Seminar 3 – Transformări de stare ale gazelor perfecte

Aplicaţia 1:

O cantitate de 0.1 kg de aer cu presiunea şi temperatură de este supusă unei

transformări izocore până când presiunea devine egală cu , după care aerul suferă în
continuare o transformare izobară până la temperature de .

Să se determine:

a) mărimile de stare în punctele caracteristice ale transformărilor;

b) lucrul mecanic, lucrul mecanic tehnic, schimbul de căldură, variaţia energiei interne, de
entalpie şi de entropie în aceste transformări;
c) valoarea exponentului “n” al transformării politrope prin care aerul poate fi adus direct din
starea finală şi să se compare mărimile de la punctul b) cu mărimile calculate în această
variantă.

Se cunoaşte

Rezolvare:

a) Volumul în punctul 1este egal cu volumul în punctul 2, :

Temperatura în punctul 2:

Volumul în punctul 3:

1
Parametrii de
stare/Punctul de stare
1 283.15
2 1132.6
3 773.15

b) Transformarea izocoră 1-2:

b) Transformarea izobară 2-3:

2
 c) Transformarea politropă 1-3:

Exponentul politropic se determină din relaţia:

Mărimea/Transformarea
1-2
2-3
1-2-3
1-3

Aplicaţia 2:

Un volum din cilindrul unei maşini termice cu piston, având iniţial presiunea
şi temperatura se destinde adiabatic până la presiunea după
care se răceşte izobar până la temperatura şi revine la starea iniţială printr-o
transformare politropă, gazul efectuând astfel un ciclu.

Să se determine:

a) parametrii de stare din punctele caracteristice ale ciclului;

b) lucrul mecanic, lucrul mecanic tehnic, schimbul de căldură, variaţia energiei interne, de
entalpie şi de entropie pentru fiecare transformare şi pentru întregul ciclu.

Se cunoaşte .

3
Rezolvare:

a)

Parametrii de
stare/Punctul de stare
1 4 823.15
2 1 592.93
3 1 373.15

b)

Mărimea/Transformarea
1-2 360.871 472.741 0 -360.871 -472.741
2-3 -160.8 0 -451.316 -344.516 -451.316
3-1 -164.5 -383.17 540.887 705.387 924.057
1-2-3-1 89.571 89.571 89.571 0 0

Aplicaţia 3:

Răcirea unei cantităţi de heliu până la temperature de , aflată iniţial la starea ambiantă
temperature şi presiunea , se poate realiza printr-o comprimare izotermă
urmată de o destindere izotermă până la presiunea iniţială.

Să se determine:

a) presiunea heliului la sfârsitul comprimării izoterme;

b) lucrul mecanic, lucrul mecanic tehnic, schimbul de căldură, variaţia energiei interne, de
entalpie şi de entropie în aceste transformări pentru o masă de heliu de 1kg.

Se cunoaşte .