Sodiu(Na)

Nica Raluca
Clasa a VIII-B
Scoala:Mihai Voda
Informatii de baza
 Nume: Sodiu (natriu)
 Simbol: Na
 Numar atomic: 11
 Masa atomica: 22.98977 uam
 Punctul de topire: 97.8 °C (370.95 °K, 208.04001 °F)
 Punctul de fierbere: 552.9 °C (826.05005 °K, 1027.2201
°F)
 Numarul de protoni/electroni: 11
 Numarul de neutroni:12
 Clasificare: metal alcalin
 Structura cristalina: Cubica
 Densitatea la 293 K: 0.971 g/cm3
 Culoare: argintie
In sistemul periodic

Structura atomica a sodiu -lui:

Numarul de straturi: 3
Primul strat: 2
Al doilea strat: 8
Al treilea strat: 1
Amanunte despre sodiu

 Anul descoperirii: 1886

 A fost descoperit de :Sir Humphrey Davy
 Originea numelui: De la cuvantul latinesc natrium
(soda)
 Se foloseste in: medicina, agricultura
 Se obtine: prin electroliza, din sarea de bucatarie
(NaCl)
 Cuprins
 Sodiul (sau Natriu) este un element din tabelul periodic având
simbolul Na şi numărul atomic 11. Este un metal alcalin,
argintiu, cu o reactivitate ridicată. Din această cauză, sodiul
nu există liber în natură, ci doar sub formă de combinaţii
chimice deosebit de stabile. În stare liberă, reacţionează
violent cu apa şi ia foc în aer la temperaturi de peste 388
Kelvin. La temperatură obişnuită lăsat în aer fumegă.
Datorită liniilor sale spectrale din domeniul culorii galben,
conferă unei flăcări culoarea galben.

 Are configuraţia electronică [Ne]3s1, adică configuraţia

ultimului gaz rar înaintea sa în sistemul periodic al
elementelor, a neonului (Ne), la care se adaugă un electron
pe stratul al treilea, primul orbital, s.
Raspandirea in natura
 Sodiul este cel mai răspândit metal alcalin din
scoarţa Pământului, dar şi unul dintre cele mai
răspândite din Univers. În natură se găseste sub
forma depozitelor masive de sare gemă (clorură de
sodiu, NaCl), în mineralul halit, în combinaţie cu
clorura de potasiu), în silvină, împreună cu aluminiul
în criolit (Na3AlF6), sau sub formă de azotat în
salpetrul de Chile (NaNO3, azotat de sodiu),
reprezentând 2,6% din masa scoarţei terestre. În
apa marină, ionii de Na+ îi însoţesc pe cei de Cl-.

 Liniile spectrale D ale sodiului se găsesc în

majoritatea stelelor, precum şi în Soare.
Metode de obtinere

Sodiul metalic se obţine prin

electroliza uscată a clorurii de sodiu
(NaCl), metodă mai ieftină decăt
electroliza hidroxidului de sodiu
(NaOH).
Aplicatii

 Aplicaţii

 O mulţime de compuşi ai sodiului au aplicaţii. Sodiul metalic se

foloseste pentru a obţine compuşi organici. NaCl are un rol foarte
important în procesele fiziologice din organism.

 Dintre utilizările sodiului, amintim:

 în aliaje, pentru a le îmbunătăţi proprietăţile;
 în săpunuri, în combinaţie cu acizii graşi, formând cu aceştia săruri
slabe, uşor dizolvabile, având caracter degresant;
 în lămpi de sodiu;
 pentru purificarea unor metale topite.

 Pentru industrie, compuşii cei mai importanti sunt: clorura de sodiu

(NaCl), carbonatul de sodiu (Na2CO3), bicarbonatul de sodiu
(NaHCO3), salpetrul de Chile, soda caustică(NaOH), boraxul
(Na2B4O7·10H2O), tiosulfatul de sodiu (Na2S2O3·5H2O).
Fiziologia ionilor de sodiu
 Fiziologia ionilor de sodiu

 Ionii de sodiu au o mare importanţă în procesele fiziologice din

organism, în depolarizarea membranelor, şi în transmiterea
stimulilor. Contrar tendinţei de difuzie, pompa de sodiu-potasiu
scoate ioni Na+ din celulă şi introduce ioni K+, polarizând
membranele (datorită diferenţelor de concentraţie de Na si K faţă
de feţele membranei), pozitiv la interior şi negativ la exterior. În
timpul depolarizării, sodiul pătrunde masiv în celula şi potasiul iese,
schimbând polarizarea membranei.

 De asemenea, ionii de Na+ şi ionii de Ca+2 sunt importanţi în

crearea lucrului mecanic în muşchi.

 Serul fiziologic perfuzabil este o soluţie de 0,9% NaCl, izotonică.

Sodiul in viata de zi cu zi
 Necesarul zilnic de sodiu

 este de 1-2 grame (aflat in 3-5 g de sare de bucatarie - NaCl),

dar sporeste mult in raport cu temperatura ridicata, munca
fizica grea etc. Se afirma ca, in mod normal, un consum de 5 g
sodiu pe zi, corespunzand la 8 g sare de bucatarie, nu poate fi
daunator organismului. Din pacate, consumul curent depaseste cu
mult aceste cantitati, ajungandu-se frecvent la un consum de 10-
15 g sare pe zi, adica 6-9 g sodiu; in afectiunile cardiace si in
cele renale consumul de sodiu (sare) trebuie mult redus. In
schimb, celor afectati de aceste neajunsuri, precum si celor cu
tendinte spre obezitate, li se recomanda consumul de sare
marina, nerafinata, obtinuta prin evaporarea apei de mare. In
acelasi context, e de preferat sarea grunjoasa in locul sarii-albe,
rafinate.
Sodiul si sanatatea
 Sodiul este un alcalinizant al mediului humoral. El intervine in
numeroase procese organice.

 Ceea ce stie toata lumea este faptul ca face parte din sare, numita
si clorura de sodiu, si ca sarea este suprimata, in genere, din
alimentatia cardiacilor si a celor napastuiti de exces de greutate.

 De la primele prescriptii de felul acesta, medicii au ajuns acum sa

cunoasca faptul ca sarea rafinata, de masa, ramine sub interdictie,
in timp ce sarea marina este acceptata. Aceasta, pentru ca prima
este clorura de sodiu aproape pura, deci dezechilibrata, chiar daca
in scopuri publicitare i s-a adaugat putin iod. Cit despre a doua,
reprezinta un produs al marii livrat ca atare (este de culoare gri,
umeda, deci mult mai putin agreabila la intrebuintare), nedaunatoare
bolnavilor de inima, si cu siguranta, fara raspunderi in cazurile de
obezitate.

 Foarte raspindita in regnul animal si in vegetale (cereale, legume,

fructe), o regasim sub multiple combinatii: cloruri, citrati, ioduri,
fosfati, bicarbonati.