articolelor subiectul corect din
punct de vedere jurnalistic, dând dovadă de obiectivitate și acuratețe în scriere, s-a respectat
valoarea de media event a subiectului și au menținut-o pe Regină ca personaj principal al
știrilor. Pe de altă parte, a fost și o măsură semnificativă de știri în care jurnaliștii s-au
depărtat de la subiect. De asemenea, a fost un număr mare de articole cu titlu clickbait și
elemente senzaționaliste în conținutul știrii. Jurnaliștii au încercat prin publicarea unui flux
mare de știri să acopere cât mai bine subiectul decesului monarhului, dar a existat un număr
mare de știri în care nu aduceau nicio noutate sau valoare informativă pentru public.
Diferențele dintre modul de abordare al celor două publicații nu sunt atât de mari.
Ambele publicații au avut puncte tari comune: respectarea normelor jurnalistice, dar și puncte
slabe: devierea de la subiectul principal al media eventului, elemente de clickbait și
senzaționalism. Chiar și așa, se poate observa un nivel de calitate mai înaltă al știrilor de la
Libertatea prin prisma informației livrate, a îndeplinirii mai bine a caracteristicilor de media
event și printr-un flux mult mai mari de știri în perioada septembrie 2022.
 Bibliografie

Bobei, Teodor, Ce probleme de sănătate a avut regina Elisabeta a II-a de-a lungul
timpului, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-probleme-sanatate-de-a-lungul-timpului-
4270311.
Bobei, Teodor, De ce este sicriul reginei Elisabeta a II-a căptușit cu plumb și câte
kilograme cântărește acesta, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/de-ce-este-sicriul-reginei-elisabeta-ii-captusit-plumb-ce-greutat
e-are-4283159.
Boboc, Rebecca, De ce a murit, de fapt, Regina Elisabeta. Ce scrie în raportul
medical, în Cancan,
https://www.cancan.ro/de-ce-a-murit-de-fapt-regina-elisabeta-ce-scrie-in-raportul-medical-20
696186
Boboc, Rebecca, Una dintre cele mai amuzante întâmplări cu Regina Elisabeta: ”nu
au recunoscut-o pe Regină”, în Cancan,
https://www.cancan.ro/una-dintre-cele-mai-amuzante-intamplari-cu-regina-elisabeta-nu-au-re
cunoscut-o-pe-regina-20684984.
Ciobanu, Ramona, Viața reginei Elisabeta a II-a în imagini. Fotografii memorabile din
viața celui mai longeviv monarh britanic, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-poze-fotografii-regina-angliei-4270163.
Ciobanu, Ramona, Pricop, Sebastian, Sicriul reginei Elisabeta a II-a, depus la
catedrala din Edinburgh, după o procesiune condusă de regele Charles al III-lea, în
Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/sicriu-regina-elisabeta-a-ii-a-edinburgh-mutat-catedrala-st-giles
-4273413.
Ciobanu, Ramona, Toader, Flavius, Legătura neștiută a Regelui Marii Britanii cu
România: Stră-stră-străbunica lui Charles al III-lea s-a născut și este îngropată la Sângeorgiu
de Pădure, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/legatura-regelui-marii-britanii-cu-romania-stra-stra-strabunica-l
ui-charles-al-iii-lea-s-a-nascut-si-este-ingropata-la-sangeorgiu-de-padure-4271997.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Polirom, Iași, 1997.
Coman, Mihai, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologică, Polirom, Iași, 2003.
 Dayan, Daniel, Katz, Elihu, Media events: The Live Broadcasting of History, Harvard
University Press, United States of America, 1992.
Drobrescu, Petre, Câteva date-cheie din viața reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv
monarh al Marii Britanii, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-a-ii-a-sub-supraveghere-medicala-date-cheie-d
in-viata-ei-4270153.
Dobrescu, Petre, Dezvăluiri incredibile despre vizita soților Ceaușescu la Londra. Ce
a făcut Regina Elisabeta a II-a pentru a scăpa de ei, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/dezvaluiri-incredibile-despre-vizita-sotilor-ceausescu-la-londra
-regina-s-a-pitit-intr-un-tufis-pentru-a-i-evita-2390116.
Gossel, Daniel, Tabloid Journalism, în Encyclopedia Britannica,
https://www.britannica.com/topic/tabloid-journalism.
Ionescu, Liliana, Tabloidizarea - Libertate fără responsabilitate, în Revista de studii
media, 2016-2017, nr. 5-6.
Katz, Elihu, Media Events: The Sense of Occasion, în Penn Libraries, 1980, vol. 6.
Munafò, Mauro, Fake news Hateri și Cyberbullying, Curtea Veche, București, 2020.
Polite, Luciana, Legătura neștiută dintre Regina Elisabeta a II-a șI Johnny Depp. Descoperirea care a
uimit pe toată lumea, în Cancan,
https://www.cancan.ro/legatura-nestiuta-dintre-regina-elisabeta-a-ii-a-si-johnny-depp-descoperirea-care-a-uimit-
pe-toata-lumea-20689352.
Polite, Luciana, Mărturia românului care a luat prânzul cu Regina Elisabeta a II-a: „Era ca o bunicuță!
M-a întrebat de….”, în Cancan,
https://www.cancan.ro/principele-nicolae-povesteste-cum-a-luat-pranzul-cu-regina-elisabeta-20684272.
Polite, Luciana, Scrisoarea pe care a primit-o un cuplu de la Regina Elisabeta a ii-a, chiar în ziua în
care a murit. Ce scria a uimit întreaga familie, în Cancan,
https://www.cancan.ro/scrisoarea-pe-care-a-primit-o-un-cuplu-de-la-regina-elisabeta-a-ii-a-chiar-in-ziua-in-care-
a-murit-ce-scria-a-uimit-intreaga-familie-20686547.
Popescu, Eliza, Semn divin!? Ce a apărut pe cer, imediat după anunțul decesului Reginei Elisabeta a
II-a, în Cancan,
https://www.cancan.ro/semn-divin-ce-a-aparut-pe-cer-imediat-dupa-anuntul-decesului-reginei-elisabeta-a-ii-a-2
0684071.
Popescu, Isabela, Regina elisabeta a II-a a murit! suverana britanică, în vârstă de 96 ani, a fost cea mai
longevivă din istoria țării, în Cancan,
https://www.cancan.ro/regina-elisabeta-a-murit-suverana-britanica-in-varsta-de-96-ani-a-fost-cea-mai-longeviva
-din-istoria-tarii-20683818.
Popescu, Isabela, Unde va fi înmormântată Regina Elisabeta a II-a. Când vor începe funeraliile de stat,
în Cancan,
https://www.cancan.ro/unde-va-fi-inmormantata-regina-elisabeta-a-ii-a-cand-vor-incepe-funeraliile-de-stat-2068
9529.
Stăniloiu, Cosmin, Mesajul de condoleanțe transmis de Donlad Trump, după moartea Reginei Elisabeta
a II-a, în Libertatea, https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-deces-reactie-donald-trump-4271140.
Stăniloiu, Cosmin, Trei minute cu Regina Elisabeta filmate în mare secret. Nici măcar familia n-a știut:
„Bună seara, domnule Bond”, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/regina-elisabeta-deces-filmare-jocurile-olimpice-londra-james-bond-4270972.
Stăniloiu, Cosmin, Un soldat din garda regală a leșinat lângă catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în
Westminster Hall, în Libertatea,
https://www.libertatea.ro/stiri/un-soldat-din-garda-regala-a-lesinat-langa-catafalcul-reginei-elisabeta-a-ii-a-in-we
stminster-hall-4277435.