Citiți următoarele texte.

 Care dintre ele aparțin cunoașterii comune și care celei științifice? Ce stiluri de
scriere/redactare sunt folosite?
Argumentați răspunsurile.
 Reformulați textul 1 păstrând rigorile redactării academice.
 Identificați ideea principală a textului 3.
 Căutați alte surse 3 surse academice pentru “management public”.

1. “Noul Management Public (NMP) reprezintă o abordare nouă în managementul

public care încearcă să rezolve cele două probleme ale sistemelor administrative
moderne prezentate mai sus: complexitatea excesivă din care rezultă dificultatea
gestionării acestora, respectiv costurile foarte mari pe care funcționarea lor o
presupune. Prin urmare, noua paradigmă reprezentată de NMP propune un
guvernământ mai descentralizat, delegarea responsabilităților spre eșaloane ierarhice
sau niveluri administrative inferioare, introducerea mecanismelor specifice economiei
de piață, orientarea spre nevoile clienților, spre rezultate și obiective. Dunleavy și
Margret au afirmat că Noul Management Public reprezintă: „dezintegrare +
competiție + stimulare” (Pollitt, 2003, p.27)”.

Sursa: Radu, L., Creța, S., Cobârzan, B. & Apan, O. (2014) Sisteme administrative
comparate. Suport de curs. Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării.

2. “NMP reunește valori care deplasează accentul de pe administrația publică

tradițională pe managementul public (Lane, 1994). După cum reflectă Clarke si
Newman (1997), NMP își orientează conținutul spre managerialism. Modelul
tradițional de organizare și furnizare a serviciilor publice, bazat pe principii ca
ierarhia birocratică, planificarea administrativă, centralizarea deciziei, controlul
direct și independența economică, sunt înlocuite cu un management al serviciilor
publice bazat pe o relație directă cu piața (Stewart and Walsh, 1992; Walsh, 1995;
Flynn, 1993), provenind din cultura capitalistă (Mascarenhas, 1993)”.

Sursa: Androniceanu, A. (2007) „Noul management public, un posibil model pentru

reforma managementului public în sistemul administrativ din România”.
Administrație și Management Public. 8 (1). 52-57.

3. “Mulți economiști și indicatori din piață prefigurează o nouă recesiune, ceea ce va

însemna și o nouă criză pe piața forței de muncă. Este esențial ca profesioniștii din
HR să înceapă să se pregătească de acum pentru a putea gestiona cât mai bine
provocările cu care se vor confrunta angajații și companiile.
Profesioniștii în resurse umane au întotdeauna o perioadă dificilă în recesiune.
Perioada 2007 - 2010 a înregistrat cea mai profundă scădere a activității economice
globale de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar următoarea recesiune ar putea fi
cel puțin la fel de dură, potrivit estimărilor. Însă, având experiența din criza anterioară
și cu o pregătire în avans, o nouă criză poate fi depășită mai repede și cu efecte
negative mai mici” (Faier, 2022).
Sursa: Faier, S. (2022) ‘Cum poate ajuta HR-ul în următoarea criză’, Wall-street,
[online] la adresa https://www.wall-street.ro/articol/Careers/287581/cum-poate-ajuta-hr-
ul-in-urmatoarea-criza.html#gref, accesat la data de 05.10.2022.

4. “Colega mea de apartament mi-a spus că e foarte greu să îmi găsesc un loc de
muncă în resurse umane ca proaspăt absolvent, fără experiență de muncă. În firma la
care lucrează ea, pentru un post de resurse umane, au fost la interviu peste 20 de
persoane, iar cei fără experiență n-au avut nici o șansă. O fostă colegă de facultate a
avut și ea probleme să se angajeze. A durat aproape un an să își găsească ceva și doar
după ce a făcut câteva luni de internship neplătit. Mi-a spus că nu mai e cerere așa de
mare în acest domeniu și că jumătate din absolvenții de resurse umane o să trebuiască
să se reprofileze în următorii ani” (Ciprian, absolvent al Facultății de Resurse
Umane).