Metoda ciorchinelui

Deşi este o variantă mai simplă a brainstorming-ului, ciorchinele este o metodă care
presupune stabilirea unor conexiuni între elementele studiate și poate fi folosită cu succes
atât în etapa de reactualizare a structurilor învățate anterior cât și în etapa de evocare. De
asemenea poate fi folosită în cadrul lecţiilor de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a
cunoştinţelor.
Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoştinţe
evidenţiind modul de a înţelege o anumită temă, un anumit conţinut. Ciorchinele reprezintă
o tehnică eficientă de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi deschis.
Metoda ciorchinelui funcţionează după următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei
foi de hârtie.
2. Elevii vor fi solicitaţi să-şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe
care le au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându-
se linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. În timp ce le vin în minte idei noi şi le notează prin cuvintele respective, elevii
vor trage linii între toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de
timp acordată.
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
 Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuţie.
 Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţiile.
 Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră
timpul alocat.
 Lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei; nu limitaţi nici
numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
Utilizarea acestei metode antrenează elevii într-o continuă participare şi colaborare,
creşte motivarea intrinsecă deoarece li se solicită să descopere fapte, să aducă argumente
pro şi contra, iar munca în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de ceilalţi şi sunt
eliminate motivele de stres iar emoţiile se atenuează.
 Beneficiarii învăţământului centrat pe elev sunt chiar elevii deoarece “crezul
instruirii active” afirmă următoarele: “Ce aud-uit; Ce aud şi văd – îmi amintesc puţin; Ce
aud, văd şi întreb – încep să înţeleg; Ce aud, văd, întreb şi exersez – îmi însuşesc şi
deprind; Ceea ce pun în practică învăţ cu adevărat”.

La sfârșitul capitolului „Relații metrice în triunghiul dreptunghic”, cu ajutorul Metodei

Ciorchinelui, se poate realiza o schemă a noțiunilor, a teoremelor, a formulelor învățate în
întreg capitol. Cu ajutorul metodei, elevii vor reușit să își fixeze mai bine informațiile, să
recapituleze teoria predată în acest capitol, să rețină și să înțeleagă noile cunoștințe predate.

TEOREMA LUI
PITAGORA

RELAȚII METRICE
FUNCȚII
TEOREMA ÎNĂLȚIMII ÎN TRIUNGHI
TRIGONOMETRICE
DREPTUNGHIC

TEOREMA CATETEI
 sin = cateta opusă/ipotenuză

sinus sin 300 = 1/2

sin 450= 2/2
sin 600= 3/2
cos = cateta
alăturată/ipotenuză
cos 300 = 3/2
cosinus
cos 450= 2/2
cos 600=1/2
Funcții
trigonometrice tg = cateta opusă/cateta
tangentă
alăturată
tg 300 = 3/3
tg 450 = 1
tg 600 =3
ctg = cateta alăturată/ cateta
opusă

cotangentă ctg 300=3

ctg 45 0=1
ctg 600= 3/3
 Relații metrice în
triunghiul dreptunghic

Teorema Teorema Teorema lui Funcții trigonometrice

înălțimii catetei Pitagora

AD = AB2= BC·BD
AD2= BD·DC
(AB·AC)/BC BC2= AB2+AC2 SIN COS TG CTG
AC2= BC·CD

catetă catetă opusă catetă

catetă opusă
alăturată / / catetă alăturată /
/ ipotenuză
ipotenuză alăturată catetă opusă