Frantiuc Alexandru

Master – Lingvistică generală și românească

An I
Anchetă dialectală

Mănăstirea Humor

Mergând într-un pelerinaj la mănăstirile din județul Suceava, am ajuns și la Mănăstirea

Humor1, acolo unde, lângă mănăstire am găsit o casă muzeu, era un mic rai. Am intrat înăuntru și
ne-a întâmpinat o bătrânică foarte amabilă și dornică de a ne povesti despre comorile pe care le
avea în „casa mămucăi”. Nu mult mi-a luat să observ accentul specific zonei, ceea ce m-a făcut
să-i iau un interviu:

Cât de veche e casa? Are două sute, trei sute de ani?

Are vreo – sută șinzeși puati mai mult … cî nu iera cu autorizații … Nimnic nu-i pus
adăujit, c-așă uo fuost casa, o fuost chiaburi, o fuost chiaburi, casa cu puodu-nalt șî cu patru
camiri, rar sînt, asta este cia mai viechi, casa mămucăi, e viechi-aiși în sat rămasî cu dranițâ 2
c-ași mai sînt da li-o pus azbest, li-o strâcat acoperișu, li-o pus tiermopani, li-o strâcat uamini.

Care este cea mai veche piesă din casă?

Păi uite, icuanele-s de-odată cu casa, așieia-i fuarti vechi, are pesti trii suti gi ani, ș-aceia
tot șî covuarili-s foarte vechi, multe jienerații, îs mai vechi dicât casa.

Cât costă un prosop?

Apu nu-s scumpi, triizeci gi lei, cinzeci gi lei, nu-s scumpi chiar nu-s scumpi diloc, da-i
bumbac, bumbac, bumbac di dimult, li puniau la icuanî, mai dădiau la nunț șî musai orundi
1
Comuna Manastirea Humorului este situată geografic la intersecţia coordonatei de 47°32, latitudine nordică cu cea
de 25°54, longitudine estică, în nord-estul ţării, în cadrul judetului Suceava, pe valea pârâului Humor si are in
componența trei sate: Manastirea Humorului, Plesa si Poiana Micului. Se întinde pe o suprafaţă de 9628 ha, din care
7653 ha sunt ocupate cu păduri.
2
  draniță sf [At: (a. 1742). BUL. COM. IST. I, 266 / V: (reg) drăn~, dramn~ / Pl: ~țe / E: ucr драница] (Reg) 1 Fiecare
dintre scândurelele subțiri de lemn de brad, mai mari decât șindrila, cu care se acoperă unele case
țărănești. 2 Bucată de lemn lungă de un metru. 3 Împrejmuire de lemn a fântânii. (consultat la data de 17.01.2023)
Frantiuc Alexandru
Master – Lingvistică generală și românească
An I
aproapi ti uiț tricolor văd, tăt, o țâr tricolor pi ieli, știi, așa-nșepeu lucrul, era ca rugășiunea, uiti
tricolor, da, fășeu musai, șîpe cămăș șî pi stergari șî-nșepeu lucrul cu tricoloru, era ca o … un
Tatăl nostru di dimult … rezistenți … când ci gângești cî li spălau pi zolitor 3 cî nu iera masînâ di
spalat … di ceala gin liemn, cu sapun di rufi șî li batieu șî cu maiu pi-o scândurî sau pi-o piatrî
… așă iera.

Sperăm să ajungem oameni mari să venim să cumpărăm cât mai multe de la dvs.

S-ajungeț mari, șî nu uitaț di Duamni Duamni, ferească Dumnedzău, nișiodatî la Iel șî vă

gândiț cî sunteț tiniri șî mă tiem tari să nu-nșiapî uo răsmeriț 4 … am șî ieu duoi nepoț asă tineri
frumușăi șî-i sufletu nuostru na … să nu-nșiapî vrun festival șieva Putin aista … nu știu di și …
ni rugăm cî dacî ni rugăm ni păzea.

Era … erau mai necăjiț nu știeu pre mulce da era bini bini, iera siguranțî mari era nu iera
așă … cît di necăjâț ieram trăiem cu vrio duoi bănuț di la lapti dușiam lapti la contract la
comuniști și cu-așieia lunjiem uo lunî sau când vingei o vacă sau vițăl, așeia plăcem impozit …
era necăjâț … amu facem tăț câti duoi bani și folos cî știi cum îi, dă lapti gruos dacă … da … da
… liniști sî șii că-i bun așa. Duamni agiutâ!

Aspecte fonetice remarcate:

- fonetismul d „reprezintă un stadiu intermediar ä între latinescul d (urmat de ĕ, ī, iª, i,

flexionar) şi z din dacoromâna literară şi din unele graiuri dacoromâne.” (Guia, 2014,
88);
- închiderea vocalei neaccentuate ă la â în poziţie finală „(un sunet intermediar între ă
şi î) este specifică pentru graiurile moldoveneşti, fiind consemnată mai rar în texte din
graiurile ardeleneşti” (Guia, 2014, 65);

3
zolitor sn [At: GLOSAR REG. / Pl: ? / E: zoli + -tor] (Buc; Mol) Bucată de lemn crestată sau tablă de zinc
ondulată pe care se freacă rufele săpunite. (consultat la data de 17.01.2023)
4
răsmériță (-țe), s. f. – Rebeliune, răscoală. – Var. răsmiriță, răzmeriță. Sl. razmirica „război” (Miklosich, Slaw.
Elem., 42; Cihac, II, 197; Berneker, II, 61), din sl. rasmirije „vrajbă”
< mirŭ „pace”, cf. mir. – Der. răsmeriți, vb. refl. (înv., a se răscula); răsmericios, adj. (înv., agitat). (consultat la data
de 17.01.2023)
Frantiuc Alexandru
Master – Lingvistică generală și românească
An I
- închiderea lui e neaccentuat final şi medial la i sau į, „atît în poziţie protonică, cît şi în
poziţie posttonică, se întîlneşte în graiurile moldoveneşti” (Guia, 2014, 66);
- fonetismul arhaic ĝ „se pronunţă fricativ în graiurile moldoveneşti şi bănăţene (la fel
ca africata sonoră, care se fricativizează în aceste arii)” (Guia, 2014, 84);
- substituţia diftongului ia care se închide la ié „prin analogie, dar şi printr-o asimilare ã
vocalică în contact, însă se conservă în poziţie iniţială de cuvînt şi la început de silabă
în iniţială absolută” (Guia, 2014, 69);
- “diftongare moldovenească” în ceea ce priveşte rostirea vocalelor e sau o iniţiale de
cuvînt sau de silabă, mai ales în poziţie accentuată (dar şi neaccentuate) (Guia, 2014,
69);
- africatele prepalatale se păstrează ca în limba literară în aria sudică a dacoromânei şi
în sudul Transilvaniei, în timp ce în graiurile din Crişana se conservă doar africata
surdă, cea sonoră fiind pronunţată ca fricativă: j. (Guia, 2014, 91);
- haplologia;
- apocopa;
- palatalizarea dentalelor t şi d (cînd sînt urmate de o vocală anterioară sau iot) şi
modificarea modului de articulare (din oclusive în africate) este întîlnit şi în alte zone
izolate din partea de nord a Moldovei.

Pentru a face o paralelă între lumi, am întocmit un mic chestionar pe care l-am adresat
prietenilor mei din zone diferite precum: Siret, Dorohoi, Lozna și Dersca. Țin să menționez
faptul că vârstele lor sunt cuprinse între 16 și 23 de ani, iar toți aceștia sunt în cadrul unei
instituții de învățare, liceu, respectiv facultate.

1. Alexandra, studentă la Facultatea de Medicină, în Iași. Ea s-a născut și și-a petrecut

copilăria în Dorohoi.

Ce obiceiuri sunt practicate în orașul tău?

Frantiuc Alexandru
Master – Lingvistică generală și românească
An I
În primul rând, avem obiceiul cu mascați, cu benzile de Crăciun, avem Procesiunea de
Florii, avem Marșul pentru Viață, da, cam atât, a … și spectacolul de 1 Decembrie.

Despre care obicei ai vrea să-mi spui mai multe?

Despre cel de pe 1 Decembrie, am participat în câțiva ani la spectacolul cu Mugurelu și o

fost frumos și emoționant, pentru că începeam cu imnu și apoi veneau reprezentanți de la fiecare
instituții din Dorohoi cu câte-o coroană șî-o depuneau la statuia din fața primăriei … după carie,
noi ne desfășuram programul pregătit pentru acest eveniment și … era … nu știu … simțeam că
fac ceva potrivit pentru a-mi arăta respectul și compasiunea față de țară.

Când vine vorba despre Crăciun, ce-ți vine prima dată în gând?

Familia, cu sigurață familia, pentru că de când eram mică la fiecare sărbătoare importantî
(Crăciun, Paști, ziua cuiva) eram în familie, ne adunam toți, nimeni nu mai avea alte priorități,
stăteam împreună și eram doar noi, evetual prieteni apropiați, alte rude, dar da, este foarte frumos
să stai cu familia și să știi că poți să te simți în largul tău și să-i vezi pe toți cum sunt cu tine și
atât, fără presiunea de-a fi, habar n-am … educatoare, cum îi sor-mea, când îi cu mini-i altfel,
asistentă ca mama, când îi în familie este mamă și atât.

Care este felul de mâncare ce nu lipsește de pe masa tradițională de Crăciun?

Răciturile. Mama este o perfecționistă la răcituri și le face foarte curate, fără nici un strop
de grăsime și noi le adorăm și, da, este o tradiție ca de fiecare dată să fie pe masă răcituri.

Aspecte fonetice remarcate:

- închiderea lui e neaccentuat final şi medial la i sau į, „atît în poziţie protonică, cît şi în
poziţie posttonică, se întîlneşte în graiurile moldoveneşti” (Guia, 2014, 66);
- durificarea lui i la î

2. Giulia, elevă la liceu în clasa a IX-a. S-a născut și a copilărit în Dersca

Frantiuc Alexandru
Master – Lingvistică generală și românească
An I
Ce obiceiuri sunt practicate în orașul tău?

Păi, aici în sat la mini, următoarele obiceiuri sunt practicati: pe data de treizeci și unu
decembrii să umblă cu banda, pi data di douăzeci și patru decembrii atuncea vine preotul cu
nihahoul5, cum s-ar spune, cu Nașterea Domnului și cam atât.

Despre care obicei ai vrea să-mi spui mai multe?

Pot descrie Nașterea Domnului, cu preotul, păi atunci vini dimineața pi la șasî șî ceva,
vini în camerî, deschide ușa, începi să cânti Nașterea Domnului și copii afară strigî Nihaho șî
cam asta-i și afară la copii să dau portocali, nuci, bănuți, depindi di persoane, fiicare dă ci vrea.

Când vine vorba despre Crăciun, ce-ți vine prima dată în gând?

Sarmali, colindă și nu știu bucuria asta așa, da cel și cel mai mult, copii care umblă cu
colinda. O fost destul de interesant atunci când am mers cu colinda la 12 ani și eram cu mama și
mama o spus că să duce și ea mini, eu i-am spus să nu vinî, ea având verighetă pe mână, normal
că na, dar noi fiind micute de statură, i-am spus să-și de-a măcar verigheta jos, și-am mers acolo
și am intrat într-o curte și omu arunca după noi cu ceva de lemn.

Aspecte fonetice remarcate:

- închiderea lui e neaccentuat final şi medial la i sau į, „atît în poziţie protonică, cît şi în
poziţie posttonică, se întîlneşte în graiurile moldoveneşti” (Guia, 2014, 66);

- după consoanele s, z, ş, j, ţ, în aria nordică a dacoromânei (mai puţin după

prepalatalele ş, j în Crişana, caz în care velarizarea nu se produce decît sporadic, la
persoanele în vîrstă şi cu puţine studii), vocalele anterioare e şi i se velarizează,
urmare a durificării consoanelor care le precedă (Guia, 2014, 77);
- epiteza

5
AHÓ interj. 1. Strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați). 2. Strigăt cu care începe
plugușorul. 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. (consultat la data de 17.01.2023)
Frantiuc Alexandru
Master – Lingvistică generală și românească
An I
Observație: Atunci când subiecții aflau că sunt chestionați în cadrul unei anchete încercau
să-și ascundă accentul și să vorbească cât mai literar, însă când se luau cu povestitul uitau de
această grijă și-și dădeau de gol accentul.