Cum să ai

loc în casă
Lu Wei

€3® >
CUM SA AI LO C IN CASA
Lu Wei

Traducere din engleză de lanina Marinescu

Editori:
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu Titlul original în engleză: Room to Breathe
Magdalena Mărculescu Autor: Lu Wei

Director: Copyright © 2016 by Lu Wei

Crina Drăghici Originally published by CITIC Press
Corporation in China.
DTP: Published by arrangement with The Grayhawk
Fabcr Studio Agency Ltd, through Simona Kessler
International Copyright Agency Ltd.
Director producţie:
Cristian Claudiu Coban Toate drepturile rezervate. Nicio parte a
acestei cărţi nu poate h reprodusă, transmisă,
Redactor: difuzată sau păstrată cu ajutorul unui sistem
Roxana Nacu de stocare, în nicio formă şi în niciun mod,
grafic, electronic sau mecanic, inclusiv prin
Corectura: fotocopiere, înregistrare şi multiplicare,
Rodica Petcu fără acordul prealabil scris al editorului.
Lorina Chiţan
Copyright © Lifestyle Publishing, 2018
Descrierea CIP a Bibliotecii pentru prezenta ediţie
Naţionale a României
LuW ei O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti
Cum să ai loc in casă / Lu W ei; trad. din Tel.: +4 021 300 60 90
engleză de lanina Marinescu. - Bucureşti: Fax: +4 0372 25 2 0 20
Lifestyle Publishing, 2018 www.lifestylepublishing.ro
ISBN 978-606-789-137-9
Lifestyle Publishing face parte
I. Marinescu, lanina (trad.) din Grupul Editorial Trei.

159.9
Lifeilyle
 ( Salut, eu su n t Lu Wei.
-------------- ^

Cuvânt-înainte

!n 1992, aveam 11 ani. Părinţii mi-au dat cheia de la noua casă in care
urma să ne mutăm - un apartament la etajul al patrulea. Blocul era
construit de firma la care munceau părinţii mei, angajaţii contribu­
ind la costurile de construcţie. Avănd circa 90 m’ , noua noastră casă
compactă avea trei dormitoare şi o sufragerie. A fost nevoie ca părin­
ţii mei să muncească din greu mulţi ani ca să şi-o poată permite.
Pe-atunci nu existau decoratori de interior. Nu se auzise de designeri.
De mare parte din renovare s-a ocupat tatăl meu - care a făcut totul
cu măinile lui. după muncă.
Când am deschis uşa, privirile mi-au fost intămpinate de un parchet
grena, încadrat cu plinte elegante şi două aplice de perete albe ca
laptele. Am sărit în sus de bucurie. Oau! Chiar o să fie asta casa mea?
Acea bucurie neaşteptată, acea căldură însufleţită pe care am simţit-o
pe dinăuntru, încă e vie în amintire,
Mi-am dat seama că o casă îţi poate aduce fericirea!
Am devenit designer rezidenţial, evident! Acum lucrez pentru cel mai
mare dezvoltator imobiliar rezidenţial din China.
De mai bine de zece ani mi-am făcut o misiune din a învăţa toate
domeniîle care au legătură cu crearea unui spaţiu de locuit - arhitec­
tură, design interior, artă decorativă şi organizare de interior. Vreau
ca din munca mea să răzbată acea senzaţie de însufleţire pe care am
simţit-o când am dat cu ochii de prima mea casă când aveam II ani.
Şi totuşi, cu căt trece mai mult timp de când lucrez in domeniu - cu
cât mă ocup de mai multe apartamente -, cu atât devin mai confuză
şi mai perplexă.
Încerc de fiecare dată să le dau telefon unora dintre proprietarii case­
lor la care am lucrat, să aflu ce părere au despre apartamentul în care
trăiesc de ceva vreme. în ultimii zece ani. am vizitat aproape o mie de
case. Iar dezamăgirea este de fiecare dată sfâşietoare. Sunt întotdeauna
şocată de utilizarea ineficientă a spaţiului în majoritatea acestor case.

III
Holurile sunt atât de aglomerate cu pantofi, că nu vezi parchetul.
Pe hiatul din bucătărie abia dacă mai e loc să prepari ceva.
Şifonierele sunt atât de pline, că dau pe dinafară la propriu...
Treptat, am inţeles de ici, de colo că o casă este combinaţia dintre partea
fixă - apartamentul în sine, şi partea mobilă - oamenii. Eu nu sunt decât
designerul. Activitatea mea nu poate să ia niciodată locul celor care locu­
iesc acolo. Apartamentul poate fi decorat impecabil, dar este şi va fi întot­
deauna doar o cochilie ce aşteaptă să fie umplută. Din clipa în care este
predat proprietarului, nu mai are nicio legătură cu mine.
Majoritatea celor care trăim în oraşele Chinei suntem pentru prima
dată proprietarii unei case. Nu avem experienţă în cumpărarea şi reno­
varea de case. Totuşi, chiar şi atunci când trăim în casa noastră, nu
putem ajunge la miezul conflictelor cu care ne confruntăm: preţul ridi­
cat al proprietăţii, camere mici, prea multe obiecte, faptul că locuim
mult timp în acelaşi loc.
Şi-atunci cum putem face o casă minunată din acest apartament mic?
Asta te supără. Şi pe mine mă supără.
Această cărticică a fost scrisă în speranţa de a alunga această supărare.
A început sub forma câtorva pagini cu schiţe. N-am crezut niciodată
că voi primi atât de multe confirmări câte am primit când le-am postat
pe contul meu public de WeChat.
Să fie asta, poate, o sursă de inspiraţie care să ne ajute să ne facem casa
mai primitoare?
încurajată de comentariile pline de entuziasm ale cititorilor mei, mi-am
mai dat seama de ceva. Noi - cei care trăim în aceste apartamente,
partea mobilă a acestor apartamente - suntem capabili de schimbare
şi de îmbunătăţire. A lucra ca să ameliorezi modul în care trăieşti în pro­
pria casă e mult mai important decât a lucra de unul singur, îngropat
în schiţele rezidenţiale - partea fixă, care nu se schimbă!
Prin intermediul acestei mici cărţi, vreau să-ţi împărtăşesc un singur
lucru; apartamentul nu e totul. Noi - cei care trăim în el - suntem cei
care contează cel mai mult.

Lu Wei
Designer rezidenţial

G'— • IV •— ^
Acasă sau gloata de pantofi
Curăţenie pe h o l ....................... P113

6
Copii, jucării, dezordine
O sufragerie curată .... .P139

Trilogia eficienţei maxime în bucătărie.... P159

f
^ Cu O treime mai mult spaţiu
V:--- i T rilogia bucătăriei:
Aranjam entul inteligent
.P170
Ce nu-ţi spun creatorii de bucătării
T rilogia bucătăriei: Bufetele eficiente
..............................................................P186

la-ţi adio de la o bucătărie aglomerată

T rilogia bucătăriei:
D epozitarea eficientă
........................................................P212

G'—• Vi •—^
 Inecuaţiile
casei
c a stX , d u lc e c a s â

Şi tu, ca şi mine, ai plecat din orăşelul in care ai crescut ca să mergi

la facultate intr-un oraş mare? Şi tu, ca şi mine, ai prins rădăcini în
acest alt oraş după absolvire, luptându-te zi de zi ca să duci o viaţă
mai bună?

Şi tu, ca şi mine, visezi să ai casa ta? Şi tu, ca şi mine, ai ajuns cineva

pornind de la zero, înaintând pas cu pas către implinirea visului tău?
Şi tu, ca şi mine, crezi din toată inima că această casă - oricât
de micâ ar fi - e locul unde te simţi în siguranţă, la adăpost de
imensitatea oraşului?

Şi tu, ca şi mine, ajungi tot timpul să stai şi să munceşti până după

miezul nopţii la birou? Iar pe când îţi târâşti picioarele grele şi
corpul obosit către casă şi tu, ca şi mine, găseşti că lumina blândă şi
atingerea moale a papucilor îţi oferă confort îndată ce deschizi uşa?

Casa care ne oferă refugiu, care ne îngăduie să ne vedem de viaţă

este confortabilă, liniştită, plăcută.
Dar cum să îţi amenajezi casa?

G'— • i ^
 Cum să îţi amenajezi casa
2
Ai muncit din greu să-ţi
cum peri o casă mare?

mm ™
C Să angajezi un ^
I designer profesionist?)

Să cumperi m o b}ilie
ilier'
r^
de designer?
'7 '-----------

Nu te lăsa prins în capcana factorilor externii

I
Secretu l unei a m e n a jă ri fru m o a se
a casei se red u ce la
Patru inecuaţii
G'— • •— 'e)
 ,Eşti proprietarul casei?“
Sunt sigură că tuturor ni s-a pus această întrebare. Mai ales dacă şi
tu, ca şi mine, încă n-ai ajuns la 40 de ani. Mai ales dacă şi tu, ca şi
mine, te-ai mutat într-un oraş mare unde să stai după facultate.
Ca arhitect specializat în design rezidenţial, aud în fiecare zi
discuţii despre cumpărarea de case. Văd cum vieţile oamenilor se
învârt cu totul în jurul faptului de a deveni proprietari. Eu însămi
cunosc bucuria şi suferinţa de a avea un bun imobil.

— Ne căsătorim, dar nu ne perm item să cumpărăm - va trebui

să închiriem.

— Nu-mi permit ceva mai mare, doar un apartament mic cu

două camere.
— Poate că o să cumpăr la anul, ca să vină şi părinţii mei să stea
cu mine.

Sunt sigură că visăm cu toţii să avem propria casă. Şi, în acest scop,
mulţi dintre noi muncim o viaţă întreagă - purtând cu stoicism
pe umeri povara unei ipoteci pe 30 de ani. Totuşi, te-ai oprit să te
întrebi ce anume doreşti mai exact să deţii? E doar apartamentul
în sine, fizic? Asta e o cochilie de ciment gri. Nu e acasăl
Soarele se revarsă prin fereastră, făcând să lucească suprafaţa
curată a podelei. Plantele de lângă canapea sunt verzi şi le merge
bine. Deliciosul miros al micului dejun pluteşte prin aer... Asta-i
casa la care ai visat şi după care ai tânjit, nu-i aşa?

Acasă e locul unde

te simţi bine.

G'— • 5 ^
Q— • ^ •— 't)
 „Designer rezidenţiar
Ce face un designer rezidenţial? Ei bine, la suprafaţă, fac tot ce
ţine de locul unde stau oamenii: creez clădiri rezidenţiale şi
aranjamentele lor spaţiale.
Concep un plan decorativ şi planific mobilierul.

Uneori cos chiar draperii şi alte tapiserii.

Fac tot ce-mi stă în puteri să le ofer proprietarilor soluţia cea mai
satisfăcătoare.
Totuşi, e ceva ce nu pot face; nu pot să-ţi iau vreodată locul şi să
trăiesc în casa ta.
Cănd m erg în vizită la proprietarii ale căror case le-am proiectat,
sunt mereu uluită de felul în care două apartamente, identice pe
planşa de desen, ajung să fie diferite ca de la cer la pământ după
ce oamenii se mută în ele. Aceste case au exact aceeaşi schiţă şi
aceleaşi decoraţiuni, dar, pentru că sunt locuite de oameni diferiţi,
ajung să aibă foarte puţine în comun.
Să spunem că apartamentul conceput e cotat cu nota şase din
zece. Dacă creşte la nouă sau scade la patru ţine exclusiv de
„coeficientul de locuire".

Designerii creează o reşedinţă semiterminată pe baza căreia tu îţi

creezi propria casă, unică şi completă.

Abilităţile mele sunt modeste

în com paraţie cu cât îţi e de
dragă propria casă.

G'— • V •—^
Â a l î i m

G'— • ^
c
„îmbunătăţirea
standardelor de locuit”
c
d s
Cei mai mulţi dintre noi echivalăm cuvintele de mai sus cu „a
te muta într-o casă mai mare".

Dar e mai bine oare să stai într-o casă mai mare?

Iţi Am un prieten care cred că a răspuns succint la asta:

4§) —Ne-am mutat, în sfârşit! E puţin mai mare, dar nu-mi dau
seam a de ce e la fel de multă dezordine şi înghesuială!
îmbunătăţirea standardelor de locuit nu înseamnă doar să
schimbi partea fixă - zona, dimensiunea casei, numărul de
dormitoare şi de băi - , trebuie îmbunătăţit şi „coeficientul de
locuire" odată cu schimbările fizice.

în loc să fim deprimaţi că nu ne perm item o casă m«ii mare,

de ce să nu luăm lucrurile in propriile mâini şi să găsim
modalităţi de a ne schimba in bine pe noi înşine şi de a
îmbunătăţi felul în care ne raportăm la propria casă?

Acest adevăr simplu vă permite, ţie şi familiei tale, să resimţiţi

cu adevărat o îmbunătăţire a standardelor, fără să treceţi prin
stresul şi cheltuiala de a vă muta în altă casă.

îmbunătăţirile încep |
cu atitudinea )

G'— • ^ » G)
G'— • /O •— G)
 „Bătăi de cap în c a să ‘‘

—Nu e suficient spaţiu pentru toate astea!

—Nu avem niciodată suficient loc unde să le p u n e m pe toatei

—Casa asta e prea mică pentru noi.

Cu câteva zeci de ani în urmă, când China nu e ra prosperă,

foloseam pentru casă sintagma „patru pereţi d esp u iaţi”
pentru a descrie sărăcia în care trăiau mulţi. T o tu şi, în lumea
materialismului omniprezent din ziua de azi, m ulte locuinţe,
dând pe dinafară de lucruri, se simt de fapt m a i sărace decât în
acele vremuri de sârăcie lucie.
Când m erg în vizită în casele pe care le-am creat, mă tot întreb:
de ce apartamentul nu-şi poate împlini adevăratul său potenţial?
Cum de ajunge mereu sufocat de dezordine? Fiecare casă în care
intru pare să dea pe dinafară de lucruri. D ureroasa realitate este
că ne permitem să cumpărăm tot ce dorim. C u excepţia casei în
care locuim.
în fiecare casă, oameni şi lucruri coexistă sub acelaşi acoperiş. Dacă
lucrurile nu sunt ordonate adecvat, ajung să-i sufoce pe oameni. Un
apartament conceput să fie o casă de oameni s e transformă într-un
depozit de lucruri.
Asta e cea mai grea încercare la care suntem supuşi în relaţia
noastră cu casa.
Singura cale de a rezolva acest conflict e printr-o depozitare
orgauiizată.

D epozitarea este ordonarea

înţeleaptă a lucrurilor
într-o casă mică.
~ y

J
G'— • // ^
I
C asa la regim
 Bătăi de cap pentru toţi ai casei
a;

Avem prea m ulte!

tN im ic nu e la locul lui

îm i doresc atât de tare

să arun c din ele, dar nu
am voie!

Bărbatul m eu nu poate
fo lo si şifon ieru l, fiindcă
n ici m ăcar pen tru hainele
m ele nu e suficient loc!

O ricâtă curăţen ie aş face,

im ediat se face dezordine!
De ce?

G'— • / 4< • — ^
Q— • /5 ^
 Cercul vicios
2

De ce nu e niciodată loc pentru lucrurile noastre?

Poate că repetăm cu toţii acelaşi cerc vicios în
casa noastră:

Creşterea puterii de cumpărare

Acumularea de lucruri
Creşterea preţului caselor

P reţ rid ic a t
U şo r d e c u m p ă ra t
al c a se i
G reu d e a ru n c a t
S p a ţiu m ic

D o rin ţa m a te r ia lă c re şte
o d a tă cu b u n ă sta re a

G'— • !(y •— ^
 Suntem într-o altă epocă
&
Nu e vina ta că ai p re a m ultei
P ân ă la u rm ă, în u ltim ii 3 0 de ani, lu m ea m a te ria lă a
d even it de n ere cu n o scu t - su n tem in tr-o altă ep ocă!
A sem en ea o b ic e iu rilo r alim en tare, am trecu t de la a ne
face griji că nu avem ce m ân ca la d isp e r a re a că
m â n că m p re a m ult. P ro b lem a a trecut de la a nu avea
în d e aju n s la a avea p rea m ult.

A m m ân cat

C p re a m ult...

G'— • /7 •— G)
 Z Miam, miam! pj
b - ------^-------- d i
Pe m ă su ră ce creşte sta n d a rd u l de viaţă în C hin a, m â n c a ­
rea d evin e m ai rafin ată, iar g u stă rile sunt din ab u n den ţă.
A ceia d in tre n oi care lu c ră m cu n o rm ă în treagă ne p e tre ­
ce m m are p arte a tim p u lu i la se rv iciu şi nu avem o cazia să
fa ce m m işcare.
Ne u m flăm p ractic ca n işte b aloan e.
O b ez itate a şi a fe c ţiu n ile m e d icale aso cia te sunt în ziu a de
azi p ro b le m e p en tru n o i toţi.

/' principale
Gustări^

G'— • /g> •—
 Cumperi până nu mai poţi!

!n lu m ea n o astră glob alizată, p u b lic ita te a e p este tot, iar

b u n u rile de co n su m au o d isp o n ib ilita te co p leşito a re.
P u terea de cu m p ărare a ch in ezilo r se în tăreşte p e zi ce
trece. în fiecare zi cu m p ărăm p ân ă nu m ai p u tem !
S in ta g m a lo ca tiv ă „p atru p ere ţi d e sp u ia ţi" p u r şi sim p lu
nu m ai d e sc rie ex isten ţa n o astră. N oi, cei d e-acu m ,
„sclav i ai sa la riu lu i", avem c a se le p lin e cu m u n ţi
de o b iecte.

N en um ărate
\ Prem iu câştigat ia pach ete de la
\ tom bola anuală ofertele online
\ de la serviciu •

G'— •
 Cum se îngraşă casa

C asa n o u ă în care to cm ai n e-am m u tat e ca noi cân d eram

m ai tin eri, cân d am p ătru n s p en tru p rim a dată pe p iaţa
m u n cii d u p ă facu ltate. Su b ţiri, p lin i de sp eran ţă, voioşi.
D up ă câţiva ani de lu p tă p en tru c o n stru ire a u nei cariere,
forţaţi să ciu gu lim de ici, de co lo ca să re z istă m să m u n cim
p ân ă în m iez de n o ap te, o rg a n ism u l n ostru s-a în greu n at.

Casă nouă
spaţioasă

c a re se tot
a c u m u le a z ă

S p a ţiu l de
d e p o z ita r e este
sto m a c u l c a se i

A c u m u la re a
p ro v o a c ă b lo c a je

(?— • ^
 Cum de m -am îngrăşat

C ân d eram m ică, era m fo a rte slab ă. C ân d am te rm in a t

fa c u lta te a , nu aveam m ai m u lt de 45 de k ilo g ra m e . M -am
în g ră şat un p ic în cei z ec e an i d e m u n că în tr-u n b iro u , d ar
am re u şit să nu la s să se v a d ă şi să p o rt în co n tin u are m ă r i­
m e a M.

D ar to ate aste a s-au sc h im b a t în

to a m n a lui 2013. M i-a p icat cu
tro n c ch ee sec ak e -u l. în fiecare
d u p ă -a m ia z ă , m ân eam o b u cată
de la c o fe tă ria d e lâ n g ă b iro u l
m eu. în m ai p u ţin de d o u ă lu n i
e ra m ro tu n jo a ră ca o m in ge.
M -am in g ră şa t zece k ilo g ra m e -
n -a m fo st atât de g ra să n ic io d a tă
în viaţa m ea!

Ştiu că 55 de k ilo g ram e nu

sunt m are lucru. D ar sunt
fo a rte scun dă, a şa că se vedea,
şi, d in tr-o d ată, n u-m i m ai
ven ea n icio haină. A trebu it
să -m i cu m p ă r o în trea g ă g a r­
d e ro b ă de haine X L . Nu m ă
p u tea m p riv i.

Mi-atn spus că
trebuie să slăbesc!

J )

C?— • 2 ./ • — ^
 Cum de m -am îngrăşat

Ştiu că greutatea e o chestiune deli­

cată şi sper ca experienţa mea să nu
lezeze. Pur şi simplu nu mă puteam
obişnui cu colăceii din jurul taliei şi cu
cât de strâmte îmi deveniseră hainele.
Simţeam presiunea fizică a surplusu­
lui de greutate asupra scheletului. Tre­
buia să mă regăsesc pe mine, cea de
dinainte de cheesecake.
Dacă privim îngrăşarea ca pe un proces
de acumulare, atunci slăbitul ar trebui
să fie rezultatul scăderii în greutate. Cu
dietă sau exerciţii fizice, câtă vreme Presiune
aportul de energie e mai mic decât con­
Determinare
sumul de energie, caloriile ar trebui
să fie arse. Treptat, grăsimea dispare şi
Perseverenţă
scapi de kilogramele nedorite.

Regimul meu a fost simplu.

Am renunţat total la cină.
După vreo două săptămâni
nu mi-a mai fost foame. Şi
am avut grijă să fac suficiente
exerciţii aerobice şi să alerg
câţiva kilometri in fiecare zi.
Am perseverat cam şase luni.
După şapte luni, în prim ă­
vara lui 2014, revenisem la
greutatea mea din şcoală,
43 de kilograme. Mă încă­
peau toate rochiţele mele fru­
moase. De-atunci am reuşit
să mă menţin.
După şapte luni

G'— • i i •— ^
 Cum de m -am îngrăşat
&
Nu e u şo r să slă b e şti, dar, d a c ă -ţi p u i m in te a, nu e im p o ­
sibil. T o tuşi, e u şo r să cazi în ca p ca n a de a in can ta acu m
„D ietă! D ietă!", p en tru ca în c lip a u rm ă to a re să te în d o p i
p â n ă la refu z.
P ân ă la u rm ă e o ch estiu n e de d e term in a re.
E x istă zeci de m ii de felu ri de a slăbi.
P en tru m in e, a avu t e fe c t să m ă n â n c m a i p u ţin şi să fac
m ai m u ltă m işc a re , căc i se p o triv e a cu cre d in ţa m ea:
in g r ă şa re a e o a c u m u la re în o rg a n ism , d eci, lo g ic, slăb i-
tul e o fo rm ă de sc ăd e re.
N u cred în sc u rtă tu ri de tip u l m e d ic a m e n te lo r şi su p li­
m e n te lo r sa u al so lu ţiilo r ra p id e cu a ju to ru l a p a ra te lo r
de slăbit. Nu te lăsa a d e m e n it d e re c la m e le care p re tin d
că p o ţi să slă b e şti zece k ilo g ra m e în şa p te zile. M ăn ân că
m ai p u ţin , a le a rg ă m ai m u lt. în câtev a lu n i vei ve d e a
re z u lta tu l la cu rea.
Cel m ai bun lucru ca u rm a re a re gim u lu i m eu de slăb it
nu a fo st că arăt şi m ă sim t m ai bine, ci că m i-am în frân t
d ezgu stu l m eu d e-o viaţă p en tru exerciţii fizice. A cum
sav u rez b u cu ria de a tra n sp ira d u p ă un an tren am en t bun.
în ace st p ro c e s d e sc ă d e re , o r g a n ism u l p rim e şte un n ou
su flu de viaţă.

G'— • ^
 Casa la regim
& !l
Im p u lsu l reu şitei m ele de a slăbi m -a m ân at să în cep
să -m i pun şi casa la regim .

A partam en tu l m eu are cam o su tă de m etri p ătraţi, fiind

c o n sid era t m are în o raşele din C hin a. A sem en ea m u lto r
fa m ilii u rban e, su n te m trei g e n e ra ţii care trăim lao la ltă -
so crii m ei, eu şi soţu l m eu, îm p re u n ă cu fiul n o stru - şi
am a n g ajat pe cin eva intern care să ne aju te, căci şi eu, şi
soţul m eu lu crăm cu n o rm ă în treagă.

L o cu im în ace astă casă de vreo cin ci ani şi, în acest r ă s ­

tim p, am acu m u lat o can titate în sp ă im ân tă to a re de lu ­
cruri. Am creat sp aţii g e n e ro a se de d e p o z ita re , d a r lu c ru ­
rile dau co n stan t pe d in afară.

în tr-o zi, am d esch is un d u lap

su sp en d a t şi a căzu t p e ste m in e o
a v alan şă de ch estii.
A fo st un m o m en t de ilu m in are:
d acă las lu cru rile să co n tin u e
aşa, va trebu i să m ă lu p t cu
această h o ard ă de ch estii ca să
am loc în casă!
O casă ca a n o a stră - su p ra sa tu ­
rată, p lin ă p ân ă p este cap - e
ase m e n e a n ivelu lu i rid ica t de c o ­
leste ro l în tr-u n o rg a n ism su p ra ­
p o n d era l, ex e rc itân d n eîn cetat şi
în tăcere o p resiu n e asu p ra celui
care lo cu ieşte acel o rg a n ism .

în acea zi am învăţat să arunc.

G'— • 2 .^ • — ^
 Cum să scapi de colăcei
2 3 [2

Cu toţii îi invidiem pe cei care m ănâncă şi m ănâncă şi nu se îngraşă

niciodată. Şi-i invidiem şi pe cei cu bani şi cu vilele lor luxoase. Dar
în sufletul nostru suntem conştienţi că o astfel de invidie e futilă. Nu
putem schim ba m etabolism ul corpului nostru, nici nu putem deveni
m iliardari peste noapte. Cu toate astea, nimeni nu ne poate opri să
facem ce dorim în funcţie de propriile noastre abilităţi. Ne putem
opri organism ul să se umfle ca un balon. De asem enea, putem face
loc în casa noastră ca o cochilie de melc.
Să pui casa la regim e la fel cum ai slăbi tu:
Trebuie să urm ezi o dietă înainte de a începe să facî exerciţii fizice.
Trebuie să arunci lucruri înainte să le organizezi pe cele fără de care
nu poţi trăi.

S c ă d e r e a reprezintă fundaţia şi cheia.

 E greu să arunci?
y>
^Q'ivce ,- o n jg .

„M i s-a sp u s în to td e au n a
să-m i p re ţu ie sc lucrurile,
m -aş sim ţi atât de
v in o v ată!"

^ c.-^V' ^ lÂ-

s»'

Te simţi vinovată sau

simţi că faci risipă?
E doar o iluzie.

S '— • 2.^, •— 't)

^ Micuţa casă pentru care ai muncit din greu — 7

în ain te să tre cem m ai d e p a rte e vital să clarificăm şi să

avem a ce ea şi p e rc e p ţie a su p ra v a lo rii şi p reţu lu i în p rezen t.

„Casă cu spaţiu verde

A n sam blu re z id en ţia l nou
M ai m u lte ap a rta m e n te
d isp o n ib ile acu m
O fertă sp e c ia lă lim itată

Doar

- liU -

Q— • ^ 7 •— ^
 Cine e adevăratul proprietar?
2 ”3------------------------
A cui e ace astă casă? A ta? Sau e un
d e p o z it p en tru o b iecte la m ân a a doua?
Doi ani mai
târziu

Im *

C ad o u în că în
am b alaj
0 leî

C u m să jo c i la b u rsă
gh id u l în cepătoru lu i:

G eantă ieftin ă de
voiaj, fo lo sită rar
70 lei
C ad o u de la nu
ştiu ce ca m p a n ie
de m ark e tin g
11 lei
R o ch ie de acu m d o i ani
şi care n u-ţi vin e b in e
160 lei

— • ig> •—^
 Adevărata risipă
2 3 "

E probabil ca o casă să fie cea m ai scum pă achiziţie pe care o

facem în viaţa noastră. Din cauza ei, cei m ai m ulţi dintre noi
ajungem datori pe 30 de ani.
îţi aduci am inte m otivul pentru care ţi-ai cum părat casă? Fiindcă
vrei o casă pentru fam ilia ta? Dacă aşa este, atunci de ce o laşi să
decadă la statutul de depozit pentru lucruri ieftine şi inutile?
Nu în seam nă astalipsă de respect faţă de valoarea casei tale?
Nu e asta cea mai mare risipă pe care o poţi face în viaţa ta?

Valoarea
casei tale

Q— • ^
 Vinovăţia e instinctuală
M^ -----------------------------------------

M m m m l S u n t ve se lăl
A cu m u larea de g ră sim e la
m a m ife re este un m e ca n ism
de a face fa ţă p oten ţialei
fo a m e te. De ace ea e greu să
ţii regim - e îm p o triv a
in stin ctelo r n o astre
de su p rav ie ţu ire .

C u m p ă ră tu rii
U ra!

N u p o t să m ă
d e sp a r t d e asta.
A ceeaşi lo gică fu n cţio n ea z ă
şi cân d vin e v o rb a de a
ad u n a lu cru ri. P ăstrăm
lu cru rile în caz că ne tr e ­
bu ie. De aceea ne sim ţim
rău să le a ru n c ăm - e îm p o ­
triva in stin ctu lu i n o stru de
su p rav ie ţu ire .

G'— • 3 0 •— ^
 Cui nu-i place să se sim tă bine?

P oate că încă nu te-am co n vin s. H ai să ne gân d im aşa: te

sim ţi tristă că scap i de co lăceii de g ră sim e din talie?
D acă vrei cu ad e v ă ra t să fii m ai slabă, o să fii.
D acă vrei cu ad e v ărat să-ţi re v en d ici casa, o vei face.
în p rezen t, casa m e a a scăp at de o tre im e din lu cru ri de
cân d su n tem a m â n d o u ă la re gim . A cum , cân d d e sch id un
d u lap , m ai e d e stu l sp aţiu de d e p o z ita re în el - n im ic
n -o să m ai cad ă iar pe m in e.
B u cu ria pe care o sim t că m i-am elib erat ca sa e fo arte
a se m ă n ă to a re cu fiorul re sim ţit d u p ă luni de d ie tă şi
exe rciţii fizice, cân d a în cep u t să nu m ă m ai strân gă
cu reau a.
Să-ţi aju ţi casa să slă b e a scă e ca şi cum te-ai aju ta p e tine
să slăbeşti.

G'— • 3 / •— ^
Ce obţinem când slăbim nu e doar
un corp mai suplu, ci şi încredere
în sine.
Ce obţinem când aruncăm lucruri
nu e doar spaţiu, ci şi sentimentul
că e respirabil.
Nu ezita, fii tare şi hai să începem
de azi!
Ajută-ţi casa să slăbească!

G'— • iz • — ’î)
Mă ia durerea de cap când
mă gândesc să fac curat.
 Totul începe cu un geamantan
2 “ 3 ------------------------------------^ [ 2

C a şi m in e, p o a te că şi tu te-ai
m u tat în acest alt o raş d u p ă
facu lta te avân d d o a r un geam an tan .
G ă seşte -ţi de lucru, în ch iriază ceva.
C ăsă to reşte-te, cu m p ă ră un
ap artam en t.
A par co p iii şi e n evoie de o casă
m ai m are. •oog
Z ece ani d isp a r în tr-o clipită.
T o tu l în cepe cu un geam an tan ,
şi ap oi...

J)
<5'—• 3 F ^
 Iată cum evoluează lucrurile
2

După începe
facultate Singur Căsătorit Cu copii Cu socrii şcoala

1 2 3 5 3
(N um ăr de p e rso a n e care lo cu iesc îm p reu n ă)

In zece ani
M ăcar d acă asta ar in fluen ţa creşte rea v a lo rii
a cţiu n ilo r în care am in vestit, în loc de în m u lţire a
lu c ru rilo r p e care le-am acu m u lat...

G'— • ^
 Acum avem 300 de geamantane!
2

Pe m ă su ră ce trece tim p u l, iar calea

v ieţii n o a stre se sch im b ă trep tat,
tip u l şi can titatea de lu cru ri n e c e ­
sare su fe ră o în m u lţire m asivă.
C h iar şi atun ci cân d se term in ă
m â n ca re a, p an tofii se u ze a z ă, g u n o ­
iul este dus, m a jo rita te a lu c ru rilo r
ad u se răm ân şi co n tin u ă
să crească, să crească...

Şi v o r co n tin u a să c re a sc ă şi în
u rm ă to rii zece ani. F am ilia
ch in eză u rb a n ă tip ică, fo rm a tă din
trei p e rso a n e , tră ieşte în tr-o casă
d e o su tă de m e tri p ătraţi, cu trei
d o rm ito a re , şi, p re su p u n â n d că nu
a p are n icio sc h im b a re b ru sc ă în
calitate a vieţii, o a stfe l de fa m ilie
deţin e în m e d ie o b iecte ce o c u p ă
zece m etri cubi.
C ât în se a m n ă asta?
G eam an tan u l fo lo sit de m in e are;

34 X 50 X 19 cm
= 0,0323 metri cubi

10 metri cubi = 300 |n de geamantane!!

(?— • y j •— ^
Cel m ai im portant elem ent al casei tale

(1 9 0 3 -1 9 9 9 ), a rh ite c t şi d e s ig n e r fra n c e z ,
c a re sc ria a c u m o ju m ă t a te d e se c o l:

G'— • ^e> •— ^
 O casă mică, dar curată
2 [i

Spaţiul de depozitare, legea echilibrului

G'— • ^
 Spaţiul de depozitare face loc în casă
^ 3 ----------------------------------------------

în fiecare zi o rg a n iz ăm şi d e p o z ită m lu cruri.

E ca d e fra g m e n ta re a b ard u lu i.

C ân d un b a rd disk e f o ­
lo sit m u lt tim p , fişierele
p ăstra te su n t îm p ă rţite
în p rea m u lte locu ri,
ceea ce în g re u n ea z ă
co m p u teru l. C ân d faci
d e fra g m e n ta re , fişierele
sunt p u se la loc în tr-o
sin gu ră zon ă, făcân d să
creasc ă eficien ţa ca lc u ­
lato ru lu i.

Curăţenie Depozitare
L a fel şi în cazul
sp a ţiu lu i n o stru fizic.
„S p aţiu l de d ep o zitare"
în se am n ă să o rg a n iz ez î
şi să c o m p rim i lucruri
îm p ră ştia te şi locu ri
p en tru ca b u n u rile să
fie g e stio n a te m ai efici­
ent, a stfel în cât sp aţiu l
de locu it să nu aju n gă
su fo ca t de lu c ru rile pe
care le deţii.

G'— • <5*0 •— G)
 Spaţiul de depozitare e peste tot
!l
„S p a ţiile ” de d e p o z ita te nu fac n e a p ă ra t p a rte din a rh ite c ­
tură. Pot să fie o g e an tă sau un p lic. O rice acţiu n e în
care se fo lo se şte un in stru m en t p en tru o rg a n iz a re a de
o b iec te - de la d ate le v irtu ale la o b iecte le fizice - este
un act de d e p o zitare .

S ă ne fa c e m b agaju l p en tru
o că lă to rie - e d e p o z ita re .
S ă ne p u n e m lu cru rile în
g e an tă - e d e p o z ita re .
S ă salv ăm fişiere p e c o m p u ­
ter - e d e p o z ita re .

Spaţiul de depozitare
e peste tot!

Q— • ^
 E greu să fii organizat?
2 e

E im p o sib il să p ăstre z i o rd in e a şi cu răţen ia în casă. Sunt

sig u ră că asta g ân d iţi acu m m u lţi din tre voi. D e fap t, ace astă
id ee ex istă în p arte p en tru că am fo st in d u şi în eroare. De
exem p lu , cărţile p o p u lare d e sp re sp aţiu l de d e p o z ita re şi
o rg a n iz are a casei au ad e se a un a stfel de cu p rin s;

L a p rim a
v e d e re, aceste
cărţi p o t să
p ară u tile, d ar
su n t şi
în fio răto r de
co m p le x e.

ik
G'— • • — G)
 Panaceul magic
2

Un alt exemplu, când facem cumpărături - Online sau

offline - vedem adesea reclame ca acestea:

Faci o rd in e im e d ia t p ^
m ă su ţa ta de to aletă cu
a c e astă cutie!

Im portat din Japon ia,

f suportul de pantofi ocupă
V y^doar ju m ătate din spaţiu!

Le vreau pe toate!

T o ate a ce stea su n t m in u n ate, d a r

sunt create d o a r p en tru o an u m ită
n evoie. Su n t cam ca a n a lg e z ice le -
a m o rţe sc sim ţu rile, d a r nu v in d ecă
p ro b le m a de la b ază!

G'— • 4»^ •— ^
 Să depozitezi în mod organizat e simplu!
2

H ai să fim sin ceri, e m ult m ai u şo r să în ţelegi câteva

p rin cip ii d e cât să m e m o rezi o g ră m ad ă de teh nici şi
să cu m p eri zeci de solu ţii m agice. Am văzut cu toţii în
film e lovitu rile gro zav e de k un g fu cu m ân a, cu p ic io ­
rul şi cu o arm ă. D ar m ai ştim şi că erou l n o stru în
arte m arţiale e p u tern ic p en tru că fo rţa lui se naşte
din in terio r, iar asta-1 va aju ta să devin ă un m aestru .

G'— • ^
 Cele patru niveluri de
depozitare dintr-o casă
2
F iecare sp aţiu e un recipien t.

C=S
Nivelul unu

Apartamentul care reprezintă casa

adăposteşte fam ilia, tim pul, aminti
rile. Trei dorm itoare, două băi, 90
de m etri pătraţi.

Nivelul doi

O cam eră adăposteşte oam eni şi m obili­

er - păstrează urm ele vieţii de zi cu zi.
Sufragerie, bucătărie, dorm itoare etc.

Nivelul trei

Piesele m ari de m obilier precum dulapurile

conţin obiecte propriu-zise, adăpostind lucru
rile pe care le folosim în fiecare zi. Şifonier,
rafturi de cărţi, pantofare etc.

Nivelul patru

Elementele de depozitare mai mici, cum sunt

cutiile, reprezintă instrum ente de sporire a
eficienţei pieselor m ai m ari de m obilier. Cutii,
cufere, agăţători etc.

N irio a b ilita te d e o r g a n iz a r e a sp a ţiu lu i d e d e p o z ita re

nu p o a te c o m p e n sa lip sa de re cip ie n te .

J )

Q —• ^
 Planificarea spaţiului de depozitare

Dă-m i voie să afirm ce este evident: apartam entul,

cam erele şi unităţile de depozitare din interior - prim ele
trei niveluri de depozitare - sunt fundaţia succesului
pentru o organizare de succes a spaţiului de depozitare
din casă. Atât tim p cât atribuirea spaţiilor de depozitare
este bine gândită, chiar şi o casă com pactă poate să aibă
suficient volum de depozitare.
Soluţia pentru o distribuţie inteligentă stă în p la n ific a r e a
|£ a |iu lu ^ d ^ d e £ o z U a r^
Sună prea înspăim ântător şi profesional?
Nu-ţi face grijii Tot ce ai nevoie este
u n m a r k e r şi o fo a r fe c ă .

G'— • 4 *^ •— G)
 Colorarea dulapurilor
2
c.^)
H ai să ne ju c ă m un jo c de co lo rat. F o lo se şte m ar-
kerul ca să c o lo rez i toate d u la p u rile de d im en siu n i
m e d ii şi m a ri de pe sch iţa casei tale. De exem p lu ,
d u lap u l în castrat, d u la p u rile de b u cătărie , m o b ili­
eru l cu se rta re d e p e p o d e a, d u la p u rile de baie,
şifo n ie ru l. Nu c o lo ra p ie se le de m o b ilie r m ici şi
d e p la sa b ile ca m ă su ţe le de c a fe a şi n o p tiere le.

OK, gata! ^
—
Mobilă de bucătărie

Dulap de baie
Dulap cu oglindă

Pantofar <
Mobilier cu
sertare şi
dulap încastrat

Bufet • —

Masă de
televizor
—^ Şifonier din
F dormitorul
principal

A
Dulap cu
produse de
curăţenie ^Dulap de baie
Dulap cu oglindă

G'— • 4 *7 •— G)
 Cele patru reguli de bază
—
2
A cum b ife a z ă ce ai co lo rat în fu n cţie de
aceste p atru reguli. Au trecut testul?

^ D istrib u ire a V>A N U

W u n ifo r m ă

Lucrurile trebuie ţinute

0 □
aproape de locul in care sunt
folosite. Fiecare spaţiu trebuie
să aibă propriile sale elemente
colorate de depozitare.
T>A NUL
R e g u la c e lo r
12 p ro c e n te

Dimensiunea totală a elemen­

0 □
telor colorate trebuie să însu­
meze cel puţin 12% din
suprafaţa casei.

X>A N U

□
S u p r a p u s şi
g ru p a t
0
Alege unităţi încastrate de
dimensiuni mari în locul piese­
lor individuale de mobilier.

T>A N IA

□
P r in c ip iu l
ra p o r tu lu i 2:8
0
Depozitarea înseamnă echili­
brul dintre ce se vede şi ce nu.
Proporţia ideală între obiectele
care se văd şi lucrurile ascunse
vederii este de 2:8.

G'— •
 Prim a regulă de bază

I Iin p a rlr sp a ţiu ! d r d r p o / i l a r r ^

1 p«’ r a tr j;o r ii şi lu iu 'lii j

G'— • •— G)
 Prim a regulă de bază
!l
D istribuirea uniform ă

Prima regulă de bază poate să pară evidentă, dar adesea este

interpretată greşit.
Aud frecvent acest lucru de care se plâng prietene de-ale mele:
„Ne lipseşte atât de mult spaţiul de depozitare în casă. Mi-aş
dori atât de mult să am o debara. Probabil că atunci ar dispărea
toate problemele mele“.
£i bine, e fantastic să ai o debara, dar asta nu poate să facă să
dispară ca prin farmec problemele tale de depozitare, pentru
că nu acolo vei pune pantofii pe care-i porţi în fiecare zi, nici
mâncarea sau tacâmurile din bucătărie, nici ligheanele şi
găleţile din baie.
Nu neg utilitatea unei debarale, dar, de fapt, e bună doar să ţii
în ea obiecte mari pe care le foloseşti rareori. întrucât fiecare
spaţiu al casei are funcţii diferite şi avem nevoie de obiecte dife­
rite pentru a îndeplini aceste funcţii, principiul pe care ar
trebui să-l urmăm e să depozităm obiectele aproape de locul în
care le folosim. Distribuie uniform spaţiul de depozitare in
toată casa, nu concentra totul într-o singură debara.

DA NU

Pe schiţa casei, fiecare zonă trebuie să aibă propriile

sale elem ente colorate de depozitare - de la hol la
balcon, la sufragerie şi la dorm itorul mic.

G'— • 5"o •— ^
 Prim a regulă de bază
2 T -d . ÎI
d5) P rin cipiu l p ro xim ităţii
Relaţia dintre obiectele depozitate şi locul unde
le folosim e asemenea cultivării morcovilor - fie­
&
D istrib u ire a care morcov are propria sa gaură în care a fost
plantat în pământ. Să ţinem lucrurile aproape de
u n ifo r m ă
locul unde le folosim este modul cel mai bun de a
ne asigura că le punem la locul lor. In acest fel ne
depăşim lenea naturală când vine vorba de ordine
şi curăţenie.

l*as tr ra /n l u r r n r i l r in a p r o p i e r e a lo c u l u i u m i e le tolose'yţ

Spaţiu de Spaţiu de Spaţiu de Spaţiu de Spaţiu de Spaţiu de

K
depozitare depozitare depozitare depozitare depozitare depozitare
din din cameră pentru pentru pentru alte
bucătărie S produsele produsele obiecte
de baie

di)
G'— • 5 / ^
 Prim a regulă de bază
a P r in c ip iu l p r o x im ită ţii
Să-ţi explic printr-un exemplu personal. Eu sunt
singura din casă care-p calcă hainele cu regularitate.
Iniţial, mi-am pus masa şi fierul de călcat pe
D is tr ib u ir e a balconul dinspre nord, unde-mi ţin toate produsele
u n ifo r m ă de curăţenie, căci acolo am acces şi la apă, şi la
electricitate. Totuşi, ori de câte ori aveam nevoie
să-mi calc hainele, trebuia să le plimb de colo-colo
între dormitor şi balcon. Nu mai e nevoie să spun,
dar a devenit agasant, m-am lenevit repede şi n-am
mai făcut-o.

Schim barea
locului de
depozitare a
obiectelor
Intr-o zi am avut o epifanie. Ce făceam era opusul
principiului proxim ităţii. Aşa că am m utat m asa şi fierul de
călcat în şifonierul din dorm itorul meu. Şi ce m are diferenţă
a însem nat asta! Acum pot să-m i calc hainele oricân d am
chef, fără să mai fac un drum special dintr-o parte într-alta
a casei. Fierul de călcat e mult m ai folosit acum.

Q --- •
 A doua regulă de bazăl —7

&
S u p rafaţa elem entelor
colorate de depozitare ^
Proporţia spaţiului ~ ^ U 2%
de depozitare în treaga su p rafaţă ^ C

Cum se calculează su prafaţa totală de

depozitare? Sim plu! D ecupează
elem entele colorate din schiţa casei.

I M obilă de bucătărie
Dulap
Pantofar

M obilier cu
sertare şi dulap
Bufet încastrat

Şifonier din
dorm itorul mic
M asă de
televizor

Dulap cu
produse de
curăţenie
G'— • 5^4* •— ^
 A doua regulă de bază

Regula celor 12 procente

S u p ra fa ţa de
d epozitare Pentru apartam en te m ai m ici care
au în ju r de o sută d e m etri pătraţi,
recom an d să te asigu ri că su p rafaţa
de d epo zitare reprezin tă a p ro x im a ­
tiv 12% din su p rafaţa totală a casei.
Nu trebuie să perm iţi să scadă sub
10%. C asele m a i m ic i au nevoie de
o p rop orţie m a i m a r e a spaţiului
de depozitare.
la tă u na d in tre p rim e le m ele sch iţe - un co n ce p t de
ca să co m p a c tă . S iste m u l său de d e p o z ita re aju n ge p ân ă
la im p re sio n a n tu l p ro ce n t de 3 0 din su p ra fa ţa to tală
su b fo rm a u n o r u n ităţi în ca stra te şi a u n o r p la tfo rm e
d e d e p o z ita re . C h iar d a c ă a p a rta m e n tu l are d o a r 38 de
m e tri p ătra ţi, cu o a se m e n e a c a p a cita te e n o rm ă de d e p o ­
z itare un cu p lu p o a te lo cu i co n fo rta b il acolo.

Spaţiu de depozitare
în sufragerie

D epozitare
pe hol

D epozitare ^
în bu cătărie D

D epozitare
in baie

D epozitare / I
pentru haine

(5 ^ 55
 A doua regulă de bază
T

Regula celor 12 procente

De multe ori m i-a fost pusă

această întrebare! „Nu e o
risipă ca spaţiul de depozitare
să ocupe atât de mult din
suprafaţă?" Practic, dacă vezi
spaţiul de depozitare asem enea
m em oriei RAM a calculatorului,
Spaţiu atunci poţi înţelege im portanţa
de depozitare faptului de a avea suficient
spaţiu de depozitare în casa ta.
M em oria RAM a com puterului
RAM sau a telefonului trebuie să fie
com patibilă cu funcţiile acestu­
ia. Ne-am obişnuit să dăm un
ban în plus pentru m ai mult
RAM, ca dispozitivele electroni­
ce să funcţioneze bine mai
mult timp.
La fel şi casa ta.
cp A doua regulă de bază
cb
ch
cp
cp Regula celor 12 procente
cp
In Japonia, terenurile sunt preţuite ţi scumpe, aşa că a fost creat
un sistem renumit în toată lumea de optimizare a fiecărui centi­
&
metru. Spaţiul de depozitare este factorul-cheie în cadrul aces­
tei optimizări şi este o artă cultivată in multe gospodării de
cănd e ceva uzual ca femeile să lucreze full-time.
d§)
Planul din stânga este pentru un apartament rezidenţial modern
tipic Japonez. Ca să fie mai uşor, am redus întreaga sa suprafaţă
« p la standardul chinezesc de circa o sută de metri pătraţi.
Planul din dreapta arată toate spatiile de depozitare grupate la­
olaltă. Putem vedea că spaţiul de depozitare ocupă o proporţie
semnificativă din suprafaţa totală.

Q— • 57 • — 't)
 ^ A doua regulă de bază |-y
I b -------
Regula celor 12 procente

!n China, standardul în construcţia de apartam ente

rezidenţiale este să-i fie înmânată proprietarului cheia unei
case „goale" - fără niciun fel de decoraţiuni şi fără niciun fel
de accesorii sau de utilităţi instalate. Din câte ştiu, China pare
să fie singura ţară care vinde proprietăţi în acest fel.
Asta creează o separaţie între designul arhitectural, designul
interior şi designul spaţiului de depozitare. Rezultatul?
Arhitecţii nu iau de obicei în considerare spaţiul de depozita­
re când fac schiţa suprafeţei unui apartam ent. Când intervin
specialiştii în design interior şi design de spaţiu de depozita­
re, schiţa a fost deja stabilită şi nu prea mai ai ce să schimbi. E
greu să faci îm bunătăţiri când ai mâinile legate.
M ajoritatea proprietăţilor im obiliare de pe piaţa chineză
(inclusiv cele renovate cu specificaţii de elită) au un spaţiu de
depozitare dem n de milă, punând la dispoziţie doar ceva ne­
semnificativ. Proprietatea poate să arate frum os, dar după ce
te muţi devine un haos in doar câteva zile, cu lucruri care dau
pe dinafară din toate părţile.

C?'---• 5^g> •-- '«)

05 A treia regală de bază
C®
((h Suprapus şi grupat

D u p ă a d o u a re g u lă de b a z ă , p o a te că te g â n d e şti:
„Cu căt e m a i m a re d u la p u l, cu atât m a i b in e “.

Dar im aginează-ţi asta: te m uţi intr-o casă nouă. După o

vrem e, ai senzaţia că ai prea m ulte lucruri şi n-ai unde să
le m ai pui. Aşa că te duci şi cum peri un dulap. D upă un
an se m ută la tine părinţii (sau socrii), cu tot cu com oda
lor cu sertare. Mai trec trei ani, se naşte prim ul tău copil
şi se m ai adaugă alte câteva sertare din plastic...

Tabuul planificării spaţiului de depozitare

Am mai adăugat câteva dulapuri de fiecare\

dată când rămâneam fără spaţiu de depozitare.
Cu toate astea, incă mai am lucruri împrăştiate
peste tot. Dulapurile ocupă atât de mult spaţiu.
Casa mea mică mi se pare acum şi mai mică.

D u la p u r i lu n g i şi late, m ic i şi m a ri

Q — • 5 ^ ^ • — 't)
A treia regulă de bază

Suprapus şi grupat

O b u n ă p la n ifica re a sp a ţiu lu i de
d e p o z ita re nu ţin e de n u m ă ru l de
d u la p u ri.
Ţ in e de s u p r a p u n e r e ş i g r u p a r e .

6'— • ^
ClŞ) A treia regulă de bază

Suprapus şi grupat

Suprapunere
O sim plă analo­
gie arhitecturală;
o casă cu un
singur etaj, un
bloc cu trei etaje
şi un zgârie-nori,
fiecare dintre ele
construit pe o
bucată de
păm ânt de
aceleaşi dim en si­
uni. Care dintre
ele poate ad ăpo s­
ti mai mulţi
oameni? Răspun­
sul e evident, nu?

S im p lu

Grup Cuvântul „depozitare" im plică adunare. Cu cât

sunt m ai concentrate sau mai grupate elem entele
de depozitare, cu atât răm âne m ai mult spaţiu des­
chis, dând im presia de ordine şi curăţenie.

6'------• iyl •----- ^

 A treia regulă de bază

Suprapus şi grupat

C are e cea m ai bună m o ­

dalitate de m axim izare a
volum ului spaţiului de
depozitare cu m in im iza­
rea locului pe care îl
ocupă pe su prafaţa casei?
O unitate încastrată de
m are eficienţă câştigă în­
totdeauna în faţa p ieselor
individuale de m obilier.
S u p ra fa ţa cla sică
p en tru ca m e ră şi
su fra g e rie este de 9 0
de m etri p ă tra ţi - o
d im e n siu n e stan d ard
p en tru m u lţi ch in ezi.
'—

O
Vitrină
M asă de
televizor

G'--- • ^
& — • ^ 4 * •— ^
 Scenariul unu versus scenariul doi
2

2,2 metri pâtrati

2.5 metri cubi

I
vs
î
2.94 metri pătraţi
7.05 metri cubi

S u p r a fa ţă de d e p o z ita re
34% î
V o lu m d e d e p o z ita re 1 8 2 % ttt

S ce n ariu l d o i a ju tă la u tiliz a re a în treg u lu i sp aţiu v e r­

tical de d e a su p ra p ie se lo r de m o b ilie r din scen ariu l
unu. R ezultatul? O creşte re m in o ră a sp a ţiu lu i de d e ­
p o z ita re du ce la trip la re a vo lu m u lu i de d e p o z ita re !

In asta constă puterea uluitoare a suprapunerii şi grupării.

 Scapă de senzaţia
^ ^apăsătoare de greutate ^ ^

o p rie ten ă m i-a zis cân dva:

—!n aşa ceva în cap m u lte, d a r n u-m i p lac d u la p u ­
rile atât de m asive. E fo arte apăsăto r.
N u-ţi face griji. Su n t tr e i f e l u r i s im p le de a
rezo lv a ace astă p ro b lem ă.

S o lu ţia e să creezi o
^ U nu:
n işă în stru ctu ra z id u ­
' în c a str a r e în p e re te ,
lui p en tru ca u n itatea

T de d e p o z ita re să fie
in tro d u să în acest
sp aţiu . C o rp u l e le ­
m en tu lu i de d e p o z i­
tare aju n ge în zid şi
nu se m ai vede. Tot
ce se vede este
su p ra fa ţa sa, aflată
exact la ace laşi nivel
cu peretele.

Se îm pinge
peretele
înapoi pentru
a crea o nişă.

Suprafaţa ele­
mentului de
depozitare este
aliniată cu p ere­
tele, iar lăţim ea
sa dispare.

^ ^
 Scapă de senzaţia
s ^apăsătoare de greutate ^

Greutatea şi m ărim ea sunt o senzaţie.

Alegerea culorii şi a suprafeţei poate să
creeze iluzii psihologice care să ne modi­
fice eficient percepţia. Culorile deschise
sunt întotdeauna o opţiune cu care mergi
la sigur, mai ales pentru apartamentele
mici şi mijlocii.

Greu Uşor

Diferenţă a
percepţiei de greutate

de patru ori

Există multe mânere pentru dulapuri

pe piaţă, dar, dacă ai prea multe, ele fac
suprafaţa să arate încărcată. Merită să ai
în vedere să renunţi de tot la mănere şi
să instalezi în schimb sisteme interioare
de închidere/deschidere, pentru ca uşa
să se deschidă cu o uşoară împingere.
Acestea fac ca uşa dulapului să rămână
simplă, uşoară, neîntreruptă. Gata cu
nemulţumirile!

Mâner vizibil Sistem prin atingere

Q —• ^
 Uriaşul invizibil
2 :3 ------------------ ^

N u -m i p lac p re a m u lte d e talii d e co rativ e pe d u la ­

p u ri. P refer şi re c o m a n d de fiecare d ată d o tare a unei
u n ităţi în ca stra te cu uşi p late şi m ari, albe şi fără
m â n ere (care se d e sc h id cu un siste m p rin atin gere).
D ulap urile sunt ase m en ea unui acto r în rol secundar,
cu o p rezen ţă su btilă. Sunt o su rsă lin iştită de poziti-
vitate în casă, aju tân d să-ţi fie u şo r să faci ordin e. Nu
sunt o divă care cere să fie ob serv ată.
A se m e n e a d u h u lu i din la m p a lui A lad d in , a p a r
atu n ci cân d su n t ch em ate . D u p ă ce -şi fac tre ab a -
p u f! - d isp ar.

I n v iz ib il cu uşile închise
V o lu m in o s cu uşile deschise

G'— •
 ^ A patra regulă de bază ry
2_Z3-------- ----------- ^
Ascunde şi lasă la vedere:
Principiul raportului 2:8

A desea, p rie te n e le m ele se plân g;

—Am în cercat din ră sp u te ri să-m i aran jez lu cru rile p rin
casă, d a r nu a rată n ic io d a tă b ine. De ce?
C el m ai p ro b a b il p en tru că ele nu ştiu de regu la p rin c i­
p iu lu i ra p o rtu lu i 2:8. Tot felu l de m ă ru n ţişu ri sunt
îm p ră ştia te p rin su fra g e rie căt vezi cu o ch ii - ju c ă r ii
d e -ale co p iilo r, p ap u c i vechi, m ă su ţa de ca fea p lin ă cu
şerveţele, căn i şi teleco m e n zi, ca n a p e au a p lin ă de
haine... C h iar d a c ă sunt la v e d e re o b iecte d e co rativ e fr u ­
m o ase , sunt în gh iţite fă ră m ilă de d e z o rd in e a de fiecare
zi - fiind lăsate fă ră p u terea de a adu ce b u cu rie.
H ai să ne sc h im b ă m m o d u l de a gân d i. S ă ne im a g in ă m
ca sa ca p e o sală de co n certe. Pentru a a sig u ra acu stica
şi un m e d iu lin iştit, o sală de co n certe are o izo lare
fo n ic ă ex cep ţio n ală. Nu p ătru n d e z g o m o tu l traficului
de pe străzi, d iscu ţiile co p iilo r din fo aier, sc ă rţâ ie lile şi
b u fn itu rile din cu lise de la d e p la sa re a recu zitei... D acă
sala nu ar fi p rev ă z u tă p en tru b lo ca re a tu tu ro r ace sto r
în treru p eri, o ricât de m e lo d io a să ar fi m u zica, nu ar fi
d e cât o p arte a zgo m o tu lu i.
D e p o z ita re a îţi o fe ră ace astă p o rn ire de la zero, ace astă
p ân ză albă, ace astă tăcere n eîn treru p tă p en tru a lăsa să
se au d ă a co rd u rile fru m u se ţii casei tale.

A scunde 1 dintre lucruri ^

şi lasă la vedere restul de Z 2 0 /o ]-

Q— • ^
 ^ A patra regulă de bază py
ZZ3-------^ ^
Ascunde şi lasă la vedere:
Principiul raportului 2:8

înghesuială şi dezordine? Ordine şi curăţenie?

Depinde de cantitatea de inform aţie care-ţi cade sub ochi.
Pe m ăsură ce creşte volum ul de inform aţie, apare , dezordinea".
Pe m ăsură ce scade cantitatea de inform aţie, se face , curat".

O b iect A

, Form ă X 2

D im ensiune x 2
Inform aţie
vizuală y=±^
î Culoare X 2
Doar aceste două
obiecte generează 16
serii de inform aţie.
• M aterial X 2 >

Obiect B

Redu din volumul informaţiei vizuale

Dacă sunt mai puţine informaţii care-ţi cad sub ochi, atunci cel mai
probabil creierul tău va percepe mediul ca nefiind înghesuit.
Putem bloca sau diminua cu uşurinţă astfel de informaţii prin adău­
garea de uşi la dulapuri sau aşezarea lucrurilor în cutii - îndepăr­
tând la propriu distragerile din calea vederii.

G'— • V / •—^
 A patra regulă de bază
&
Ascunde şi lasă la vedere:
Principiul raportului 2:8

Mai multă Mai puţină

inform aţie vizuală inform aţie vizuală

D e z o rd in e

G'— • V i •— ^
 Nu e practic să laşi

s totul la vedere

în a p a rta m e n te le d e p rez e n ta re sau în

h o te lu rile de lu x ve d e m a d e se a raftu ri
ca acestea. E greu să n u -ţi p la că la n eb u -

T reb u ie să re cu n o sc că şi eu su n t fan al u n o r astfel

de rafturi p lin e cu cărţi, d a r casele n o a stre nu sunt
a p a rta m e n te de p rez e n ta re sau h o te lu ri de cin ci
stele. In v ia ţa de zi cu zi, a ch iz iţio n ă m m ereu tot
felu l de lu cru ri. E im p o sib il ca tot ce a d u c e m acasă
să fie p o triv it să stea la vedere.
D acă alegi ace st tip d e m o b ilier, atu n ci te-ai în rolat
pen tru cu răţen ie şi o rg a n iz a re p erm an en tă. E ca o
v itrin ă. D oar o b iecte le care sunt p lă cu te v e d e rii au
vo ie să stea p e raft. P rafu l e u ltim a d in tre p ro b le ­
m ele tale cân d pe raftu ri e d e z o rd in e.

G'— • V '} •— ^
 Văzutul şi nevăzutul, m aiIX
puţin înseam nă mai mult
2 ------------------------

O dată ascunse m ajoritatea lucrurilor, casa

ta va â curată ca o pânză albă - oferindu-ţi
fundalul pentru a fi creativă.
Obiectele decorative şi de colecţie dragi ţie
îşi găsesc acum locul în cele 20 de procente
de spaţiu deschis privirii.

O piesă de m obilier care m enţine un echi­

libru între ceea ce se ascunde şi ceea ce se
vede este deosebit de practică şi dă n aş­
tere unui fundal pentru o vitrină atrăgă­
toare. Soluţia e să te prinzi în ce proporţie
trebuie să ascunzi, pentru ca tot ce răm âne
să poată face plăcere ochiului.

G— • 7 4 * •—^
 Lasă să se vadă tot ce ai m ai bun
2 ------------------------------------------------- - g

O vitrină fru m oasă necesită o selecţie şi o aranjare

a ten te ale c â to rv a o b ie c te care să d e v in ă p u n cte
focale.

Im r-o galerie albă, o m ică p ic ­

tură se găseşte la capătul zidului.
Aceasta ne stârneşte în mod natu­
ral admiraţia, căci nu mai există
nimic altceva care să ne distragă
atenţia.

Când intri într-un magazin de

designer, spaţiul uriaş de prezen­
tare este decorai cu câteva genţi.
Lucind în lumina reflectoarelor,
aranjate artistic pe rafturile de
prezentare, preţul lor astronomic
pare cumva rezonabil.

D acă ai m ulte o b iecte decorative, vezi care sunt stra ­

tegiile de p rezen tare din galerii şi m u zee. A cestea
lasă la vedere n um ai o p arte a co lecţiei lor, sc h im ­
bân d şi p reze n tân d p rin ro taţie lu crările pen tru a
m en ţin e in teresul. Z icala „să nu-ţi pui toate ou ăle
într-un sin gu r c o ş“ e valab ilă şi aici. A ccentul pus
pe can titate face să arate ieftin!

S '— • î s
 Să ascunzi totul dă naştere
la inconveniente
2

în spaţiile funcţionale, dacă totul e ascuns, asta dă naştere

la m ari inconveniente. Până la urm ă, noi oam enii suntem
nişte fiinţe leneşe. în cazul lucrurilor pe care le folosim
frecvent, e greu să trebuiască să le scoatem şi să le punem
la loc de fiecare dată. în cazul acestor obiecte, cel mai bine
e să le lăsăm la vedere, şi nu să le ascundem prin dulapuri.

Am fost odată în vizită la o

N im ic în Totul pe familie care locuia într-o casă
dulap m argine la designul căreia am contri­
buit şi eu. Casa respectivă a
fost dotată uniform de către
dezvoltatorul pentru care am
lucrat. în baie e un spaţiu sem­
nificativ de depozitare, dar în
jurul chiuvetei se aflau multe
sticle şi recipiente, deşi în
dulap era o grămadă de spaţiu
nefolosit.

Mi-au spus:
—E prea multă bătaie de cap să
deschid dulapul cu oglindă ori
de câte ori mă spăl pe faţă.

Probleme asemănătoare apar

pe hol şi în bucătărie. în acest
spaţiu vrem să ne fie la înde­
mână, să putem pune mâna
repede pe ce avem nevoie.
Ordinea nu e niciodată priori­
tatea supremă.

G'— • 7 ^ •— G)
c .s Depozitarea în spaţiile funcţionale
^

Asta-mi aminteşte că principiul raportului 2:8 se aplică şi

la proiectarea spaţiului funcţional de depozitare - bucătă­
rie, baie, hol, zona de lucru.
Adesea, in aceste spaţii, facem sim ultan m ai multe tre­
buri. Pentru aceste obiecte de zi cu zi, folosite frecvent,
las o anum ită proporţie de spaţiu de depozitare deschis,
fără uşi. Asta te scapă de agasanta deschidere şi închidere
a uşilor dulapurilor, ca să poţi face altceva în tim p ce pui
m ăna pe obiectele de care ai nevoie, fără întreruperi şi,
astfel, cu o eficienţă sporită.

Dulapul de baie
Un dulap de baie cu
oglindă pe mijloc
funcţionează ca spaţiu
ascuns de depozitare, iar
rafturile deschise din
laterale sunt pentru un
acces rapid.

Rafturile superioare sunt

dotate cu uşi ca spaţiu închis de
depozitare. Rafturile inferioare
sunt deschise pentru pantofii şi
papucii de zi cu zi.

G'— • 7 7 •— ^
 Principiul universal al raportului 2:8
2

P rin cip iu l ra p o rtu lu i de 2:8 cu p riv ire la ce să arăţi

şi la ce să ascu n zi nu este eficient d o a r în cazul
m a rilo r u n ităţi de d e p o z ita re . Este p erfe ct şi
p en tru p ie sele m ai m ici de m o b ilier.

Să luăm ca exemplu măsuţa de cafea.

în su fra g e rie , m ă su ţa de cafea e ase m e n e a unui
g h erid o n - d e p la sa b ilă . Fie că ne u ităm la televizor,
că stăm în tin şi sau sav u răm o cană de ceai, m are
p a rte din o b iec te le de care avem n evoie a ju n g pe
m ă su ţa de cafea.

Q — • 7 g ) •— ^
 Pradă uşoară pentru dezordine
2

Când cu m părăm m ici p iese deplasabile de

m obilier, ne concentrăm pe preţ, stil şi a r­
tizanat, iar spaţiul de depozitare este ra re ­
ori un criteriu esenţial de selecţie.
O m ăsuţă de cafea cu geam transparent
este superbă în ziua în care o aducî acasă.
D ar în câteva zile se transform ă în...
&

J )

6 '—• ^
Ascunde ceva ca să se vadă altceva
T [I
Vrei să fie sim plu să
menţii o senzaţie de
ordine in mijlocul su fra­
geriei? încearcă asta cu o
măsuţă în care să poţi a s­
cunde lucruri. Este
modul în care poţi pune
deoparte rapid, în doar
câteva minute, toate m ă­
runţişurile. Prin urmare,
planta şi serviciul de ceai
se văd în toată splendoa­
rea lor, frum os aşezate
pentru musafiri. Gata cu
agitaţia de colo-colo ca
să găseşti locuri unde să
înghesui obiecte dom es­
tice când se aude soneria!

Cutii
de ceai
O chelari
de citit

<3^— • g)0 •— ^
 Pune bine obiectele „dom estice"
D y £
Dacă vrei să ai o casă rafinată, frum oasă, dem nă
de laudă, atunci trebuie să faci aşa;

Să pui bine

din obiectele
de zi cu zi.

di)
G'— • g )/ •— G)
 ^ Lasă frum useţea la vedere —j
2_T3------------ ----------
A sta o să-ţi p u n ă la d isp o z iţie o p ăn ză cu rată.
Fă-ţi tim p să aşe zi o vază cu flori, să alegi o v eio ză,
să g ă se şti căteva p e rn e b ro d ate, să iei un co vor din
in fin lucrat...
U ite, şi casa ta p o a te fi la fel de fru m o a să!

Lasă la vedere
restul de

S'— • S>^ *— ^
/ 1
 Obsesia pentru cutii
2

Din lem n de
m agnolie p arfu m at,'
incrustată cu pietre
C ân dva, am fo st o b se d ată
preţioase, perle şi
de cutii.
jad... iau această
îm i ad u c am in te de fab u la cutiei
„C utia şi p erla" de la orele
de ch in eză, care ne în văţa
să v alorificăm con ţin u tu l
şi ne avertiza cu p riv ire la
atracţia pen tru ce e la
su p ra fa ţă , d ar eu m -am
în trebat în to td eau n a: „Ce
dacă îţi p lace cutia?"
De cân d era m m ică nu m ă
p u team abţin e să nu p ă s ­
trez a m b a la jele fru m o a se .
M -am gân d it m ereu că era Cutie de cadou,^
un fetiş b iz a r d e -ale m ele - cutie de ceai, cutie
a sta p ân ă cân d am aju n s la de biscuiţi cu unt...
facu ltate. A p ro ap e fiecare toate sunt atât de
fată p e care am cu nos- frum oase - le
cu t-o era ca m in e - o b s e ­
dată de cutiii

G— • g ,^ , •— G)
 Acum îmi place să arunc cutiile -— r
« 3 -------------------------------------------------------- \
2

A cum sunt exact in vers. F ie că e v o rb a de sacul

cu o rez sau de cu tia u n ei b ro şe - to ate a m b a ­
lajele ajung direct în coşul de gunoi!

J
G'— • £>V
 A cesta e p r in c ip iu l se cre t p en tru ca m icu ţa
n o a stră casă să fie la fel de o rd o n a tă ca in te ­
rio a re le elegan te din reviste.

R eţin e acest p rin cip iu

N e va aju ta să ne
o c u p ă m de fiecare
lo cşo r d e z o rd o n a t
ţ ^ ^ in casăi

G'—• g>8> •—^

 r— Scurtătură către ordine ty
^
D acă ar exista o sc u rtă tu ră către ordine, atunci „cutiile
u n ifo rm e " sunt d r u m u l cel m ai scurt!
Poate că ai o g r ă m a d ă de lucruri, d a r le pui în cutii care
arată la fel. Im ed iat, haosul a p ă s ă to r dispare. Ce ră m â n e
este p arte a p ozitivă a u n e i ca m e re ordonate.
Nu-ţi face p r o b le m e d e sp re greutăţile ce d e c u rg de aici.
Aplică p u r şi sim p lu prin cipiu l cu flexibilitate şi vei reuşi
să pui capăt oricărei dezord in i.

a an

• •

• D e z o r d in e • C u ra t
• Haos • O rdonat
• A la n d a la • U niform
• Im p e n e t r a b il • Transparent

Q'— • ef/ •— ^
 Problema nr. 1: Pantofii

—Ţin e-ţi pantofii in cutia in care i-ai cu m p ărat!

—Pune o p o z ă a pantofilor pe cutie.
Ai incercat aceste tehnici de organizare? Ei bine,
e tim p u l p en tru o schim bare.

Tot felul de dim e n siu n i Aspect u n ifo rm

Tot felul de culori Curat şi o rdon a t
Cad u şor Stau fără să cadă
O cu p ă spaţiu U şor de p us la un loc
Nu vezi inăuntru G e a m transparen t

\EZ3\
LiJi !__ J
E2D1
m i k II
CD ED 1
1II 1 1
în tr-un du la p cu
în cutii cu capac; Ca să sertare: fiecare cutie
aju ngi la cutiile de jo s, de pantofi iese uşor,
trebuie să le muţi pe cele fă ră să tre b u ia scă să le
de deasu pra. muţi pe celelalte.
Iii
G'— • ^ . 2 . • — ^
 Problema nr. 2: Baia
2

Orice ai face, b aia arată m e r e u în d ezord in e?

E plină m e reu de zeci de recipiente?

Poate că o sticlă de şa m p o n arată

b ine de u n a singură, dar, când le
vezi p e toate la un loc, în culori
diferite, nu m ai e la fel.

Merită să dai un b an în plus pe

un set de sticluţe re utilizabile de
calitate care să arate u n ifo rm .

n □ □ □ □

în recipiente identice acum , în fiecare cadru sunt mai

p uţine in form a ţii vizuale. Pu tem trece cu vederea
existenţa sticlelor. E mult m a i puţin a p ă s ă to r şi mult
m a i ordonat.

— • <^.5 .— ^
 Problema nr. 3: Frigiderul

Cel m ai uzual frigider de ap ar­

tam ent are un volum de circa
trei sute de litri. Dacă ţinem m ân ­
carea în pungi de plastic şi în
castroane şi farfurii acoperite
cu folie de plastic, probabil că
irosim cel puţin jum ătate din
spaţiul disponibil, chiar dacă fri­
giderul arată plin până la refuz.

Punga din plastic încreţită şi

m oale este duşm anul ordinii. Nu
doar că arată urât, dar nu are
nici capac şi nu se poate pune
nim ic deasupra ei. E extrem de
ineficientă din punctul de vedere
al spaţiului! (Această afirm aţie e
valabilă în orice situaţie!)

Aruncă pungile de plastic!

înlocuieşte-le cu cutii tran spa­
rente pentru alim ente. Frigiderul
va arăta aproape gol.

Eu prefer să folosesc recipiente de

sticlă rezistente la căldură. Nu tre­
buie să-ţi faci griji că se va scurge
din ele. Le poţi pune direct în
T = y i- cuptor sau la microunde. Poţi să
le foloseşti pentru a servi m ânca­
rea din ele şi arată chiar frum os
pe masă!

iZ j r n &

Q— • ^
 Standardul de uniformizare
2
Ce vreau să spun p rin „u n iform iz are "?
Idealul e să fie identice.
în term en i sim pli, alege
aceleaşi d o sa re pen tru
do cu m en te, foloseşte
acelaşi stil de pungi cu
»ce/, v a c u u m p en tru haine,
eafj
Oje, c u m p ă ră recipien te pen tru
Fără m â n ca re din acelaşi set...
Culori asortate
■ varietate
Dacă, din d iv e rse motive,
nu ai cum să foloseşti re c i­
p iente identice, atunci ale-
ge -le pe cele mai
a se m ă n ă t o a re ca d i m e n s i ­
uni, culoare, f o r m ă şi
material.
Pare simplu? Dar e mult
Im a g in e a din d r e a p ta este m ai greu în practică.
din casa prieten ei mele,
în tr-un colţ al cam erei
sunt şase cutii de plastic
pen tru haine şi cinci
dintre ele au culori c o m ­ B
plet diferite, stiluri d i f e ­
rite şi dim e n siu n i diferite.
A ceastă p rieten ă se plânge
m e reu că i se p are că e tot
tim pu l d e z o rd in e în casă.
Păi, da, căci v e d e r e a d iv e r­
selor cutii e suficientă să-ţi
dea du re ri de cap!
 Uşor de refăcut stocul
^ ------------------------------------------ ^

D acă ne c u m p ă r ă m re cip ien tele şi cutiile f ă r ă să ne

g â n d i m din ain te, fă r ă un plan, a ju n g e m să c r e ă m şi m ai
m u ltă d e z o rd in e . S o lu ţia si m p l ă e să c u m p e r i angro.
D ar e gre u să e s tim e z i p rec is de câte este n evoie acu m
sau p e viitor. De a c e e a e i m p o r t a n t ă sta b ilire a u n o r
reguli de bază.

B ran d cu noscut
U şo r de
refăcut Colecţie c l a s i c ^
sto c u l
Preţ m e d i îT ^

R ecom and alegerea unei mărci

cunoscute. Designul colecţiei cla­
sice a acesteia n-ar trebui să se
sc him be prea des, aşa că poţi să
cu m p eri exact acelaşi obiect şi
după câţiva ani. Magazinele Online
şi superm arketurile tind să-şi facă
stocuri de la m ai mulţi furnizori,
ceea ce în seam nă şi că răm ân fără
stocuri sau îşi schim b ă cu uşurinţă
furnizorii. Pe term en lung, e mai
greu să cum peri recipiente id e n ­
tice în acest fel.

Prietenii mi s-au mai plâns că recipientele şi cutiile de la

b ran du ri m ai cu n o scu te sunt scum pe. E adevărat, dar, din
exp erienţa mea, sunt foarte rezistente. C red că m e rită să
dai un b an în plu s - m ai în se a m n ă şi că o să te porţi mai
f ru m o s cu ele!

Q— • ^
 Cuvintele-cheie pentru recipiente
)H ^-------------^
Pe ce c o n sid ere n te ar trebui să alegem?
Iată cinci cu vinte-cheie p e care eu le respect:

G'— • ^
 Dreptunghiular / Superpozabil
ÎK
CUVANT- Nu te lă sa distrasă de f o rm e le o rn a m e n ta le.
CHEIE Cât sunt de p ractice şi de eficiente trebu ie să
1 fie în to td e a u n a p r e o c u p a r e a p rin cipală!
F o r m a d r e p tu n g h iu la r ă s im p lă e ce a mai
eficientă din p u n ctu l de ve d e re al spaţiului.
V olu m u l său e m a i m a r e de câ t al oricărui
re c ip ie n t de f o r m ă c ilin d ric ă sau n eregulată.

1 7 7

V
IL > 0.7L > 0.5L

R e cip ien tele su p e r p o z a b il e m ă r e s c sp aţiul

CUVANT- d is p o n ib il de d e p o z it a r e p rin ex tin d e r e
CHEIE pe verticală. D acă re cip ie n te le a lese
2 sunt din tr-u n m a ter ia l m o ale , c u m sunt
ţesătu rile, m a i în gu st la un c a p ă t sau au
ca p a c e care nu su nt p e rfe ct plate, atunci
oc u p ă un sp aţiu preţios.

DA NU X NU X

G'— • ^g> •— G)
'Cj5) Dreptunghiular + Superpozabil
iq5)
T

ch CUVANT-
rHF.TF.1
cfe

OJVANT-
CHEIE2

Recipientele cu form e n ere­

gulate nu doar că nu se pot
suprapune cu uşurinţă, dar
lasă şi multe spaţii libere
între ele. Asta e o mare
p A nA risipă de spaţiu, mai ales pe
S \A S ! verticală. Dulapul poate
părea plin, dar spaţiul
galben este nefolosit, irosit.

Dacă folosim recipiente

450wm dreptunghiulare superpoza-
bile, spaţiul galben n efolo­
sit scade semnificativ, ceea
ce înseam nă că eficienţa
noastră de depozitare a cres­
cut enormi
Pentru a eficientiza spaţiul de depozi­
tare dintr-un bufet trebuie să ştim care
sunt dim ensiunile sale din interior în a­
inte de a alege recipientele cele mai
potrivite pe care să le punem înăuntru.

Nu te lăsa deconcertată de o corvoadă

de m om ent! Ai dat mulţi bani pe casa
ta. Merită să petreci puţin tim p pentru
a te folosi la m axim um de fiecare centi­
m etru pe care îl deţii.

G'— • •—G)
 Atractiv
St
A sp ectu l co ntează. E n e c e sa r să ştii d a c ă alegi recipien te
care v o r fi la ve d e re sau re cip ien te care v o r sta în spatele
u şilo r în chise. Nu m a i e nevoie să o spun, d a r sun t do u ă
se turi d e criterii de selecţie!

Cele care se văd ar trebui să-ţi

CUVÂNT-
CHEIE în frum useţeze interiorul casei. Să
3 fie plăcute la vedere, dar fără să
iasă prea mult in evidenţă. Merită
să cheltuieşti tim p şi bani ca să
alegi p rod u se de calitate care să
se p otrivească stilului casei tale.
Ratan, metal, sticlă, hârtie - toate
sunt alegeri bune.
Aceste re cipiente f r u m o a s e sunt
discrete, dar interesante. Ele sunt
do vada gustului tău şi atenţiei
tale la detalii. Sunt sp ecial alese
pentru casa ta.

N u lă sa la v e d e r e re c ip ie n t e le
ieftine d in p lastic.

G'— • /OO •— ^
 Transparent

CUVANT-
CHEIE
4

Cutiile tran sparen te

din plastic sunt
p erfe cte pen tru a fi
ţinute în dulapuri. Poţi
v e d e a tot ce e în ele
fără să le deschizi. Sunt
de oseb it de utile &
p en tru m ăru n ţişu ri î
care nu pot fi încadrate
u şo r într-o ca teg orie şi
pe care, de aceea, uiţi
u nd e le-ai pus. într-un
re cipien t transparen t
Cutiile t ra n s p a r e n te
poţi v e d e a ce cauţi!
ide n tice a sig u r ă un
a sp e c t u n ifo rm . D acă
sunt d o a r nişte saci
de p la stic în ghesu iţi,
arată ca un m o r m a n
de gu no i!

Cutiile din carton nu sunt

ideale pentru că nu se poate
vedea ce e înăuntru. Aşa că
lucrurile zac uitate în cele mai
întunecate şi m ai adânci colţuri
ale dulapului, fără să mai vadă
vreodată lum ina zilei.

S'— • l O I •— ^
 Multifuncţional
- e

cuv An t - Ar trebui să ne g â n d i m de fiecare dată

CHEIE la în trea ga ca să câ n d c u m p ă r ă m cutii
5 de d e p o z ita re . Ia din cele ge n e ra le ,
m u ltifu n c ţio n a le , în locul u n o r a create
p e n tr u un sc o p precis.

La fel ca alţii, şi eu
am câteva m edica­
mente pentru cazurile
de îm bolnăviri uşoare
şi pentru urgenţe. Îmi
ţin rezerva de m edi­
camente intr-o cutie
transparentă din plas­
tic în locul uneia
speciale de prim
ajutor. Acea cutie
mai conţine şi alte
mărunţişuri, cum ar fi
aţele şi acele de cusut,
nişte scule simple şi
câteva ustensile rar
folosite în bucătărie.
Nivelul rezervei mele
de m edicam ente se
schim bă, dar, dacă
am nevoie de mai
mult spaţiu, pot să
transfer pur şi sim plu
conţinutul într-un alt
recipient. Convena­
bil, nu?

G'— • / 0 2 . •— ^
 Multifuncţional
£
CUVÂNT-
CHEIE
5
C§)
Pungile resigilab ile sunt u nele din tre p re fe ra te le m ele
p en tru m u ltifu n cţion a lita te a lor. Le p re fe r pe cele mai
m a ri de o p ag in ă A4. C u m p ă r de regulă câte 50 odată,
căci costă puţin şi sunt suficiente cât să - m i a ju n gă un an.
S u n t p e rfe c te d a c ă ai n evoie să iei ceva la tine. C ân d
călă to re sc, pun în ele haine, a d id a şi, ob iec te de toaletă.
C â n d ies a fa ră cu băiatu l m e u , p u n în ele un p r o so p e l,
d s)
şerveţele. J u c ăr ii. C ân d m â d u c la bazin, în ele pun
c o st u m u l u d de baie, oc h ela rii de înot pe sub a p ă şi
d o p u r ile de urechi, ca să n u -m i u de sc h im b u rile . Vara,
în ele îm i ţin şalul curat în ge an tă, aşa că nu m ă t e m că
o să - m i fie frig d e la aerul co n d iţion at.
D u p ă ce l e - a m d e sc o p e r it m u ltip le le utilităţi, am
im în cetat să m a i c u m p ă r alte tip u ri de p u n g i şi a m ajuns
să e c o n o m i s e s c o g r ă m a d ă de banii

di)
Q— • /0 3 •— ^
 Recipientele m ici sunt de m are folos
&
Mai m u lte p rieten e m i- au spus:
—Care-i scopul să ch eltuiesc bani pe m a i m ulte cutii? Cu
sigu ranţă cutiile goale de la diverse obiecte sunt foarte
bune. Cutiile speciale de d e p o z ita re sunt atât de sc um pe !
Totuşi, d acă ai folosit o cutie bine creată, atunci ţi-ai dat
se a m a că sim p litatea ei în se a m n ă în ţelepciun e şi
convenienţă.
Sunt durabile, rezistân d cel p uţin cin ci-şase ani. Da, trebuie
să plăteşti pen tru ele, d a r te şi aju tă foarte m ult să foloseşti
cât m a i eficient spaţiul pe care-1 ai la dispoziţie, astfel încât
să ai o casă curată, o r d o n a tă şi u şo r de gestionat.
‘O
C i

Micile noastre recipi

ente formează baza
celor patru niveluri
de depozitare din
casa noastră. Sunt
utile şi ne ajută să
facem loc în casă şi
să avem un mediu
respirabil, aerisit şi
neînghesuit. Aceste
cutii aparent insigni­
fiante au un impact
foarte mare. Recipiente
uniform e!

G'— • — G)
 S paţiul de depozitare
nu lasă loc impulsurilor
2 :3 fi
După ce m -am obişnuit să folosesc cutii uniform e, m i-am dat
seam a că aceste cutii îm i păstrau aranjate lucrurile, astfel încât
să nu răm ână îm prăştiate şi să-m i ia casa cu asalt.
Să-ţi dau un exem plu. Pentru eta­
je ra m ea din baie am şase rezerve
pentru toate produsele de baie
necesare zilnic. O bişnuiam să
cum păr produse de frum useţe, ca
lichidul de spălare sau m ăştile de
păr, din capriciu. Acum fac de fie­
care dată un pas in spate şi mă
gândesc; „Nu am o sticlă pentru
□ tn
asta“, iar nevoia acută de a cum ­ )î 1
păra dispare. •MM
In prezent aplic aceeaşi regulă şi
în privinţa pantofilor. Asem enea
m ultor fem ei, pantofii sunt slăb i­
3,3, S. S,
□ a □ a
ciunea mea. Adesea ajung să-m i
.MM
cum păr vreo zece perechi de pan ­
tofi într-un sezon.
D ar pentru că bugetul meu e
lim itat, nu sunt n iciodată din cei
scum pi, aşa că nu sunt de foarte
bună calitate.
Acum am doar 15 cutii standard de
pantofi, ceea ce înseam nă că acesta
e num ărul m axim de pantofi pe
care-1 pot avea la un m om ent dat.
Evident, îmi cum păr pantofii la
fel de ju d icio s de parcă ar fi o
investiţie. întrucât cantitatea este
lim itată, încep să-m i dau seam a
de avantajul de a cheltui un ban în
plus pe calitate.
Fără să mă străduiesc prea tare, am scăpat de obiceiul cum părături­
lor din im puls. Acum econ om isesc m ai mult. Cantitatea de lucruri
pe care le am scade, iar calitatea lor se îm bunătăţeşte. Casa m ea e
mai puţin îm povărată acum de o grăm adă de obiecte, iar curăţenia
şi depozitarea sunt m ai gestionabile şi m ai uşoare.

G'— • / 0 5 ' •— ^
 Deosebirea recipientelor
2

Cum faci Tot citesc că

diferenţa Uit m ereu să e bine să ţii
între recipi­ pun lucrurile lucrurile în
ente când la loc, şi aces­ aceiaşi loc, dar
toate sunt Ia tea dispar! c atât de greu
fel? să pui asta în
practică!

Pentru p r im a da tă există o solu ţie u n ică

p e n tr u toate astea!

Vk
S'— ^
 Cuvinte magice
2
„Hai......................
sa j u c a m un jo c .
> ! / ^
_ _______ V
Poţi să -m i zici re p e d e a ce stor cuvinte?

Galben Verde Violet Roşu

O
T e - a i în cu rca t?

Acest test sim p lu ne o fe ră o in f o r m a ţ ie

im p o r t a n t ă : cu vin te le su nt m a i p u t e r n ic e de câ t
cu lo rile p en tru cei care ştiu să citească. De
a ceea, scrie p e o m ic ă etich etă şi lip e ş t e - o b in e
pe fiecare cutie şi recipient.

Aceste câteva cuvinte dau

n aştere unu i efect p sih o lo gic
fo a rte m a re , a ju tâ n d u -n e să
g ă sim ce ne trebu ie şi - m a i
i m p o rta n t - să p u n e m
lucrurile la loc.
intr-o bibliotecă, toate cărţile
sunt organizate pe b aza unui
sistem coerent de clasificare.
Fiecare carte p rim e ş te p ro p ria
sa etichetă cu n um ă ru l adecvat.
Extinzân d această logică a eti­
chetării, p oţi să-ţi im a gin e zi cât
de mult te ajută o etichetă p u să
pe un re cipient din casa ta.

E tich etele au un e f e c t m a g i c a s u p r a o r g a n iz ă r ii
sp a ţiu lu i de d e p o z ita re .

Q — »/O V •— ^
 Contractul tacit
2
D up ă ce am hotărât u nd e d e p o z it ă m ceva şi p u n e m o
etichetă pe recipientul respectiv, a m sem n at o în ţelegere în
trei în tre recipient, obiectul din interior şi noi în calitate de
u tilizatori umani.
C a m c a a i c i ..r

COSPLAY
R e g e le C o r n u l u i A u riu

Iii
G'— •/OS> •— ^
 începe etichetarea acum!
2 !T

Pune o
etich etă pe
cutii - cât ai
zice p eşte!

E o treabă sim plă, d a r în totd e au n a sunt m u lte care să te

îm piedice.

Im pulsul de a pune etichete e m ereu absent!

Aud asta tot tim pul:

—Uit m e re u să p u n lucrurile la loc!
—E de zord in e, orice aş face!
Iar a poi vine în trebarea: ce p o a te să facă o m ic ă etichetă
îm p o triv a a ce stor prob lem e?
Fă o în cercare! O să-ţi ia vreu n sfert de o r ă ca să
etichetezi toate cutiile şi recipien tele din casă. C red e-m ă ,
n-o să m a i ajungi vreod a tă să te apleci a su p r a fiecărei cutii
ca să găseşti ce-ţi trebuie. Şi nici n -o să m ai pie rzi tim p
p u n â n d totul la loc!

G'— » / 0 ^ •—^
 Simplitate
<S3>
2 (S 3
Etichetele sunt m ai mult decât un m e m e n t o - sunt mici
co ntracte care-i im p lic ă pe toţi cei din casă - de aceea s b
trebuie să fie

sim p le şi directe.

Etichetele su b fo r m ă de cuvinte sunt cele

Cuvinte
m a i bune. Directe, sim ple, u şo r de descifrat.

Utile p en tru copii în ainte să în veţe să

Imagini
citească, o re acţie m a i lentă de ră sp u n s
din p arte a adulţilor.

N e cesită „trad ucere" şi n-au nic iun sens

Cifre
«c p en tru cei care nu le ştiu semnificaţia.

®c Nimic Pierdut, confu z - haos.

— Fără
1. etichetă
i\

In d ire c t v l/
D ir ec t V ^
< \ T r a d u ce r e
P ie r d u t

\i I ^

C?— • //O •— ^
 ^ Dragostea de etichete
& --------------------- e
Să găseşti eticheta ideală este o încercare amuzantă şi creativă.

cp
Eu fo lo sesc din cele albe
şi drep tu n gh iu la re fiindcă
sunt potriv ite p en tru cutii
de orice form ă. Arată
la fel de bine pe sertare,
b o rc a n e sau ch iar pe
carcasele CD-urilor.

Dar dacă-ţi amintesc

p rea mult de birou,
există Online multe
form ate stilizate care să
con d im en te z e lucrurile.

D acă te p ricepi la
meşterit, de ce să nu
pui su p orturi metalice
de etichete, lipite sau
în şurubate, ca să obţii
acel aspect vintage?

Reţine:
S c r is u l m i c slă b e şte f o r ţ a etich etei!

(?— • / / / •— ^
 Recipientele mici ascund
Yl multă înţelepciune
---------- ------------ e î l

C hiar e atât de dificil să

arunci a m b a la ju l original
şi să ţii lucrurile în cutii
u n ifo rm e ? E ch iar atât
de gre u să p u i o etichetă
sim p lă pe cutii?
—Nu e greu, d a r e o
corvoadă...

D acă-ţi vine în m in te a c e astă replică, în trea b ă -te aşa: de

ce m u n c im din greu ca să ne p e r m i t e m să în c h irie m sau
să c u m p ă r ă m o casă? Nu în c e rc ă m cu toţii să-i o f e r im
c o rp u lu i nostru , vieţii n oastre , fa m ilie i n o a stre o... cutiei
Acasă, cutiile şi borcanele conţin obiecte ce ne aparţin. în
societate, casa ne conţine fam ilia şi viaţa. Ne c o n s u m ă m
toată ziua ca să ne câştigăm traiul. Putem să ne d ă m j o s
a rm u ra d o a r când ne în to a rce m în siguranţa cutiei căreia
îi sp u n e m casă. Spaţiul re spectiv nu este d o a r d epo zitaru l
lucrurilor noastre, ci şi locul unde corpul şi m in te a noastră
sunt în siguranţă.
Această cutie are nevoie de în ţelep ciu n ea ta ca să reziste.

G'— • //Z •— ^
C u r ă ţ e n ie
pe hol
&s> Prima privelişte
pe care-ţi cad ochii
2
Asta e sc ena care m ă în tâ m p in ă în
cele m a i m u lte vizite pe care le fac la
Sacoşe
dom iciliu;
Un pantofar de
dimensiuni mici

7
7-8 perechi
de pantofi pe
un suport

în că lţăm in tea m u r d a r ă stă p e j o s lângă

Murdărie
V___ p an tofa r; p ap uci, pantofi din piele, tenişi...

Cutii, bileţele m ototolite, m o n e d e şi alte

DezoŢdi^
m ă ru n ţişu ri n ep lăcu te la ve de re stau în şirare
pe pantofar.

^ ^ r o s 11^^
D acă deschizi p an tofaru l, m irosu l de
p icio a re m u rd a r e şi de piele p ră fu ită îţi
m u tă nasul.

lilrali... Scârbos!

Jj
— • N 5
 Valoarea dublă a holului
2 [2
!n chineză, una dintre denumirile holului este x u a n g u a n şi
înseam nă literalmente poarta misterului. Sintagm a a intrat
în vocabularul comun în ultimii zece ani şi se crede că a pro­
venit din Japonia, dar asta e cât se poate de greşit.
Una dintre prim ele apariţii ale cuvântului a fost în cartea tao-
istă clasică D a o D e J i n g (C a r te a V irtu ţii), scrisă acum mai bine
de două mii de ani! „Misterul cel mai profund e o poartă
către minunare." Mai târziu, poarta misterului a însemnat
o stare interioară taoistă prin care trebuia să treci ca să poţi
merge mai departe. Apoi arhitectura a împrumutat această
sintagmă pentru a descrie un pasaj, adică zona între intrare
şi camerele principale.

VN
 Funcţia principală a holului
2 3 --------------------------^

C ea m ai p ra c tic ă fun cţie a h olu lui e să fie un loc

p e n tr u pan tofar.
C ân d er a m mică, lo cu iam intr-o casă pe p ăm â n t. Şi în
in terio r stăteam încălţaţi, aşa că nu era nevoie de un
loc p en tr u în călţăm in te. C â n d n e - a m m u ta t cu chirie,
su fra g e ria n o a stră era teşită şi n e- am făcu t un obicei
din a ne scoate pantofii de stradă, p u rtâ n d în casă
p ap uci. Holul era atât de îngust, că nici m ă c a r nu în c ă ­
p ea un su p o rt de pantofi, aşa că n e- am în gh e su it p a n ­
tofii în spatele can apelei. A trebuit să a şte p tă m p ân ă
în 1995 ca să ne c u m p ă r ă m p rim ul p a n t o f a r adevărat.

Acum, în clipa în care

in tră m pe uşă, ne p u n e m
papucii. De asem en ea,
lă să m din m â n ă geanta şi ne
sc o a tem haina... în prezent,
asta este p rin cipala funcţie
a holului.

J )

G'— • / / 7 •—^
 Modele comune de hol
s 13-----------------------------------------------^ îl
în design ul holului, ideea e să indice că este un spaţiu de
trecere şi să aib ă un loc potrivit pen tru p an tofa r. Iată
nişte m o d e le c o m u n e de hol în a p a rta m e n te le m a i mici.
L e -a m aşezat în o r d in e a p refe rin ţelo r în funcţie de cât
sunt de practice. A este p rim a m e a alegere atunci când
schiţa casei o p erm ite, iar D este cel m ai puţin preferabil,
d u p ă p ăr ere a mea.

☆ ☆ ☆ ☆ ☆ In holul de la Intrare

Uşa se deschide către un perete,

ideal pentru agăţarea unui
tablou. Pantofarul este pe lateral.
Spaţiu de locuit

Pe peretele din IhtH

Uşa se deschide către pantofar. Acesta

poate servi şi ca spaţiu decorativ.

Pe coridor
1 Pantofar j j
Cel mai des întâlnit model, când
' locuit holul ocupă cel mai puţin spaţiu.

Spaţiu deschide direct

de în sufragerie, fără să iîe
locuit conceput un spaţiu
pentru pantofi.

C5^— • //g> ^
 Gol sau mobilat?
Ii
C u m faci diferen ţa între un a p a rta m e n t gol şi unul
c o m p le t m o b ilat cân d te uiţi la planul casei?

Te uiţi la hol.

Apartament
Uşă ^
gol

r
Vis --- -— ■■ ---------- - V

11 Pantofar T Lărgit
Apartament
' parţial
mobilat Uşă ► .. . “ pentru
1 p an to fa r
V . J

7
Poate să p ară d o a r o sim p lă aju stare. Şi a m făcut această
m odificare a c u m zece ani, cân d a m lucrat la p rim u l meu
d esign de a p a rta m e n t m obilat. în că îm i am in te sc nopţile
p ie rd u te cu revizu irea la n esfârşit a schiţelor ca să găsesc
sp aţiu pen tru lărgirea holului...
Holul este locul u nd e a m în c e p u t să în ţeleg pe deplin ce
în se a m n ă atenţia la detalii în design ul rezidenţial.

J
Q— • / / ^ ^
 Principala bătaie de cap j- t’
2 !3----------------------------
în cercetarea de sp re „M arile bătăi de cap în privinţa
sp aţiu lui de depozitare", în că lţăm in tea este indicată
drep t cel m a i greu de gestio nat.

"^La m a re distanţă de locul 2 O

încălţăminte
Haine

Genţi

Produse de curăţenie

Pilote

Electrocasnice
de bucătărie

Su rsă; „C ercetare de sp re stilul

de viaţă şi de locuit al ch in e z i­
lor", realizată de Boloni H o m e Dar eu tot vreau
D ecoratio n R esearch Centre. m a i mulţi pantofi...
---------- ^

e cert că avem nevoie de un panto­

far m ai mare. la-m ă de mână, îl
vom face împreună!

G'— • /S.O •—
 Prea mulţi pantofi ^

2 ^ ^ ------- ^ \

C ân d eram m ică, aveam d o a r d o u ă sau tre i p ere ch i

de p an tofi în fiecare sezon . L a fel şi p ărin ţii m ei. Un
sin g u r su p o rt de p an tofi era su ficien t p en tru toate
p e re c h ile p e care le avea fa m ilia n o astră.
D ar astăzi? O d ată cu m asiv a îm b u n ătăţire a nivelului
de trai, p an tofii sunt în p rezen t sem n de gu st şi de
in teres p en tru m o d ă, iar în fiecare sezon ap a r atât
de m u lte su b ge n u ri de în călţăm in te - p en tru fiecare
o c az ie şi p en tru fiecare sport.
Ca urm are, n um ărul total de pantofi pe care-i are o
fam ilie de chinezi e de circa 5 -1 0 ori m ai m are decât
în anii 1980!

Total: 3 5 -8 0 perechi

G'— • /i/ •—^

&— •/■Z^ •— ^
 Pantofarul ideal
(p
£
P A S U L L Calculul lăţim ii
QSOrmi ^

y — x r ~ ^ Spaţiu lim itat de depozitare: 2 â 0 m ra

F o a rte m ic, iar p an tofii nu p o t fi

aşe z aţi p e talp ă. De re g u lă e cu s e r ­
tare care se trag în jo s . S p a ţiu fo a rte
lim itat de d e p o z ita re .

4* 350nuv
Eficient: 350 m m

P an to far stan d ard , p an tofii p ot să

fie aşe z aţi pe talp ă, d a r e p re a m ic
p en tru cu tiile de pan tofi.

. 4 0 0 ww— Cu tot cu cutiile de pantofi: 4 0 0 m m

D im en siu n i g e n e ro a se , în cap şi c u ti­

ile de pan tofi, iar p e in terio ru l u şilo r
m a i p o t fi a găţate şi m ici o b iecte.

Spaţiu irosit: 6 0 0 m m

*
Prea lat, de a ce e a ocu p ă
p re a m u lt sp aţiu , d a r e o
g re şe a lă în tâln ită in tr-un
n u m ă r su rp rin z ă to r de
m are de g o sp o d ă rii.

G'—
 Pantofarul ideal
ÎI
P A S U L Calculul înălţimii

M odu l cel m ai b u n de a calcula în ălţim e a stan d ard a

raftu lu i este m ă su ra re a p an tofilor cu toc. A sta ar treb u i
să la se să în cap ă şi m ajo ritatea p an tofilo r b ărb ăteşti.

C ălcâi (40m m )

T o c (2 0 -1 1 0 m m )

în ălţim e a p an to fu lu i (m ax. lăO m m )

înălţim ea standard a raftului: 160mm

»_/>. -N A—a— ■—
Nivelul 3
înălţim ea deasupra
genunchiului

6'— •IZ .^ *— ^
 Pantofarul ideal

T o tu şi, în că lţăm in tea are

P A S U tL ţ
© în ă lţim i d iferite . Ar fi fo arte
lip sit de flexib ilitate ca toate
Rafturi ajustabile raftu rile să fie de 160 m m .
D acă-ţi fa ci p a n to fa ru l pe
co m an d ă, a sig u ră -te că so liciţi
să aib ă g ă u ri d a te în p r e a la b il
p e n tru a ju sta r e a ra ftu r ilo r !
Pun p ariu că şi m e şteru l va fi
im p re sio n a t de câte ştii!
A stfel, p e cele d o u ă la te ra le ale
p an to fa ru lu i, su n t d ate în p r e ­
alabil gău ri la in tervale de 32
m m . A cum p o ţi să aju stez i cu
u şu rin ţă în ă lţim e a raftulu i şi să
m a x im iz e z i u tiliz a re a sp aţiu lu i!

găuri date
în prealabil

<3'— •/S.S *— ^
 Pantofarul ideal

PASM.L Com ponentele

y— 7
/
B: P an tofar de perete

7
'J î'

A
&
A; P an tofar Pan tofar D; Pan tofar E: P an tofar
în alt m ic vitrină

M ultifuncţional, i se pot
A: Pantofar H =±iO Om m adăuga sertare deasupra.
Pentru încălţăm intea
B: Pantofar de perete 1 ^ = 1 lOOmm
nepurtată în m od curent.

C: Pantofar înalt H = 2 36 0 tm 7 ^^tilt spaţiu de depozitare,

uşa poate fi cu oglindă.

D: Pantofar m ic Deosebit de util pentru cei

în vârstă şi pentru copii.

E: Pantofar vitrină f + = 2 3 6 0 t» îw ® intereselor fam iliei,

. , - — vedere pe am bele feţe.

în ă lţim e a e d o a r su ge stiv ă, tre b u in d a ju stată în fu n cţie de

în ălţim e a p ro p riu -z isă p ân ă la tavan.
 A
Pantofarul ideal
!l
0 5
d5

Mai întâi volum ul

Ai n evoie de o su p ra fa ţă p en tru genţi

Ai n evoie de ceva p e care să-ţi pui

p an tofii p e care-i fo lo se şti u zu al.

Ai n evoie de câtev a se rtare p en tru

m ăru n ţişu ri.

Ai n evoie de un loc p en tru haine

şi u m b rele.

A cestea sunt n evoi ten tan te...

Dar, te rog, nu uita

niciodată că:

D acă nu ai d e ja un p an to fa r
su ficient de m are, atu n ci nu
te lăsa d istrasă de fu n cţiile
sale se cu n d are. A cestea
o c u p ă un sp aţiu p reţio s în
d etrim en tu l în călţăm in tei.
P rio ritatea n o astră e să ne
a sig u ră m că toţi p an tofii tăi
au locu l lo r şi nu p u tem
trece m ai d e p a rte p ân ă
cân d nu am satisfă cu t
ace astă n evoie.

<3'— • / ^ V » —^
 Pantofarul ideal
2 [L (O

P A S U L I

Mai întâi volum ul Cine nu s-ar îndrăgosti

de un astfel de hol

D ar, d a c ă îl tra n sfe ri

în ca sa ta, în câtev a
z ile ai afla că e m ai
d e g ra b ă n e p r a c tid

A sta d a c ă nu ai lâ n g ă
el u n p a n to fa r m are
sau ch iar un şifo n ie r
de p ro p o rţii.

Nu u ita că un h o l fă ră
su ficien t sp a ţiu de
d e p o z ita re în se a m n ă
că ne în to a rc e m la
ace a sc e n ă d e m ăcel
- cu p an tofi p e ste tot
p e jo s ...

G'—• •— 'e)
 Pantofarul ideal
2
Rafturi deschise pentru
P A SU L încălţăm intea de zi cu zi
în vizitele pe care le-am făcu t în u ltim ii câţiva ani
am răm as p e rp le x ă că în că lţăm in tea co n tin u a să
z acă pe jo s , ch iar şi atun ci cân d co n ce p u se m p e hol
un sp aţiu am p lu p en tru p an to fa r, iar acesta nici
m ă c ar nu era plin.
în treb â n d u -i p e p ro p rie ta ri, am aju n s in v ariab il la
a ce ea şi co n clu zie; era v o rb a de în călţăm in tea de fie­
care zi - p u rta tă în z iu a re sp ectiv ă, p ap u cii... Şi
existau m e reu m o tive p en tru care să nu fie p u să la
lo c în p an to fa r: p rea m u rd ară, p rea m u ltă b ă ta ie de
cap, era n evoie să se aeriseasc ă.

1 I i iT i ?

U R m At o RUL
N IV E U l^

lOOmm
_________
l
Pantofarul standard are de Design îmbunătăţit: Două
regulă picioare înalte de rafturi deschise în partea
100 mm, pentru ca de jo s. Mult spaţiu pentru
încălţăm intea de zi cu zi să încălţăm intea de fiecare zi,
fie aşezată dedesubt. Totuşi, la un nivel uşor accesibil.
nu asigură suficient spaţiu
pentru toţi locatarii casei,
iar adesea nu este suficient
de înalt pentru diversele
tipuri de pantofi.

G'— •— G)
 Pantofarul meu de zi cu zi
2 ÎI
Am vorbit prea mult ţi probabil că sunt prea multe ches­
tii de (inut minte. Hai să facem să fie mai simplu pentru
toată lumea - iată care este modelul meu de pantofar
care să le rezolve pe toate,
Pantofarul meu de zi cu zi:

SOOmm
QCOmvi

E suficient de mare
ca sA nu-ti mat ţii
incAlţAmlntea Ia
vedere pe jos.

Un loc unde sA ne
agAtAm hainele iarna

Un Ioc pe care sA te

c
aşezi cAnd Iţi pui
pantofii, foarte util
pentru socrii mei ţi
\o e n tr u fiul meu.

UsA cu oglindă

!n Ioc sA fie închise,

rafturile sunt deschise
ca sA se poati vedea
florile ţi fotografiile.

ii
G'— • /■ J O •— G)
 Să păstrez sau să arunc?
1 = 3 A
M ulţi din tre n oi avem ob ice iu l de a p ă stra cu tiile de
pantofi în care în că lţăm in tea să stea ferită de p r a f
atun ci cân d nu o fo lo sim . Şi eu fă ce a m aşa. D ar cu tiile
nu au n ic io d a tă a c e e a şi d im e n siu n e, a şa că nu p o t fi
a şe zate fru m o s u n ele p e ste altele. Iar în scurt tim p uit
ce e de fa p t în cu tîe. Am în cercat să lîp esc fo to grafii pe
cu tie, d a r nu e u şo r să ţii pasul.

într-o zi am găsit Online

acest sac pentru pantofi.
Şi nu are niciunul dintre
inconvenientele cutiilor
de pantofi.

G'— • /•}/ •— ^
 Fă-ţi propriul pantofar
2

M ă aştept ca pentru cei m ai m ulţi dintre noi realitatea să se

interpună între noi şi pantofarul ideal. De exem plu, nu ai o
casă a ta.
Nu te tem e, poţi oricând să-ţi creezi propriul pantofar!

P A SU L . I

C au tă o b u cată de
lem n şi tai-o pe
d im e n siu n ile p o triv ite.
— G ratu it

P A Sm -(

C u m p ă ră p atru p ic io a re
sau roţi d e la m ag az in u l ^
local de b rico laj
— 12 lei
P A SU U ,
' 1D o m n işo a ra W,
co le ga m ea, o
re co m an d ă pe
aceasta.

C u m p ă ră Online cutii
de pan tofi din carto n
— 0,5 -1 ,5 lei / b u cata
------------------------------
Ne place pentru câ:
1. E ieftină!
2. E sub form ă de sertar - acces rapid şi m ai uşor decât
prin ridicarea capacului.
3. E su perpozab ilă - până cât de sus vrei.
4. Sunt dispon ib ile m ai m ulte dim en siu n i - de la p an ­
tofi cu toc la cizme.
5. E practică - perfectă pentru orice tip de apartam ent.

c? — • ^
 Pantofarul magic
s
D acă vrei să ch eltu ieşti ceva m ai m u lt p e n işte cutii de
p an tofi sp ecial create în acest sco p , vei d e sc o p e ri cu rân d
că su n t m u lt m ai b u n e d e cât cu tiile în care su n t am b alaţi
p an tofii tăi.

D acă v rei să c o n su m i ceva tim p ca să-ţi fa ci p ro p riu l

p an to fa r, te vei alege cu b u cu ria de a sco ate din el în
fiecare d im in e a ţă o p ere ch e fru m o a să de pantofi.

Poţi pun e cu tiile la

p ere te , câtă vrem e baza
este stabilă. Pot să
aju n gă p ân ă fo a rte sus
şi e u şo r să sco ţi o rice
p ere ch e d e pan tofi.

B a z ă de l e m m - ^ ^
Patru p icio a re

r3

G'— • /■3'3 • — 'î)

 Holul Feng Shui
ir A
în sfâ rşit am term in at de v o rb it d e sp re pan tofii A cum să
v o rb im ca lu m ea d e sp re hol.
H olul în se a m n ă m ai m u lt d ecât lo cu l unde te sch im b i de
pan tofi, avân d un rol fo arte im p o rta n t în fen g shui-v\ casei
tale. E ste locul u n d e se ad u n ă en erg ia qi şi este p o a rta
p ro sp e rită ţii.
D acă trecem p rin tr-u n hol care e în tu n ecat şi rece, în
d e z o rd in e şi m iro sin d a pantofi, to ată această en ergie
n egativ ă e fo a rte p ro b a b il să ne u rm ă re a sc ă în trea g a zi.
Im a g in ea z ă -ţi că in tră pe
u şă Z eul N orocu lu i şi e
în tâm p in a t de o gră m ad ă
de p an tofi urât m iro sito ri.
C h iar crezi că vrea cu
ad e v ărat să-ţi intre în casă?

G'— • •— G)
 Cum îţi tratezi musafirii
ÎI
H olu l este şi sp a ţiu l u n d e îţi în tâm p in i m u safirii
- p rim a im p re sie . E ste o im a g in e în m in ia tu ră a
a titu d in ii fa m ilie i tale fa ţă d e viaţă.

Când m erg la cineva în vizită mă

tem de perspectiva în care gazda,
după venirea m ea, răscoleşte
m inute în şîr prin pantofar. In
cele din urm ă scoate o pereche
uzată de papuci din plastic, m u r­
dari, şi m i-i dă să-i port.
Ţi s-a întăm plat asta? Dacă refuz
să m i-i pun, risc să fiu n epoliti­
coasă. Dacă m ă forţez să-i port,
mă simt...
Papucii m urdari transm it un
sem nal clar: „Nu eşti bine
venit aici".
Acasă eu procedez aşa: cum păr de
pe internet zece perechi de papuci
albi din material textil, din cei pe
care-i prim eşti în hotelurile de
lux. !i ţin in pungi vidabile, ca să
nu ocupe mai mult spaţiu decât o
pereche de pantofi. Cea mai bună
calitate a lor e că pot să fie spălaţi
şi refolosiţii De asemenea, e uşor
să-ţi refaci stocul când se uzează
prea tare.

P a p u c ii alb i, p u fo şi şi cu ra ţi su n t un sim b o l al m o d u lu i
în ca re -m i tratez m u safirii.
 Locul drag al familiei talee -Ţ
2 3 "

în fiecare zi h olul te în tâm p in ă

la în to arce rea acasă.
Poate că eşti o m a m ă care are
m e reu d e p la să ri în in teres
de serviciu .
Poate că eşti un tată care
lu c re a z ă p este p ro gram .
Poate că eşti un co p il care
to cm ai şi-a dat exam en ele...

P oate că lo cu ie şti sin gu ră

şi ai avu t o zi lu n gă şi grea.
în m o m en tu l cân d bagi
ch eia în b ro a scă şi
d e sc h izi u şa, iţi laşi gean ta
g re a şi a rm u ra p sih o lo g ic ă
pe care ai p u rtat-o
în treaga zi. „Su n t a c a să l“

Un h ol cu rat este z âm b etu l care

te în tâm p in ă cân d aju n gi acasă.

S'— *1^(9 * — ^
H olul este sa n tin ela c a se i tale.
M odul în care tratezi acest sp aţiu e u n e x e m ­
plu d e sp re v a lo a re a p e care o a ta şez i „v en itu ­
lui acasă".
în g rijito ru l fa ru lu i v a m en ţin e lu stru ite
p an o u rile de fu rtu n ă.
D acă-ţi iu b e şti casa, m en ţin e ho lu l curat.

H U N V E N IT
A CA SĂ !

4-

Q— • / y j •— ^
 o
su fragerie
curată

; : :o : ; 1 o

1 •
i W S
mkW
0
 Designul cu care mă mândresc
2

— C are e d esign u l de care eşti cea m ai m ân d ră la tine

acasă?
Ştiu că toţi din fa m ilia m ea ar ră sp u n d e in stan tan eu ;
— S u frag e ria !
S u fra g e ria n o astră nu este m are sau lu xo asă, d ar ^ 3
su n te m cu toţii fo a rte m ân d ri p en tru că n u e n ic io ­
d a tă d e z o rd in e a co lo !
în tr-u n a p a rta m e n t de o su tă de m e tri p ătraţi lo cu im
şase p erso a n e . Cu to ate astea, su fra g e ria n o a stră e
m ereu cu rată şi o rd o n a tă , ase m e n e a u nui in te rio r de
p rez e n tare, iar asta fă ră vreu n efort.
C h iar şi atun ci când ne tre zim cu vreu n p rieten n e in ­
vitat, nu trebu ie să ne z o rim de co lo -c o lo
ca să fa ce m ord in e. P u tem d e sc h id e u şa şi-l
p u tem p o fti cu calm şi lejeritate.

G'— » / 4*0 •— G)
 Schiţa
&
Sch iţa su fra g e rie i m ele nu e fo a rte d ife rită de a ta, nu?
Un sp aţiu d rep tu n g h iu la r d e stu l de g e n e ro s, cu c a n a ­
p ea u a fa ţă în faţă cu telev izo ru l. A m ales o ca n ap e a re la ­
tiv în gu stă (lu n gim e 1 9 0 0 m m , lăţim e 8 0 0 m m ) din
p iele, cu trei lo cu ri şi un scaun din îm p le titu ră de ratan,
căci n u -m i p lace cu m o ca n ap e a în fo rm ă d e L u m p le
vizu al cam era. Am m ai ales o m ă su ţă de ca fea şi un foto-
liu care su n t am b e le jo a s e şi co m p acte.
D acă v rei ca su fra g e ria ta să arate m are, ex istă d ouă
secrete;
1. Evită m o b ilie ru l m o b il m are şi a g lo m e ra t
2. M ergi pe u n ităţi în castrate în zîd.

Scaun de ratan

V itrină m ică

Coş pentru
ziare

C anapea cu
trei locuri

M ăsuţă
rotundă

Aparat de aer
condiţionat
Fotoliu

3S 0 rm i

J )

G'— • /<</ •— G)
A r m a s e c r e t ă c a r e n e m e n ţ in e
s u f r a g e r ia în o r d in e to t t im p u l
e s te a c e a s t ă u n i t a t e i n v i n c i b il ă Secretul ih
d e d e p o z it a r e ! la<l(
2 ------------

(? — • i ^ z . • — ^
 în su fr a g e r ia n o a stră p o a te să d e s-
c in d ă o lio tă d e c o p ii şi să fa c ă o
nlru rezistenţa m a re d e z o rd in e şi m ă ju r că
•/ordine n u -m i ia m a i m u lt d e m a x im u m
d o u ă m in u te să o re a d u c la sta re a
re la x a tă d e m a i jo s .

Q— ^
 Un dulap supermasiv
^ ------------------------- ^
—O au, ce d u la p m a siv ! sp u n de re g u lă cei care v in la noi
a c a să p en tru p rim a d a tă şi iau lo c în su fra g e rie .

V olu m = 3,3 m e tri cu b i = 1 0 0 d e tro le re

,|<-------- Lungim e Z^OOmvi, lăţim e 35Dmm

( 1 VI i
;

i
!

î 1
I

V olum ul de d e p o z ita re nu p rea

p are real d acă te iei d u p ă cifre, nu?
Şi-atiin ci cât p o a te să în cap ă de
fapt în acest du lap? A şa că am fă cu t
un e x p e r im e n t, şi ch iar şi eu am
fost şo c a tă de rezultate...

iL
(5'—•
 Cât de mult încape ~y
2
----------------------------------

Am d e sc h is toate u şile.

A m scos totul (aş

p u te a scrie m ii de
cu vin te d e sp re cât
de d u re ro s a fo st
acest proces...)
 Pfiu! Gata!
li

Am fost gata-g ata să renunţ de m ai m ulte ori.

A proap e am leşinat de ep u izare, dar, fără
să fac asta până la cap ăt, aş fi avut d o ar o
idee gen erală d esp re cap acitatea sa en orm ă.
Acum ştiu că i-am su b estim at ad evărata
forţă de depo zitare!
G'— » / 4 « 7 « — ^
 Spaţiu comun, lucruri comune
2 — 5----------------------------------------------

A fo st o p riv elişte în sp ă im ân tă to a re . Ce ţin em

în su fra g e rie ? De ce sunt atât de m u lte lucruri?

Su n t 70% din lu c r u r ile c a re n e a p a rţin tu tu ro r

c e lo r din fa m ilia n o a stră de şase m em b ri.

' o r o j' 0 '\

Cărţi j 1 Papetârie / j Acte /
W r l 'r - ' 1

S u fra g e ria este in im a ca se i n o astre . E sp aţiu l u n d e ne

strâ n g e m cu to ţii ca fa m ilie în fiecare zi. De să rb ăto ri şi
la an iv e rsări, p rie te n ii şi ru d e le vin în vizită şi stă m de
v o rb ă în su fra g e rie . E lo cu l u n d e p ărin ţii se u ită la te le ­
vizor, iar co p iii se jo a c ă .
L u cru rile co m u n e ale fa m ilie i se co n ce n trea z ă aici a s e ­
m e n e a unui vortex.
Să ţin em lu cru rile co m u n e în tr-un sp a ţiu co m u n este
co n ven abil p en tru to a tă lum ea.

C?— ^
 Biroul din sufragerie

A casă nu avem un b iro u se p a ra t, aşa că su fra g e ria este

şi locul u n d e m e rg e m d acă vrem să avem lin işte p en tru
a citi. Eu citesc, în m e d ie, o carte pe săp tăm â n ă , iar în
tim p p ro b le m a d e p o z ită rii că rţilo r a d ev en it p resan tă.

Inspirată de un articol al Taniei

Kadokura, autoare nipono-ger-
mană de cărţi despre
alim entaţie şi stil de viaţă,
m -am hotărât să păstrez câte
cărţi pot să încapă în dulapul
din sufragerie şi să-m i restrâng
colecţia la cărţile preferate. Pe
cele care nu mai încăpeau pe
raft le-am aranjat în funcţie de
cât de mult m i-au plăcut. Apoi,
începând cu cărţile care mi-au
plăcut cel m ai puţin, le-am
găsit treptat alte domicilii.
După câţiva ani, dulapul din
sufragerie a ajuns să aibă doar
cărţi pe subiecte care mă in te­
resează - ştiinţe um aniste,
design şl cărţi cu ilustraţii.
Cărţile m otivaţionale şi ghidu-
rile pe care le-am cum părat
din im puls au dispărut toate.
Acest proces m-a ajutat să-m i
clarific preferinţele de lectură,
iar acum cum păr cărţi mai
judicios. N-are niciun rost să
ne forţăm să citim chestii care
nu ne plac, nu?
Noaptea târziu petrec în linişte
o oră la lum ina lăm pii de citit.

Q -- ^
 Ce se vede şi ce nu
2
Casa e locul în care locuim . Are un alt scop decât apartam entele de
prezentare pe care probabil că le-ai văzut pe când îţi căutai o casă.
Sufrageria este receptacul pentru multe lucruri. De unele avem
nevoie tot timpul, dar acestea nu arată prea bine. Insă avem şi
obiecte frum oase pentru micile plăceri ale vieţii. E im portant să
găseşti acel echilibru de aur între ce se vede şi ce nu.
O m odalitate excelentă de Împărţire a spaţiului de depozitare este
prin folosirea nivelului ochilor. Lucrurile care arată bine se aşază
pe rafturi deschise la nivelul liniei ochilor şi mai sus. M ărunţişurile
neplăcute vederii se ascund în părţile de mai jo s, pe rafturi închise.
Gata cu pungile m ototolite din plastic, gata cu jucăriile din plastic
moale care să ne polueze privirile. Numai obiectele decorative şi
liniile sim ple ale dulapului ne surprind privirea.
Casa ta va deveni frum oasă de la sine

D ecoraţiuni IEI ^

La
v e d e re

Ik
G'— ^
 Nu vezi, nu-ţi stă pe creier
2

Să ascunzi şi să iaşi să se vadă

în funcţie de nivelul ochilor
poate să pară sim plu, dar am
făcut m ulţi paşi greşiţi înainte
să m erg pe drum ul cel bun.
De exem plu, la început,
dulapurile din lateralele
televizorului erau cu rafturi
la vedere. Voiam să pun acolo
chestii drăguţe şi obiecte de
decor, fiind şi la o înălţim e
foarte convenabilă. Aşa că,
fără un efect concertat, am
începui cu toţii să punem
acolo ce foloseam : ju cării,
cârduri, term osuri...
îţi poţi im agina că rafturile
au devenit un haos cât ai zice
peşte. în fiecare zi pierdeam
tim p alergând după fiecare ca
să pună lucrurile la locul lor.
în ir-o zi am sim ţit că m-am
săturat. Am cum părat Online
patru uşi de dulap şi le-am
instalat singură. Situaţia
s-a îm bunătăţit practic
peste noapte.

M orala p o v eştii e că este vital să ştii ce p arte de la nivelul

o c h ilo r să ascu n zi p en tru a avea o casă cu rată şi ord o n ată.
Poate să fie o ricâ tă d e z o rd in e, câtă vrem e e în sp atele
u şilo r în ch ise sau ch iar al d r a p e riilo r sau al ja lu z e le lo r
tra se - nu vezi, nu-ţi stă pe creier! O

<3'— • 1 5 / • — ^
 Cutia ascunsă
2

în sp atele u şilo r d u la p u lu i zace o m are v arietate de

lu cru ri m ai m ari sau m ai m ici. D acă su n t aru n cate
aco lo u nul câte unul se creeaz ă un h aos total în care
nu g ă sim n icio d ată ce avem n evoie.
în că o dată cu tiile n o astre u n ifo rm e vin să n e salveze.
Eu le fo lo sesc să p u n la un loc
m ăru n ţişu ri ase m ă n ă to a re !

P referatele m ele sunt

cu tiile tran sp aren te
de la Ikea. Nu uita să
cu m p eri şi capacul!

T r a n sp a re n tă , su p e rp o z a b ilă ,
d r e p tu n g h iu la ră , eficien tă.

R aftu rile n o a stre au

4 0 0 m m lu n gim e şi
350 m m în ălţim e.
Patru astfel de cu tii
în cap p erfect.

Nu u ita să pui etich ete p e raft. C âteva cu vin te su n t su fi­

cien te p en tru a în d ru m a p e o ricin e să p un ă lu c ru rile la
loc şi să nu le m ai lase aru n c ate p rin casă.

— • i s z . •— ^
 Capsula timpului:
amintirile de familie
2
în d u lap u l din su fra g e rie su n t şi câteva cu tii cu lu cru ri
fo a rte sp ec iale - c a p su le ale tim p u lu i.

Au etich ete cu anul şi fie­

care an are p ro p ria sa cutie.
C utiile sunt id e n tice, din
carto n , de a ce ea şi n u an ţă ca
su fra g e ria n o astră. D in cân d
in cân d m a i p u n câte un
lu c ru şo r aco lo . Ele con ţin
p rim a su z etă a co p ilu lu i
m eu, b ilete din călăto riile
fă cu te Îm p reu n ă, o p o şe tă
u zată, d a r fo a rte d ra g ă m ie...
O b iectele d in ău n tru p ot să
p a ră o b işn u ite, d a r p este ani
a r p u tea fi in d ic iile u n or
am in tiri p re ţio a se . A ceste
cu tii şi con ţin u tu l lo r e v o lu ­
ează o d ată cu fa m ilia n o a s­
tră, în re g istrâ n d tăcut
m icile în tâ m p lă ri ale vieţii.
 Jucării! Multe jucării!
2 ! 3 --------------------------------------- -

C ei care vin p en tru p rim a dată

la noi ne în treb ă în to td e au n a:
—U n de su n t ju c ă r iil e ?
,■ Ia ghici .
unde sunt
D acă ai co p ii, atu n ci ai p arte de '^ ju căriile
b ătăi de cap cu d e p o z ita re a inele!.
ju căriilo r. M icuţii din ziua de
azi au de zece ori - p o ate ch iar
de o sută de ori - m ai m ulte
ju c ă rii decât am avut noi vreodată.
Totuşi, aceste b u căţele fru m os
co lorate din p lastic au cap acitatea
de a ruin a şi cea m ai fru m o a să şi
m ai im acu lată su fragerie.
De aceea, cân d am co n cep u t acest
d u lap en o rm , m -am asigu rat că
las m u lt loc p en tru ju c ă rii.

^ R a f t u r i d e sc h ise la n iv e lu l cel m ai d e jo s

Ju căriile sunt aici!

& r — Cutii identice pentru jucării ~ y
d s)

(m

C ei m ai m u lţi d in tre noi

aju n ge m să cu m p ă ră m cutii
sp ec ia le p en tru ju c ă rii. Sunt
a p ro a p e în to td e au n a din p la s­
tic şi d e co ra te cu p e rso n a je
din d e se n e an im ate. C o p iilo r
le p lac lu cru rile co lo rate, d ar
ace astă cac o fo n ie de fo rm e şi
n u an ţe nu arată n ic io d a tă b ine
în n iciu n colţ al n iciu n ei
su fra g e rii. A rată ieftin şi n e la ­
locu l său , d istru g â n d
în trea g a atm o sferă.
Eu am o p tat p en tru cu tîile de
h ain e d e la Ikea p e p o st de
cu tii p en tru ju c ă rii. D u p ă m ici în aceste cu tii în cap e m u lt şi
aju stă ri, au în căp u t p erfe ct în sunt fo arte u şo are . C h iar şi
d u lap u l n ostru . P o liesteru l cân d sunt p lin e, b ăiatu l m eu
n egru şi d iscre t din care sunt le p o ate sco ate fă ră p r o ­
făcu te se p o triv eşte b in e cu b lem e. Su n t şi u şo r de sp ălat.
e stetica gen erală.
 Etichete pentru cutiile cu jucării

Ca să -m i în cu ra jez co p ilu l să fa c ă o rd in e d u p ă ce se
jo a c ă , şi cu tiile cu ju c ă r ii au etich ete. D u p ă ce am
în cercat m u lte alte m ateriale, am op tat p en tru
etich ete fă cu te de m ân ă din p ie le au toad ezivă.
&
Nu lăsa dezordine în urma ta
2

Tai b u căţile de p ie le la
d im e n siu n ile şi în fo rm a
adecvate, ap o i d esen ez
ceva sim p lu cu un
m ark e r p erm an en t.
D u p ă care le lip e sc cu
fierul de călcat pe p arte a
din faţă a cu tiei. A d e z i­
vul term ic lip eşte bine
etich eta de cutie.

Nu ar trebu i să stăm d u p ă co p ii şi să fa cem tot tim pu l

cu rat în u rm a lor. C a p ărin ţi, avem re sp o n sa b ilita te a de
a-i în văţa că au d a to ria să nu lase d e z o rd in e în u rm a lor.
F iin d o rd o n a tă şi o rg a n iz ată , îţi înveţi tacit c o p iii o
im p o rta n tă lecţie de viaţă,

O casă curată poate fi un m odel de urm at.

G ^ / 5 V —^
 Percepţie şi realitate ~-ţ

2 3 ----------------- ------------------------ X

Folosim această mobilă de sufragerie de cinci ani. A devenit un

reper al vieţii noastre de familie.
Sunt foarte m ândră de acest design şi l-am recom andat multor
prieteni şi clienţi. Aceştia au fost m ereu de acord cu teoria mea
despre depozitare şi organizare, totuşi la final m ă priveau cu îndo­
ială întipărită pe chip:
—Un dulap aşa de m are n-ar face sufrageria să arate prea mică?
Recom andarea m ea a fost pusă la îndoială şi de colegii de la m ar­
keting ai unor proiecte rezidenţiale la care am lucrat.
—Dacă dotăm casa cu un astfel de dulap, sufrageria o să arate
înghesuită. Nu va cuceri inima cumpărătorului, iar apartamentul
va fi mult mai greu de vândut.
Nu vrem cu toţii să avem o casă care arată mare? Până la urmă,
cele mai multe apartam ente mici şi m edii sunt vândute unor
cum părători care devin proprietari pentru prim a dată. Arta de a
crea spaţiu într-o casă m ică nu se atinge cu uşurinţă.
Cu toate astea, nenum ărate vizite la domiciliu m i-au arătat că în
3-5 ani aceste sufragerii aparent spaţioase se transform ă mereu
intr-un câm p de luptă al dezordinii. Mobila frum oasă şi
decoraţiunile a căror alegere ne-a costat atâta tim p ajung inevita­
bil înecate în haos.
Vrei o casă care să ţi se pară spaţioasă num ai în prim ii doi ani?
Sau preferi una care să răm ână neînghesuită zece ani?
înainte de a primi, trebuie să dai.
Dacă vrei ca atm osfera să răm ână aerisită, s-ar putea ca unele
detalii să fie mai im portante decât anticipai.

Ce alegere o să faci?
&
 T rilo g ia
eficientei
9

m axim e
in
b u cătărie
 Pe wemuri, bucătăria arăta aşa
—
2

Eu am crescut în com unităţi de tip dayuan în anii 1980. „B ucă­

tăria” noastră era spaţiul îngust de du p ă uşa de la intrare, la
adăpostul unei streşini. Singurul „aparat” p e care-1 aveam era
un cuptor cu brichete cilindrice de cărbune. Cărbunele avea
din loc în loc găuri ca un stup de albine. La m asă, m irosul de
m âncare gătită, cărbuni arşi şi fu m se am esteca şi ajungea în
toate colţurile curţii. Să avem grijă de cuptor - să-i schim băm
brichetele şi să aruncâim funinginea - era o îndatorire zilnică
pe care toată lum ea o învăţa din fragedă pruncie.
Bucătăria acelor vrem uri avea doar un cuptor rudim entar. De
electrocasnice aproape că nu auzisem . Singurul elem ent de d e­
pozitare era un bufet elem entar din lem n.

Anii 1 9 8 ? )
--------------

G '— » / , ^ o •— ^
 Bucătăria din ziua de azi
2

P rim a b u c ă tă rie m o d e rn ă a a p ă ru t în G e rm a n ia la
în ce p u tu l se co lu lu i X X . C reată de a rh ite c ta M a rg a rete
Sch iltte-L ih o tz k y , p u n e a accen tu l p e eficien tizare a
tre b u rilo r ca sn ice şi p e sp a ţiu l p ra c tic de d e p o z ita re ,
în p re z e n t, b u c ă tă riile m o d e r n e sunt fo a rte co m u n e
în o ra şe le C h in ei. A vem la d isp o z iţie o rice - de la
d e sig n sp e c ia liz a t şi b u fe te la e le c tro c a sn ic e şi u sten sile.
B u c ă tă ria nu m ai e ste u n lo c de lu cru p lin de g ră sim e ,
d e z o rd o n a t şi im p ro v iz a t. E un sp a ţiu de re la x a re u n d e
să fie creată h ran a iu b irii.

BUCĂTĂRIA
SISTEMATIZATĂ

6 ^ /^ / — ^
 Toată lumea vrea o bucătărie mare
2 “ 3 -------------------------------------------------------------

-Casa visurilor mele are o ^ ^ b u c ă t ă r i e .

^ Luminoasă şi spaţioasă Cu rafturi şi dulapuri ^

(Electrocasnice de ultimă generaţie) (^Cu cratiţe şi tigăi care sclipesc ^

Cât de mare?
A m citit de cu rân d carte a D im en siu n ile m ed ii ale
lui Yuki K ubota, in titu lată b u că tărie i din a p a rtam e n te le
Bu cătăria minim alistă m ici din C h in a (sub 120 de
germ ană. D im en siu n ile m etri p ătraţi) sunt de
m e d ii ale b u că tărie i, d u p ă 4 - 7 m e tri p ătra ţi.
cu m se m e n ţio n ea z ă în
carte, sunt de 2 0 d e m e tri
p ătra ţi.

Diferenţa de suprafaţă e ca între ...

Marte
Pământ
 Visezi la o bucătărie deschisă?
2 ----------------------------------- y :^
D o ar 4 - 7 m e tri p ătraţi?
D ep rim an t de m ică, nu?
Şi-atu n ci in ev itab il îţi trece p rin m in te:

H ai să fa cem o
bucătărie ^
deschisă! ^
C are să d e a în su ­
fra g e rie ! Să p ară
m ai sp a ţio a să ! M ai
stilată şi la m o dă!

Im n iialioiiaht

J )

Q— • ^
 Cele trei condiţii ale unei
bucătării deschise
2
V isezi la o b u cătărie d esch isă? H ai să ve d e m dacă
în d e p lin e şti aceste con d iţii.

M ic deju n : lap te, p âin e

Prân z: salată, sen d v iş
C ină: cartofi cu şu n că

A stăzi nu stau p este p ro g ra m ! ^

f H ai să m â n că m acasă.
1 G ătesc eu ceva.

S u p er! N -am m ai
gătit de lu n i de zile

'I'c r e g ă s e ş t i? N u ?
A lu n e i r e n u n ţ ă la id e e .

G'— ^
 ^ Inovaţii apreciabile
> s ---------- ^
Nu m ă las!
T reb u ie să m ai existe o cale!

T im p de a p r o a p e 2 0 de an i, arh ite c ţi, d e c o r a to ri

şi cre a to ri de b u c ă tă rii din C h in a au du s un ră z b o i
al in o v a ţiilo r îm p o triv a fu m u lu i din b u c ă tă rie şi a
b u c ă tă r iilo r în ch ise.
Şi eu am in cercat m ai m u lte a b o rd ă ri - să sep ar
b u cătăria în zon e de gătit sp ecific ch in ezeşti şi
o ccid en tale, să tra n sfo rm o p arte din p erete într-un
zid de sticlă, să d esch id o u şă de trecere într-un perete,
să in stalez o fereastră, să pun o ju m ă ta te de p erete în
locu l unde se ia m asa... d ar n iciu n a d in tre so lu ţii nu a
fo st în tru totul sa tisfăcăto are .
P en tru n işte g o s p o d ă r ii m ici şi m e d ii, în tre 6 0 şi
120 d e m e tri p ă tra ţi (p ă rin ţi + c o p ii, g ă tit regu lat),
r e c o m a n d o b u c ă tă r ie în c h isă .

Bucătăria închisă esteS

câm pul meu de luptă J
a p
Cămară sau bucătărie?
a -5
.h
iC- 5
 Contraatacul unei bucătării mici
2

Pentru ca b u cătăria să re a liz e z e cu su cces sc o p u l p en tru

care a fo st co n cep u tă, cele cin ci etap e ale gă titu lu i tr e ­
b u ie să aib ă loc de la sine şi eficien t, fă ră în treru p eri -
a se m e n e a lin iei de p ro d u cţie a u n ei fab rici de alim en te.
Im a g in e a z ă -ţi că eşti la co n d u ce re a u n ei fab rici: co m e n ­
zile, m a te ria le le şi ech ip am e n tu l se ad u n ă în m o rm an e,
d a r nu p oţi m ări su p ra fa ţa fa b ricii. Ce e de făcu t?
Un sin g u r lucru •—

S ă te fo lo se şti eficien t de sp aţiu l

d isp o n ib il p en tru a m ă ri p ro d u ctiv ita te a.

A ranjam ent
eficient
s b i
H
D ulapuri
eficiente +
|
D epozitare
eficientă

9 ^
oo

<S'— ^
 Bucătăria în formă de U
& A
E xistă p atru tip u ri p rin cip a le de b u cătării m ici şi m ed ii.
Nu are ro st p en tru n oi o a m e n ii de rân d să v o rb im d e sp re
„in su le", care e x istă d o a r în ca se le m ari şi so fisticate,
în d e se n e le de m a i jo s sp a ţiu l alb e ste zo n a de lu cru din
b u că tărie , ia r p a rte a g ri este su p ra fa ţa p o d e le i.

Form ă Form ă de
de I L

Form ă de Form ă
H de U

De ce form a de U pentru
bu cătăriile mici?

D acă în treb zece d e sign eri, n ou ă din tre

ei îm i vor d a u rm ă to ru l răsp u n s:

[ Speli - tai - găteşti

! fără întreruperi! 1

D a, d a r ce se sp u n e la m an ual..

Mai e x isiă un avan taj care e mai

im po rtan t decât acest flux n eîn trerup t!

Q— • /V /
 Avantajul formei U

Să lu ăm u rm ăto ru l ex em p lu :
B u cătăria n o a stră are o lăţim e de n um ai 1 5 0 0 m m ,
ce a ra n ja m en t ar treb u i să fo lo sim ?

F o rm a d e U F orm a de L

- 3 900-
- 3 000- ■ ^ 9 0 0 -JT

Blat Blat
600 t ^ \6 0 0
1500 1500l
Podea / 900
—
(Unitate de măsură: mm)

S u p ra fa ţa b u că tărie i: S u p ra fa ţa b u cătărie i:
4,5 m e tri p ă tra ţi 5.8 m etri p ătraţi
S u p ra fa ţa de lucru: S u p ra fa ţa de lucru:
2,9 m e tri p ătraţi 2.9 m e tri p ătraţi

Una d in tre b u c ă tă rii a re o su p ra fa ţă

cu 30% m ai m are , to tu şi su p ra fe ţe le
de lu cru su n t ex a c t la fell

i
B u c ă tă r ia iu fo r m ă d e U e s lt
c e a jiiai e f ic ie n t ă d in p u n c itil
d e v e d e r e al s p a ţ i u l u i !

G'----« / V i • — ^
 Condiţiile bucătăriei
în iFormă de U
2

în viaţa reală e greu să obţii

o b u că tărie în fo rm ă de U...

Designerul e de vină

O su p ra fa ţă d re p tu n g h iu la ră
a p o d e le i

] Eb
U şa p e p ere te le
cel m ai m are

C?1 [E
U şa de la b alco n nu e în
d re p tu l su p ra fe ţe i de lucru

> balcon

VREAU ÎN U !
F iecare m etru p ătrat costă o avere. Eficienţa în seam n ă
tim p. M erită să lupţi pen tru o bu cătărie în form ă de U.

J )

G' —• / ' 7 i •—^

 O zonă de bază, două secundare
2 ii
Acum că am clarificat care este avan taju l unei b u cătării în
fo rm ă de U, să trecem la al d o ilea pun ct esen ţial al unui
aran jam en t eficient în bu cătărie.
C ât de bine ne m işcăm prin tre cele cinci etape ale g ă titu ­
lui d e p in d e de fa cto ri ce nu m ai ţin d o ar de frigid er, ch iu ­
vetă şi aragaz. Sp aţiu l care flan ch ează aceste electrocasn ice
e cel care ne ajută să-i dăm b ătaie - zon a de p regătire,
zon a de tran sferare a m ân cării şi zon a de uscare.
Am creat această sin tagm ă pen tru a le su b lin ia im p o rtan ţa
şi a exp lica p ro p o rţia:

O parte aur, două părţi argint

G'— ./74« •-G )

C 5) Retine aceste cifre
cl5>
«•te

C
Z dna S ^ O m m
de bază /

L o cu l u n d e faci toată (Ideal SOOmm sau m ai m are)

iC p artea de p re p a ra re -
cu reţi, tai şi toate
celelalte.

p Z ona S
L secun dară 1 J 3O0mm
în tre a rag az şi p erete,
aici stau fa rfu riile
cu rate, gata să fie
u m p lu te cu m ân care a
p re p a ra tă

/ Z o n a S
L secun dară 2 >

în tre ch iu vetă şi
p ere te e n evoie de
3 0 0 m m p en tru
su p o rtu l de scu rgere

K greu să le ai pe toate trei tntr-o b u cătărie

m ică. Nu lăsa n im ic să m ăn ân ce din spaţiu l
zon ei de bază!

J )
 « 3
Schimbări mici care fac
diferenţe mari (6 p
2
O bţin em atât de m u lt de la u na şi (?3
ace eaşi su p ra fa ţă cân d o p tim iz ă m
< sp
ara n ja m en tu l b u cătărie i.
(Î3
(3 p
Priveşte!
<sb

■Jk

lg>5D»wi

1•

Uşâ pe peretele mai îngust U şă pe peretele m ai lung

Fereastră pe peretele mai Fereastră pe peretele mai îngust
îngust
 ^ Design 1 ^

U şă pe p ere te le
m ai în gu st

I * A ran jam en t în Z on a de bază; n işte

fo r m ă de L p ră p ă d iţi d e 4 0 0 m m

cy— . / v y . — ^
 Design 2
&
Uşa pe peretele m ai m are
Fereastra pe peretele m ai îngust D
Z on a de bază:
^ A ran jam en t în
^ un îm p re sîo n a n t sp aţiu
” fo r m ă d e U
\^de 1 2 0 0 m m __________

C hiuvetă

Fereastră

lA ragaz Z o n a de bază

12D 0nvm - — ^

C?---« / V S » — ^
 Cei şase factori care influenţează
aranjamentul bucătăriei

' D esignul 1 şi 2 au aceeaşi

suprafaţă, dar, prin
schim barea poziţiei uşii
şi ferestrei, eficienţa
spaţiaiâ creşte de trei o r i!,

T o tuşi, u şa nu este sin gu ru l fa c to r care

in flu en ţează aran jam en tu l.,, este d o a r
u n u l d in tre cei şa se fa c to r i im p o r ta nţi
care treb u ie ech ilib raţi!

S o lu ţia o p tim ă rezu ltă din

în ce rcare a m ai m u lto r tip u ri
de a ran jam en te.

Q'— ^
 Fereastra
2

Reglem entările de
construcţie din China im pun
ca fiecare bucătărie să aibă o
fereastră. Pentru optim izarea
iluminării, fereastra este
adesea plasată deasupra
chiuvetei. Totuşi, o fereastră
înaltă ia din spaţiul pentru
dulapurile suspendate.

^ O p tim iz e a z ă !/

Dacă în tim pul etapei

de design arhitectural se
ţine seam a de designul
bucătăriei, se poate plasa o
fereastră orizontală în locul
celei standard. în acest fel
dulapurile sunt suspendate
deasupra ferestrei, asigurând
un spaţiu suplim entar de
depozitare.

E ceva u zu a l ca su b fe r e a stră să fie ch iu v eta, d a r este o

regu lă ce p o a te fi în călcată. U n eori, e m ai b in e p en tru
a ra n ja m e n tu l gen eral ca fe r e a stra să fie p la sa tă în tr-u n
alt loc. Nu treb u ie d e câ t să a d ă u g ă m o su rsă de lu m in ă!

G'— • /ftO
 Hota
y
M a jo ritate a a rh ite c ţilo r p la se a z ă h o ta in tr-u n co lţ ca în
im a g in e a d e m ai jo s , d a r în a c e st fel

T o cm ai ai sp ă lat le g u m e le şi tre b u ie să o c o le şti h o ta ca să

a ju n g i la tig aie!

E păcat ca hota să fie

plasată în valoroasa zonă
de bază, intre aragaz şi
chiuvetă

A ______ /

I c]
_____

Eu aş în ce rca să p la se z h o ta în alt colţ al b u c ă tărie i,

câ tă v re m e d ista n ţa to tală a tu b u lu i nu d e p ă şe şte
2 000 mm.

G'—• /a /
 Frigiderul
2
4

Poţi face un cam ion să în cap ă pe

locul de p arcare al unei m aşin i
sedan?

F rig id e ru l cu u şă de
tip fra n ţu z e sc este
fru m o s. D ar d acă
b u c ă tă ria ta are m ai P
p u ţin d e cin ci m e tri
F rig id e r cu u şă
p ătra ţi, n ici m ă c ar
d e tip fra n ţu z e sc
nu-1 lu a în calcu l.
F rig id e ru l este
c a m io n u l im en s în
b u c ă tă ria ta m icu ţă. Un m o to r m ic la o m a şin ă m are
îi m ă n â n că din b en z in ă , ia r un
fr ig id e r m a re în tr-o b u că tărie
m ică m ă n â n că din sp a ţiu .

<S'— •/&-Z. • — ^
 Frigiderul

D im en siu n ea frig id e ru lu i sta b ile şte a ran jam en tu l

b u cătărie i şi eficien ţa sa. P erson al, p re fe r frig id e re le
cu m u lte uşi. Au vo lu m u l n ecesar, d a r o c u p ă un sp aţiu
relativ m ic. Şi un frig id e r cu trei u şi este o alege re bună.

D ulap pe colţ (zona violet)?^

alături de un frigid er
care ocu p ă puţin spaţiu
- creştere sem nificativă a
spaţiului de depozitare!

Două uşi

Un frigider m are

vs blochează accesul
la dulap. Nici chiar
etajerele nu reuşesc
să salveze situaţia.

Uşă de tip
franţuzesc

<S'— » / e > i
 Aranjamentul meu
^^ preferat în bucătărie ^

Ţ i- a m îm p u ia t ca p u l cu to ate c ifre le şi teo riile?

In d isc u ta b il, b u c ă tă r ia este cel m ai c o m p le x sp aţiu
al casei.
Iată care e ara n ja m en tu l m eu p re fe ra t în b u cătărie.

Hota nu-ţi
stă în cale

D ulap în gu st
(pentru
electro casn ice
m ici)
T

A cesta este şi a ra n ja m e n tu l b u c ă tă rie i m ele de acasă.

P ro p o rţiile sale su n t a p r o p ia te de cele ale p rim e i b u că tării
m o d e rn e de la în ce p u tu l se co lu lu i X X .
D im e n siu n ile in te rio a re ale b u c ă tă r ie i su n t 1 8 0 0 m m =<
3 0 0 0 m m , iar su p ra fa ţa to ta lă este de n u m a i 5,4 m e tri
p ătra ţi. T o tu şi, a c e a stă îm p ă rţire p e rm ite un a ra n ja m e n t
eficien t, in d ife re n t u n d e se g ă se şte uşa.
E ste a r a n j a m e n t u l s u p r e m a l b u c ă t ă r i i l o r m i c i .

vV
G'— •/e > 4 •— ^
 îţi aminteşti de
inecuaţiile noastre?
2
Vreau o bucătărie mare!

Ce înseamnă mare?

Mffi'nwcv 5^ MfU/^uK'

Dimensiunile bucătăriei
A ceastă afirm aţie e alu n eco asă.
C are b u cătărie este m ai bu nă? C ea de p atru m etri
p ătra ţi sau cea de şap te m etri p ătraţi? E im p o sib il
de a p recia t d acă ştim d o a r su p ra fa ţa , nu şi a ra n ja ­
m entu l.
N -are ro st să-ţi fa ci griji cu p riv ire la d im e n siu n ile
b u că tărie i. C o n su m ă-ţi e n e rg ia cu m o d u l de a ra n ­
ja r e . E în to td e au n a loc de m ai bine!

G'— •/g>5' •— ^
 (?p

<?b
A cum că avem un
aran jam en t eficient,
u rm ăto ru l p as «b
p en tru o b u cătărie
bu n ă su n t nişte
d u la p u r i eficien te.

D u lap u rile de b u că tărie a ra tă d ife rit şi au o

g a m ă la rg ă de p reţu ri, d a r stru ctu ra de b a z ă de
d o u ă treim i este în to td e au n a ace eaşi.

G'— •/8 > ^ < — ^

 Piatra de temelie a bucătăriei
^ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ g
2 [ 1

E lem en tele din b u că tărie p ot să p a r ă fo arte co m p lica te la

p rim a ved ere - ceva ce e m ai b in e să laşi în se a m a
p ro fe sio n iştilo r. De fap t, ele se a şa z ă a s e m e n e a u n o r
c ă r ă m i z i la t e m e l i e !

l
Unitate pentru Unitate pentru Unitate
sterilizator chiuvetă pentru aragaz

Orice dulap
de la bază
este alcătuit U n itatea p en tru a ra g a z este u n eori
a lcătu ită din d o u ă ele m en te se p arate ,
din 5-6
în u n ele cazu ri, p lita p o a te să fie aşezată
elemente şi d e a su p ra m a şin ii de sp ă lat vase.
U tilaptiri d e d e p o z ita re

Dulap * Dulap • Dulap •

cu rafturi cu sertare mari cu sertare mici

P entru d u la p u rile m ai m ari d e 4 0 0 m m

aleg e ceva care să se p o triv ea sc ă b u getu lu i
tău - raftu rile su n t cel m ai p u ţin c o stisi­
to are , iar se rta rele m ici, cele m ai scu m p e.
J )

c5'— • / e > 7 *— ^
 ^ Dulapuri înalte şi dulapuri mari
y .^ --------------------------------- ^

Unităţile sus­
pendate sunt
sim ple, fiind
doar de două
tipuri: dulapuri yoOnnm
şi hotă

m l

Gigantul din
bucătărie. Aici
îşi pot găsi
locul multe
electrocasnice,
spaţiul de
depozitare
fiind uriaş,
însă nu e uşor
să-ţi încapă
într-o bucătă­
rie mică.

IL
 Blatul ca acoperiş
2 T

Peste d u la p u rile de la b ază este lll,Jc a r e face

le g ă tu ra în tre ele m en tele in d iv id u tra n sfo rm ân d u -le
în tr-un tot din p u n ct de ved ere via f

C u arţ A crilic G resie

Foarte dur, rezistent Nu la fel de dur întâlnită ocazional

la zgârieturi şi pete.
Articulaţii vizibile,
greu de reparat dacă
se crapă.
sau de rezistent la în casele în stil
pete. E uşor de rustic, vintage.
m odelat şi de Gresia se crapă
reparat. Mai ieftin. uşor, iar chitul
dintre rosturi
prinde mucegai.

Q — •/£ > < ? • — ^

 Cele trei înălţimi —ţ
2 ------------------ ^ \
A ceste trei în ălţim i d e term in ă dacă e Partea de sus a
c o n fo rta b il să găteşti p e blat şi cât de dulapurilor sus>
pendate se
u şo r aju n gi la du lap u ri.
găseşte de regulă
la 2 250 mm de
podea. Mai sus, ai
nevoie de un
Baza dulapurilor scaun ca să
suspendate se ajungi la rafturile
3S0mm
găseşte de regulă la de sus
18^------ >1 1 550-1 600 mm
r

iMăltiim-a la rare se
găseşte hlaltil e c(!a mai
imporfănlăl
1II iiirdţimea ta -r '1 i ;j0

Nu u ita că u n itatea de
m ă su ră este m illim e tru ll
C are e în ă lţim e a id e ală a
hiatulu i p en tru tine?

G'— » / ^ 0 •— G)
 înălţimea specială
------------------^
M obilieru l de b u că tărie este im p o rta t din străin ătate în
C hina, de aceea m are p arte a ele m e n te lo r de d esign se
b a z e a z ă pe o b ice iu rile occid en tale de gătit, cu m ar fi
în ălţim ea la care este p lita (H4).
în cazu l u n ităţilo r stan d ard de b u cătărie, p lita e la acelaşi
nivel ca restul hiatulu i (HI), ce ea ce e ab so lu t în regulă
p en tru occid en tali, u n d e p re d o m in ă tig aia cu fu n d plat.
în să m ân eru l tigăii ch in ezeşti este de regu lă cu 50 m m
m ai su s decât cel al tigăii o ccid en tale . Şi, pe m ăsu ră ce
calitate a tig ăii e m ai bună, ea d evin e din ce în ce m ai grea.
Iar acu m gătitu l e un ad evărat test de re z iste n ţă al în ch e ie ­
turii m âin ii!

D acă se p oate,
stab ile şte H4
cu 8 0 m m
m ai jo s decât
HI. S ă căleşti
ceva în tigaîe
este astfel
J C&LC
— ma i puţin
I obo
o b o sito r!

A cest blat p e n iv e­
luri e fo arte p r a c ­ J^ 1 . ..
tic, d ar m ai
co m p licat de H1 H-4
creat. Asta
în se a m n ă că te ___ i ^__ i
co stă m ai m ult.

Q —• l<^/ •—Q
 Soluţia este planificarea
meticuloasă

M obila de b u cătărie
este p a rte a cea m ai c o s­
tisito are d in tr-o casă.
O D acă v re m să e c o n o m i­
sim , treb u ie să p la n ifi­
căm totul în cele m ai
m ici detalii.

Nu aru n ca b an i pe
lu cru ri de care nu ai
n evoie. Fii de n eclin tit!

C h eltu ieşte p e ce e a ce
co n tează. A lege cu ţite
cu lam a din cel m ai
v b u n in o x !_____________

G— ^
împărţirea pe costuri

D u la p u ri

De fapt, dulapurile sunt nişte cutii fără capac.

Preţul lor depinde de materialul din care sunt
făcute şi de modul în care se deschid.

B la t

Preţul depinde de materiale şi de alte deta­

lii decorative.

E le m e n te

Sunt partea cea mai complexă a mobilierului de

bucătărie, iar preţurile variază mult. Un singur sertar
mare de calitate poate să coste mai mult decât un
întreg bufet ieftin.

E le c tro c a sn ic e

Există multe opţiuni şi totul e scump. De departe

cea mai marc cheltuială în utilarea casei.

C h iu v e tă şi ro b in e t

Pot fi achiziţionate ca parte a mobilierului de

bucătărie sau cumpărate separat.

G'— • *— G)
 Cheltuieşte doar
pe ce este necesar ["7^
2 --- ---- iX
Bucătăria de mai jo s arată standard, nu?

De fapt, este lista mea cu ^ lu c ru ri care sunt o cheltuială in u tilă ? ^

Am învăţat asta pe pielea m ea în zece ani de planificare a

echipam entelor utilitare din apartam entele dezvoltatorilor. De-a
lungul anilor, am văzut sute şi sute de designuri în tot felul de clădiri.
De asem enea, am vizitat de m ai m ulte ori proprietarii după ce s-au
m utat şi am ajuns să-m i dau seam a care sunt părţile redundante şi
nefolosite ale unei bucătării.

Uşă de dulap cu Hotă închisă Dulap pentru Dulap deasupra

deschidere în sus într-un dulap m icrounde frigiderului

l]
---- r H----
——_JL_L__

0 0 0 0

Dozator încorporat Coş de g^noi

de orez încastrat

#
6'— ^
 Spune nu uşilor de dulap
care se deschid în sus
2 ^ 3 ------------- ---------------- -
Dulapurile suspendate
orizontale cu uşi care se
deschid în sus arată minunat,
mai moderne şi mai
frumoase decât dulapurile
standard cu uşi verticale.
Designerilor le plac mult.
Dar odată deschise, mânerul
gjunge mai sus de 2 100 mm
- cele mai multe femei nu
mai ^jung să le închidă, nici
dacă se ridică pe vârfuri.
Puţin probabil să folosim
un dulap dacă accesul la el e
dificil, nu-i aşa?

Uşile standard de dulap, cu

balamale într-o parte, sunt
cea mai bună alegere, atât ca
preţ, cât şi ca utilitatel

JJ
 Spune nu hotei închise intr-un dulap
2 3 ^
o hotă m edie ocupă m inim um 800 m m din spaţiul pentru un
dulap suspendat.
Vizual vorbind, asta întrerupe continuumul dulapurilor suspendate,
de aceea designerilor le place să umple golul inchizănd hota într-un
dulap personalizat. Poate arăta ca o m odalitate ingenioasă de
utilizare a unui spaţiu pierdut. Totuşi, proprietarii caselor la care
am lucrat ne-au spus altceva - că este absolut redundant!

N u -ţi b ate cap u l d e cât d acă nu su p o rţi un

sp aţiu v izu al în tre d u la p u rile su sp en d ate.
Nu e o p ro b le m ă să te d e sc o to ro se şti de
ceva ce nu fo lo se şti, nu?

^
 Spune nu dulapului
pentru microunde
2

Făcând parte din

mobila de bucătărie,
dulapul pentru m i­
crounde este aşezat la
1 550 mm de podea,
înălţimea e mai sus de
nivelul ochilor celor
mai mulţi dintre noi,
cei care construim
chiar al celor
mai înalţi decât noi.
Poţi să-ţi imaginezi că
ridici un vas cu lichid
fierbinte deasupra
capului peste linia
ochilor? E o reţetă
pentru a-1 vărsa, da?
De asemenea, crezi că
ajungi la dulapul de
deasupra cuptorului
cu microunde? ff-

Foloseşte un suport în formă de

L pentru cuptorul cu m i­
crounde şi fixează-1 sub dulapu­
rile suspendate (vezi poziţia A).
Astfel cuptorul cu microunde e
cam la 1 100 mm de la sol, e
uşor să ai acces înăuntrul său şi
nici nu-ţi ocupă din preţiosul
spaţiu de depozitare. în plus,
acest suport este foarte ieftini

Q— ^
 ..... ....
Spune nu dulapului
de deasupra frigiderului
s ~~7

Este o are d u lap u l cel

galb en o so lu ţie de u tili­
zare a unui alt sp aţiu p ie r ­
dut p e care-1 poţi fo lo si
p en tru d ep o zitare?
E s l f o s o lu ţ ie e x e e lc iit ă
d e d e jto z ila r e ?

,1
In re alitate ...

y— V ___ / Un d u lap d e a su p ra frig id e r u ­

lui nu d o a r că e ex trem de
su s, d ar este şi m ai m ic decât
lă ţim e a frig id e ru lu i. C ei m ai
m u lţi d in tre noi nu p u tem
aju n ge la el fă ră a ju to r şi cei
m ai m u lţi d in tre noi nu ne
b atem cap u l să luăm scara
p en tru asta, aşa că va fi fo lo ­
sit rare o ri. a

f#
D ulapul de deasu pra frigiderului e o
cheltuială inutilă dacă nu ai neapărat
nevoie de un continuum vizual.

G'— •/<?&•—^
 Spune nu dozatorului ,
încorporat de orez
2
O rezul e în to td e au n a în saci
m ari, ceea ce-1 face greu de
d e p o z ita t d u p ă d e sch id ere.

în tr-o zi a fo st inventat un
d o z ato r de o rez , în co rp o rat
intr-un d u lap . în ziu a de azi,
d e sc o p e rim la d u lap u rile
n o astre tot m ai m u lte
gă se ln iţe şi invenţii...

Din p ăc ate insă

d o z ato ru l de orez
este

Un recip ien t re sig ila b il de o rez de

la su p erm ark e t este m ai p ractic -
p lu s că te co stă d o a r o zecim e din
p reţu l d o zato ru lu i!

^
 Spune nu coşului
de gunoi încastrat
2

în 2 0 0 5 , cân d am p relu at p rim u

m eu p ro ie ct de d e co ra re a unui
a p artam e n t, am v izitat case de
lux p en tru cercetare. U nul din tre
p ro p rie ta ri îşi făcu se un coş de
gu n o i în castrat în d u lap , pe
atu n ci fo a rte la m odă.

în clip a în care am
d e sc h is u şa d u lap u lu i
şi m i-am p o triv it
ap a ra tu l de fo to g r a ­
fiat, un gâ n d a c u riaş a
zb u ra t sp re m in e !
A a te riz a t p e m in ei!

G'— « iO O *— ^
 Destul am spus nu. Hai să vedem
care sunt lucrurile cărora ar trebui să
să le spunem da!
Bucătăria trebuie să fie practică şi

V
funcţională. E bine să cheltuim pe
lucruri care fac ca bucătăria noastră
să-şi îndeplinească m ai eficient
funcţia. Nu aici e locul unde să
facem econom ii sau să ne m u lţu m im /
cu puţin.

ir

rV

S'— ^
 Spune da sertarelor!
yt «3

P rim a m ea re co m an d a re este:

«O

Poţi să-ţi dai se a m a d in tr-o p rivi vi i i ? \

cân d ai în fa ţă o b u c ă tă rie de lux
u x ^

V erticale

D u la p u rile sunt
a lcă tu ite din uşi +
^ ^ raftu ri. P re d o m in ă
lin iile v erticale.

O riz o n ta le
D u lap u rile su n t în
m are p a rte sertare.
P re d o m in ă lin iile
o riz o n tale .
 Cum e mai convenabil

I
^T otu l la v e d erT ^

Te apleci ca să
vezi ce e în ăun tru.
G reu de aju n s în sp ate

C5'— —'t)
 ^-i Optimizează!
V — --------------------- ^

S e rta re le sunt su p e rc o n v e n a b ile !

D ar nu su n t ieftin e... / ^
D e aceea, noi, o a m e n ii de rân d care
avem un b u get lim itat, treb u ie să
p ro fităm la m a x im u m de
p re ţio a se le n o astre sertare!

Zona de bază

^ ^ 2 W

1. In sta le a z ă 2 - 3 sertare.
2. Id eal ar fi in zo n a d e bază.
3. F o lo se şte se p a ra to a re p en tru
o p tim iz a re a sp a ţiu lu i de d e p o z ita re .

— * 5 .0 4 * •— ^
 Cum să te descurci cu
spaţiile înguste
y
în a fa ră de z on a de bază, se r ­
tarele m ai sunt bu ne şi
p en tru sp aţiile în gu ste sau
p en tru orice altă zo n ă pe
care o fo lo se şti m ult.
» -
tn
300m n
------- +
Iată exemplul meu:
D u lap u l de lâ n g ă fr ig i­
d e r are o lă ţim e de
d o a r 3 0 0 m m . D acă
m e rg p e o co m b in a ţie
de raftu ri cu u şă, ar fi
un sp a ţiu în gu st şi
ad ân c - nu fo a rte u şo r
de aju n s - a şa că am
p u s trei sertare.
Ţin aco lo fo lie d e îm p a ­
ch etat şi alte lu cru ri pe
care le fo lo se sc p en tru
frig id er.
în se rtaru l de su s sunt
o b iecte fo lo site fr e c ­
vent. în se rta ru l de jo s
su n t lu cru ri de care am
n evoie ocazio n al.

O biecte C asero le
fo lo site rar F olie de
C lem e îm p a ch eta t

J )

G'— ^
 Spune da electrocasnicelor noi
2

C ea m ai b u n ă p ro te c ţie
îm p o triv a a fu r isiţilo r
de gân d aci!
D estui p ro p rie tari m i-au spu s
că rare o ri fo lo sesc sterilizatoru l.
T reb u ie să m ă rtu rise sc că sunt
şocată. D en sitatea p o p u laţiei în
lu m ea m o d ern ă în seam n ă că
sunt gân daci ab so lu t p este tot.
Eu fo lo s e sc ste riliz a to ru l de
ani bu n i şi e fo a rte util. Totul
stră lu c e şte de cu ră ţe n ie - poţi
să -ţi iei a d io de la p e te le de
p ic ă tu ri de apă!

C
Dacă m ă încerci, o să-ţi
placă la nebunie!

D acă-ţi p e rm iţi,
c u m p ă ră o m a şin ă
de sp ă lat v a se cu
ste riliz a to r, la -ţi ad io
de la a rg u m e n te le
co n fo rm c ă ro ra tu ar
tre bu i să sp eli v asele.
Nu u ita că are n evoie să
fie ra c o rd a tă la ţeava de
ap ă şi la sc u rg ere !

G'— *3 .0 fy»— G)
*5
Spune da dulapului pe colţ
2
Nu co n tează d a c ă ai o b u cătărie în fo rm ă de L sau în
fo rm ă de U. O ricu m ar fi, o să ai un d u lap p e colţ.

\
1 1 -
V d u la p
_ *— p e colţ

Cea mai mare dificultate in

designul unei bucătării este utiliza­
rea spaţiului din colţuri. '

P oate că ai văzu t p e in te r­
net astfel de se rta re triu n g ­
hiu lare, dar...
Nu e m o du l cel m ai
în ţelep t de a te fo lo si de
sp aţiu l din colţ. S p aţiu l tri­
u n g h iu lar e o rib il p en tru
d e p o zitare . Nu în cap p rea
m u lte în ău n tru (cum ar fi
oala cea m are de ciorbă).
De a se m en ea, fo rm a lor
n ere g u lată e în g ro z ito r de
greu de ob ţin u t, aşa că nu
vei găsi m u lţi p ro d u că to ri
p en tru asta!

^ Profită în schimb de suporturile mobile! 3 = ^

 Profită în schimb '~ ţ
dD>
2 -------------------------- g . X

<S3>

Acestea sunt trei

dintre cele mai
comune suporturi
m obile pentru
dulapurile pe colţ.
Le-am ordonat în
funcţie de preţ şi
utilitate.
Caruselul e cel mai
puţin costisitor,
dar nu la fel de
uşor de folosit.
Aceste suporturi
m obile m oderne te
ajută să utilizezi la
m axim um spaţiul
disponibil.
Feroneria lor
metalică este
foarte specială, aşa
că nu sunt ieftine.
Calitatea corelează

G'— » iO g )« — G)
 ^ Spune da luminii de sub dulap
-----------------------------------

Lum ină din tavan Lum ină de sub dulap

T—'
-î' V» X
y : '"tiS' '

______ _

E evident, nu?

' M > > I 1

f Aprinsj S u rsa d e lum in ă
de sub d u lap p o ate
fi co n ectată la
p riz ă sau p oate
fu n cţio n a cu b a te ­
T eh n o lo gia LE D d even in d tot m ai rii. Cel m ai b in e e
co m u n ă, şi su rsele in teg rate de să-ţi plan ifici din
lu m in ă su b d u lap devin m ai m iti­ tim p, ca să ai p rize
tele. Nu trebu ie să b âjb âim . în lo cu rile p o tri­
v ite din b u cătăriei

C?— ^
 Spune da accesoriilor pentru chiuvetă (£ 3

C h iu v eta este p a rte a cel m ai d es fo lo sită a

b u că tă rie i. Iată câtev a re c o m a n d ă ri care cred
că fac cu a d e v ă ra t d iferen ţa .
^ U ege-1 p e cel î n a l ^

Su n t fo a rte co m u n e,
d a r din cân d în cân d
m ai văd câte unul m ic.
R o b in ete le sc u rte ch iar
te în cu rcă atun ci cân d
sp eli cratiţe! (S p

F iltre le rde
it * apă c
sui in
n tt din

ce în ce m ai fo lo site . în
cazu l în care ch iu v eta ta
are d e ja o g a u ră p en tru
a cc e so rii, a sta te scu teşte
de m u lte b ătăi de cap.

CTHiBHBI
D acă nu ai cum să la şi un sp a ţiu de 3 0 0 m m
lân gă ch iu v e tă p en tru un su p o rt d e vase,
atu n ci c u m p ă ră u nul pe m ă su ra ch iu v e te i

E c o n o m ise şte s p a ţ i u ^

G'— •^ /O •— G)
 Spune da elementelor
de detaliu ale hiatului
P rim ele lu cru ri de care să ţii se a m a în a le g e re a h iatu lu i
su n t re z iste n ţa la p ete şi u şu rin ţa de cu răţare. Nu
co n teaz ă dacă ale g i cu arţ sau acrilic, id e ea e să eviţi o
cu lo a re p re a d e sc h isă. Eu re co m an d m a rm o ra t, bej sau
gri gran u lat.
F elul cum este fin isat hiatul m e rită a ten ţie şi ban i,
p en tru că e m o d u l cel m ai bun de a p rev e n i sc u rg e rile
şi d e a p ro te ja d u la p u rile de d e d e su b t p en tru care ai
sc o s a tă ţia b an i din b u zu n ar, la tă re c o m a n d a r e a m ea
p e n tru un blat de acrilic:
^ M argin ea din sp a te
V I y cu rb ată, p en tru o
cu ră ţa re u şo a ră

M argin ea din fa ţă, în

îm b in a re arcu ită d e d e su b t,
e cu rb a tă 5 m m în sus
p en tru a p rev e n i sc u rg e rile

^ S c o b itu ră
J d e d e su b t,
pe lateral

Q — • 2 ./ / •— ^
A cum u rm e az ă să te fo lo se şti cât m ai b in e de d u ­
la p u rile tale, p en tru o u tilizare m a x im a lă a
sp aţiu lu i de d e p o z ita re şi p en tru a aju n ge u şo r la
o b iec te le de care ai n evoie.

Q— ^
 Elementele de bază ale
unei bune depozitări
2

B u că tă ria n o a stră nu este un

d e p o z it de m ân care şi u ste n ­
sile. E ste un loc d e re laxare ,
u n d e te b u cu ri d e gătit şi sa v u ­
re zi p rep a ra te gu sto ase.
D ate fiind p re ţu rile actu ale ale
caselo r, ch iar şi ce a m ai m ică
b u că tărie v a lo re a z ă fo arte
m ult, iar p reţu l re sp ectiv n ici
m ă c ar nu in clu d e co stu l u riaş
al d o tării ei. E un sp aţiu
p reţio s ce treb u ie ap reciat.
în ain te de a în cep e să p u n em
eficien t o b iecte le la locu l lor,
trebu ie m ai în tâi să fa cem
o rd in e în b u cătărie.
A run că toate lu c ru rile p e care^
nu le fo lo se şti - fă ră m ilă!

N u t r e c e m la d e p o z i t a r e p â n â nu
ai fă c u t c u r â l e ii i e lu n â îî //

c?— • i / ' J • — ^
 Ce să arunci

O biecte cu fun cţie dublă,

care trebu ie îm bunătăţite
X -

La un m o m en t dat, aveam în b u că tărie trei

a p a ra te de orez din d iverse epoci...

O biecte cândva
apreciate, acu m uitate
4

A p aratu ră d e b u cătărie
cu viaţă scurtă;
1. A parat de cafea
2. C u p to r
3. S to rc ăto r de fru cte

c Asta ce-i?

x:
J
Ce e în cutia u ita tă în fun du l
f

du lapu lu i? Ai şi u itat de
existe n ţa ei? Ş i-atu n ci d e ce
să o m ai p ăstrezi?

Aruncă! Aruncă! Aruncă!

(? — ^
 Aranjarea în spaţiu

C ratiţe şi tig ăi, fa rfu rii şi castro an e , o rez şi tăiţei,

ulei şi co n d im en te, unde treb u ie p u se toate? «3

2 2 5 D m m --------
Raftul de sus al
dulapului suspendat
Chestii
Raftul de jos al uşoare
dulapului suspendat
± 5 5 0 n vn -------

Zona de mijloc Chestii

utilizate
frecvent

S S O m m -----------
Raftul de sus al
dulapului de la bazi

Raftul de jos al
dulapului de la bază

SO m m

R eţin e ace astă im agin e şi o să-ţi exp lic...

Iii:

G '— • — G)
 Utilizare frecventă
în zona de mijloc
--------------------------
2
Z o n a de m ijlo c a u n ei b u că tării este ase m e n e a cen tru lu i
co m ercial al u nui oraş. E locul u n d e se co n ce n trea z ă şi
se re a liz e a z ă cele m ai m u lte d in tre tre b u rile d o m estic e
din b u cătărie.
F iecare ce n tim e tru d e aici e p re ţio s, iar d acă nu e v o rb a
d e o b iec te fo lo site în fiecare zi şi la fiecare m asă, atun ci
ia-le de aici! Nu co n teaz ă ce su n t - u sten sile de gătit,
a p a ra te ele ctro c asn ice sau m iro d e n ii - a fa ră cu ele!

^ 1 /

J )

(?— • 5 , / V » — ^
 Scena, actorii, rolurile
— ----------------------------------------- ^
2

Da, a c e a stă secţiu n e este d e sp re d e p o z ita re , d a r te

ro g să nu uiţi că fu n cţia p rim a ră a zon ei de m ijlo c nu
e cea de d e p o z ita re , ci cea de p re p a ra re a m ân cării!
D acă blatu l este scen a, a ce ştia su n t actorii n o ştri şi
fiecare are rolul său.

1
Poate că p a r m o d est, d a r e
ev id en t că sunt vedeta!

Noi su n te m actorii în rol

secundar, ce c o o p e ră m
în d e a p ro a p e cu vedeta.

N oi ju c ă m rolurile m ici

' " - ţ -------------------

®
0
□
V ------------ %
 Aici nu suntem în culise
2

D acă toţi acto rii s-ar în gh esu i p e scen ă in ace laşi tim p,
acest sp aţiu d eja m ic ar fi total aglo m erat. în sp ec tac o ­
lul n ostru , cu lisele sunt esen ţiale.
B iata n oastră vedetă e asa lta tă din toate p ărţile de a cto ­
rii în rol secu n d ar şi nu p rea o p u tem vedea.

H ei, eu su n t ve d e ta, da?

P u teţi să -m i fa c e ţi loc?

Dl Tocător, strivit din toate părţile.

G'— « a / *? •—^
 ( £ 3
Să-i lăsăm vedetei noastre
suficient spaţiu să strălucească
2
C um p u te m să d ăm m ân ă lib e ră m a e stru lu i b u că tar (£ 9
care se ascu n d e în n oi, fă ră o scen ă adecvată? ( £ 3

Hai să ieşim din tip are - în 3D! (£b

Nu avem n evoie d e c â t de un sin g u r lucru ca să ne
(ib
(S b
tra n sfo rm ă m b latu l a g lo m e ra t şi d e z o rd o n a t.
(£ b
(S b

^
(£ b

La zid cu toate! Să-i lăsăm vedetei

noastre spaţiul necesar!___

G '— « i i C » — ^
G'— ^
 Bara şi agăţătoarele
2 “ 5 ~ ^
E xistă m u lte tip u ri de siste m e p en tru astfel de
su p o rtu ri, d a r to ate se b a z ea z ă pe a g ă ţă to arele
fo r m ă d e s)d e care să stea a găţate ob iectele.
ElementC
F ix a te d e p e r e t e c u ş u r u b u r i de fixare
din
E m o d u l cel m ai u zu al. plastic
La Ikea vei găsi m u lte
v arian te şi a cc e so rii. S u n t Agăţătoare
sim p le, p ra ctic e , ieftin e,
d a r trebu ie să dai ga u ră
în fa ia n ţă şi să le fixezi
de p ere te cu ele m en te
de su sţin e re din p lastic.
T reb u ie să-ţi în frân gi
re z iste n ţe le în faţa
b o rm a şin ii. D acă fixezi
b a ra p rin a sp ira ţie sau cu
adeziv, m ai d e v re m e sau
m ai târziu tot va căd ea.

C an e lu rile p re fa b ric a te
Canelură în la v a b îlă su n t co m u n e
specială în b u c ă tă riile de lu x din
im p o rt. A cestea au a c c e so rii
sp e c ia liz a te fixate d ire c t în
p ere te . A rată fo a rte b in e şi
su n t u şo r de in sta la t (fără
b o rm a şin ă ). D ar a stfe l
de b u c ă tă rii su n t m a i rar
în tâln ite în C h in a, ia r pe
te rm e n lu n g s-a r p u te a să ai
p ro b le m e cu în tre ţin e re a lor.
 Trei accesorii importante

în a fa ră de sim p la agă ţă to are, m ai sunt şi alte acc eso rii

im p o rta n te care să te aju te să p rofiţi la m a x im u m de
su p o rtu l tău. Iată câteva d in tre p re fe ra te le m ele.

T o c ă to r
S u p o r t de cu ţite

A g ă ţă to a re p e n tr u u ste n sile

B o rc a n e cu
c o n d im e n te
a ic i
S tic le cu
m iro d e n ii a ic i

Ca să-ţi încapă
toate aceste trei
accesorii ai
nevoie de o bară
lungă de cel
Su port puţin 1,2 m. Cât
p e n tru despre suportul
capace pentru beţişoare
şi cel pentru
E ta je ră de vase, asta
sc u r g e re depinde de tine.
Pe internet
există atâtea
modelel

G'— —G)
 o bară pentru chiuvetă
y
A desea, ch iu veta este sub fe r e a stră şi, aşa cu m am
stab ilit deja, în ace astă z on ă au loc treb u rile grele.
M a jo ritate a o b ie c te lo r fo lo site aici sunt u d e sau u m ed e,
a şa că nu le p u tem p u n e în tr-u n d u lap . C um e cel m ai
bin e să p ro ce d ăm ? Cu aju to ru l unui alt su p ort!

De e x e m p lu , p u te m in stala
o b a ră p e ste fe re a stră ,
u n d e c ă rp a de v a se să
se p o a tă u sca - a şa cu m
ştim , u m e z e a la în tre ţin e
m icro b ii!

A cesta este a ra n ja m e n tu l
actu al din b u c ă tă ria m ea:
F e re a stra e la o o a re c a re
d ista n ţă d e a su p r a h iatu lu i,
a şa că a m in sta la t o b a ră
su b fe re a stră . în câtev a
su p o rtu r i de p la stic îm i ţin
şi o b ie c te le de sp ă la t vase.

Perie
Foarfecă
Burete
Burete de sârmă
Detergent

S u p o rtu ri din p la stic de la Ikea

 Adaptează şi fii inventivă -y '

i -3--------------------------------------^ X

î Ce ar treb u i să fac d acă nu p ot da gău ri

în perete?

R • E xistă cel p u ţin alte d o u ă solu ţii;

.In s t a le a z ă b a ra
f-1 /fix â n d -o d e d u la p u rile
L- su sp e n d a te
Poate că ai un sp aţiu lim ita t 1 1L _
pe p erete, d ar ai o serie lu n gă
şi n eîn treru p tă de d u lap u ri
su sp en d ate. In sta lea z ă b a ra la
b aza acestora. Ai grijă să nu
agăţi de ea n im ic fo arte greu.

B a ră cu tijă
extensîloîîă^

□n:
1
B in e fixată intre
. ’ erete
d ouă suprafeţe
sau d u la p

T ija ex te n sib ilă stă la în ălţim e d acă este b in e fixată între

d o u ă su p ra fe ţe. F iz ica de la b ază o face să fie m ai
re ziste n tă decât în cazu l fixării p rin a sp ira ţie sau cu
adeziv.
Eu am în b u că tărie o tijă ex te n sib ilă de 1 8 0 0 m m . A colo
îm i agăţ to căto ru l şi alte u sten sile de b u cătărie d estu l de
grele. Nu a căzu t n icio d ată. D ar, ca să fii m ai sigu ră, nu
p un e n im ic p re a greu şi, ev id en t, în n iciu n caz nu agăţa
 Chestii uşoare
2
S ă tre cem acu m la d u la p u rile su sp e n d a te ! Cel m a i des
în tâln ite au o în ă lţim e de 7 0 0 m m şi su n t îm p ă rţite în
d o u ă c o m p a rtim e n te cu a ju to ru l u n u i raft.

71
R aftu l de su s

R aftu l de Jo s

C u v ân t-ch eie:[ Uşor )

Pe ra ftu l de
su s sa u p e
ce l d e Jo s:

Vin şi alte băuturi Pe ra ftu l

alcoolice d e Jo s:
Căni şi pahare

(V asele d e c e ra m ic ă , c ra tiţe le şi tig ăile su n t p re a g re le

p en tru d u la p u rile su sp e n d a te .)
'i -
 Nu încap prea multe acolo sus?
2

Nu poţi Dulapurile suspendate j

să pui se umplu atât de repede! J
prea multe
în dulap?
Să sp u n em că avem do u ă d u la p u ri su sp en d a te, fiecare
avân d u rm ă to a re le d im e n siu n i: 8 0 0 m m lu n gim e,
7 0 0 m m în ălţim e şi 3 0 0 m m lăţim e.

If— SOOnwn— <

X 2 ~ 3 3 ^ litri

de ca sero le d e un litru
33& (în care în cap 5 0 0 g de faso le !)

de sticle de 2,5 1 de
b ău tu ri ră co rito are
134 (cea m ai m are sticlă
de C ola d e pe p iaţă)

Cifrele sunt impresio­

nante, dar de ce încap
atât de puţine?

G'— ^
 Cutiile sunt prietenele cele mai bune
—
2
De ce în cap atât de p uţin e? P entru că nu n e-am fo lo sit
de cea d e -a treia d im e n siu n e - sp aţiu l vertical de d e p o ­
zitare, Iată o scen ă co m u n ă din d u la p u rile su sp en d a te
p rez e n te în m u lte g o sp o d ă rii:

J
Z on a ga lb en ă este
co m p le t iro sită!
L u cru rile su n t în d e z ­
o rd in e sau su n t a ru n ­
cate aco lo fă ră n icio
o rgan iz are. E ste fo lo ­
sită d o a r o m ică
p arte a sp a ţiu lu i din
du lap.

Cutiile folosesc spaţiul Iată ce

vertical de depozitare trebu ie
făcut:

T reb u ie aru n cate

.Adio pil l i gi l or
pl eoş ii lc din plastic!
a m b a la je le o rig in a le
şi fo lo site cu tii u n i­
fo rm e care să u tili­
zeze şi sp aţiu l
vertical, îm p lin in d
p o ten ţialu l co m p le t
al du lap u lu i.

G'— — Gi
 Alegerea cutiilor
2 ----------------- -

Nu vei aju n ge n ic io d a tă să ai cu tii n ep o triv ite dacă

u rm e zi cele p atru p u n cte de m ai Jo s. R e co m an d să o p tezi
p en tru o m arcă de re p u taţie, ca să te a sig u ri că sunt
fă cu te din m a teria le sigu re.

Nu cu m p ă ra o sin g u ră Cereale
cu tie. Ia o serie m ai
m are care să se p o tr i­
v e a scă d im e n siu n ilo r
d u la p u lu i tău. E b in e
să aib ă d iv e rse m ărim i.
Nu u ita: cap ace p late
p en tru a le su p ra p u n e
cu u şu rin ţă.

T ra n sp a re n te, p rin care

se ved e: să vezi im e d ia t
con ţin u tu l şi can titatea.

Un re cip ien t d rep tu n g h iu la r este cu 30%

m ai eficien t din p u n ct de v e d e re sp aţial

Volum J = 4;K.
Un cap ac care se în ch id e etan ş
p ro te je a z ă in g red ie n tele de
u m eze ală şi o xid are . M argin ea
de cau ciu c din in terio ru l c a p a ­
cu lui este esen ţială!
 Cel mai bun loc de pe raftul de sus
2 ---------------------------------------- 2
Putem ajunge cu uşurinţă la raftul de jo s al dulapului suspen ­
dat, dar raftul de sus e o altă poveste - înălţim ea lui începe
adesea la 1 9 0 0 m m sau mai sus!
Nu uita că stăm şi într-un anum it unghi ca să ajungem
acolo - dulapurile de jo s sunt mai late decăt cele suspendate,
aşa că stăm puţin mai în spate. Pentru fem eile din China de
înălţim e medie, 1 9 0 0 mm este adesea înălţim ea m axim ă la
care pot ajunge în m od suficient de confortabil pentru a lua
ceva de pe raft.
Haide să ne imaginăm împreună. Poziţia 1 de mai jo s este sin­
gurul loc la care m ^oritatea dintre noi putem ajunge conforta­
bil. Este cel mai bun loc, din care putem profita la maximum
de utilitatea rafturilor noastre de sus!

------- 2 QSOmm----------
R aftu l d e su s

-->1900m m
R aftu l d e jo s
±55D m m -------

G'— ^
 C tt'
A.dâncă
T r a n s p a re n tă
£tanţă

A şază cu tia pe
m a rg in ea raftulu i
de su s, ca m ân eru l
să fie în P oziţia 1.

în tre a g a
cu tie p o a te fi
sc o a să cu
u şu rin ţă !

G'— • Z.^1 •— ^
 Iată cum trebuie să arate
2
Cele trei reguli ale depozitării

P u n g u ţe p e n tru Raftul de sus

m â n c a re C utii m ari

R eţete
C u tii m ic i în faţă

(N otă; A lege cu tii tran sp aren te.)

 ^ Chestiile grele
^
R e zisten ţa d u la p u rilo r de la b a z ă este exact in vers
d ecât cea a o m o lo a g e lo r lor su sp en d ate.

Chestii

d !)

G'— • S . a •— G)
 Din nou sertare
2
îţi ad u ci am in te că am v o rb it de avan taju l
se rta re lo r în d u la p u rile de jo s?

V iz ib ilita te

Pentru o b ie c te le m ari şi g re le din b u cătărie ,

m o d u l cel m ai ştiinţific de o rg a n iz are e să te
fo lo se şti d e sertare.

<3'— ^
 Eliberează potenţialul!
2 ^ -----------------------£
P oate că ai b an ii n ece sa ri p en tru d o tarea tu tu ro r d u la p u ­
rilo r de jo s cu se rta re, d ar asta nu în se a m n ă n e a p ă ra t că ai
re u şit să creezi un sp a ţiu eficien t de d e p o z ita re . în că m ai
e n ev o ie să e lib e re z i ad e v ă ra tu l p o ten ţial al se rta relo r.

PASUL 1:
Foloseşte
separatoare
F u n cţii
D im en siu n i
S co p u ri
P reţuri
T ipuri de separatoare

C are îm p a rt sp aţiu l C o şu ri Su b fo rm ă de tăviţe

D A lege se p a ra to ru l
a d e cv at în fu n cţie
d e o b iecte le p e care
le ţii în se rtaru l r e ­
sp ectiv şi îm p a rte
se rtaru l în c o m p a r­
tim en te m ai m ici.
 Dispunerea oblică

PASUL 2: Dispune-le oblic

Aşezarea pe verticală
este teh nica ele m en ta ră de d e p o zitare .

D acă ai cinci sau şase T o tu şi, d acă ai se p a r a ­

fa rfu rii u n ele p este
altele şi v rei să o scoţi
pe cea galb en ă, trebu ie
să le scoţi m a i în tâi pe
toate cele albastre.
toare în sertar, p oţi
aşe za o b lic fa rfu riile şi
p o ţi sco ate o rice fa rfu rie
d o reşti fă ră ca re stu l să
se p ră b u şea sc ă !

F o lo se şte-te de ace astă

re g u lă - e v a la b ilă p en tru
o rice sp a ţiu de d e p o z ita re !

G'— • 2 .^(9 *— ^
G'— •z .y 7 —-G>
 întotdeauna există o soluţie
2
Am văzu t d estu le fo to g rafii cu case m ari şi lu x o a se şi cu
se rta rele lo r de b u că tărie d u p ă care tân jim , d a r nu ni le
p e rm ite m la noi a casă! Ce e de făcut?

''S e l t i v i t a t e a v i n e \
din U m i t ă r i l y /

Ne putem crea
propriul stil de
sertare!

^ înainte
r

^ Separatoarele generează spaţiu

de depozitare pe verticală
^ Obiectele pot fî scoase individual
^ Este evitată suprapunerea

DUPĂ

V
Sertare în stil
propriu
S e rta re le p ot să fie şi p e
h
v erticală! Nu te lăsa
d o b o râ tă de defin iţii!

G'— « id a * — ^
 Sertare în stil propriu
2 3 "
O nline sau offline se găsesc cu uşurinţă m ulte care ne
pot ajuta să beneficiem de funcţia unui sertar pe un raft.
Iată câteva exem ple;

S u p o rtu ri J
Se ataşează
de partea
Foarte utile pentru cratiţe
laterală a
şi capace, obiectele de la ^ dulapului.
fiecare nivel pot să fie ^
scoase cu uşurinţă.

C oş cu roţi J

Ideal pentru m irodenii,

cratiţe şi tigăi sau
pentru ingrediente. . ✓
Evident, cum pără m ai ^ y
m ulte. Sunt curate şi ^
eficientei

C utie cu m ân er
J
Şi în dulapurile su sp en ­
date, şi în cele de jo s este
nevoie de recipiente
etanşe. Sunt ideale
pentru orez sau făină.

E uşor ca toate tipurile de separatoare şi accesorii să te

zăpăcească. Lasă-te ghidată de aceste cuvinte - curat, trans­
parent, convenabil - pe care să ţi le aminteşti tot timpul. Fii
creativă! Tu deţii soluţia unei depozitări eficiente!

G'— — G)
 Secţiune transversală în bucătărie
2
A ceastă u n ică im agin e re z u m ă tot ce treb u ie să ştii
d e sp re cum să te fo lo se şti la m a x im u m de sp aţiu l
din b u cătărie!

C h estii
S etu ri
de cutii

Chestii B ară cu
utilizate ^
a g ă ţă to are în
frecvent fo rm ă de S

Sertare
fh e stu Separatoare
verticale

Nu ex istă un ră sp u n s sta n d a rd - acesta e d o a r un e x e m ­

p lu de d e p o z ita re eficien tă. Nu este sin gu ra m o d a lita te
şi n ici nu rezo lv ă toate p ro b lem ele.

Nu lăsa tehnica să te tragă înapoi!

Aplică principiul.

G'— — G)
V
 Y-] Şifonierul visurilor tale “T

Sunt sigură că multe dintre noi visăm să avem u n d r e s s i n g .

Desigur, este cel m ai dorit spaţiu „aspiraţional" al casei, conform
nenum ăratelor chestionare pe care le-am aplicat proprietarilor.

Şi mie m i-ar piăcea să am propriul meu dressing.

Dar e im posibil să am la dispoziţie un

astfel de spaţiu, dată fiind suprafaţa mică
a casei mele.

Nu am decât un singur şifonier mare, lung

de doi m etri - în dorm itorul nostru pe
care-1 îm part cu soţul meu. Aşa că spaţiul
meu personal pentru haine are doar
un metru.

Pare im posibil de crezut că, fiind o fem eie

de carieră la cei 30 de ani ai mei, spaţiul
meu din casă pentru garderobă e mai mic
decât dulapurile din lemn de pe holurile
universităţilor.

O are ch iar p ot crea

un d re ssin g în tr-u n J
m etru pătrat?

G'— ^
 Schiţa de bază
&
Să ne u ităm la p lan ul
d o rm ito ru lu i n ostru .
Este o sch iţă p en tru
un d o rm ito r p rin cip a l
fo a rte obişn uit. Uşa de la dorm itorul principal
Ş ifo n ieru l e in stalat în
sp aţiu l de lân gă uşă, .1 OOOmm
faţă în faţă cu u şa de ----- 1
la baie. Şifonierul
soţului
meu
2 OOOmm
Şifonierul
Baia
meu

Măsuţa de
toaletă

Bovindou

Circa un m etru pătrat

 Trei îmbunătăţiri esenţiale
2 [ 2

!n p rim ii câţiva ani d u p ă ce n e-am m utat în a c e astă casă,

am to lerat p u r şi sim p lu acest şifo n ie r m icuţ. Nu am
m u lte h ain e - îm i p lace să cred că sunt d e stu l d e c o n tro ­
lată - d a r tot e p rea m ic. în tre tim p, v isa m la z iu a în care
o să m ă m u t în tr-o casă m are, cân d o să am în sfâ rşit
d ressin g u l m eu...
în p rim ă v a ra lui 2013, N oriko K on do, ero in a m e a şi zeiţa
o rg a n iz ării d o m estic e din Ja p o n ia , a p u b licat v arian ta în
ch in eză a n oii sale cărţi Cum să a i o casă organizată.
Inutil să o spun, d a r am d ev o rat-o fă ră să m ă rid ic de
pe scaun.
R e co m an d ările sale erau fo arte sim p lu de u rm at,
şi-atu n ci m i-a ven it o idee: p ot o are să -m i o p tim iz e z
p ro p riu l d o rm ito r ca să creez un sp aţiu care să im ite
co n fo rtu l unui d ressin g?

Oameni:
a cel m ai ra p id flux

Cele trei Haine:

îm bunătăţiri
ătiri: ’ sp a ţiu eficient
de d e p o z ita re

Lum ină:
m ai m u ltă şi m ai b u n ă
 Ce este „fluxul"?

Oameni: cel m ai rapid flux

0
Modul cel mai sim plu de a explica noţiunea de „flux“ e sâ-i
spunem distanţa pe care cineva trebuie să o parcurgă pentru a
efectua o serie com pletă de acţiuni. Evident, cu căt este distanţa
mai scurtă, ruta mai directă şi mai eficientă, cu atât necesită mai
puţină energie şi m ai puţin timp.
Conceptul modern de „flux" în ergonom ică şi arhitectură a apărut
pentru prim a dată în 1869, în F ilo z o fia î n t r e ţ in e r i i c a se i, de Joseph
B. şi Laura Lyman. Aceştia au propus un plan al bucătăriei „unde
activitatea să fie mai uşor şi m ai plăcut de realizat, fără paşi inu­
tili...". Nu e uşor să ne im aginăm cum arăta o bucătărie acum o
sută cincizeci de ani. Zeci de servitori se făţâiau intr-un spaţiu
mare, dar prost organizat, preparând m âncarea pentru întreaga
gospodărie, ajutându-se doar de nişte ustensile elem entare. Prin
reducerea paşilor inutili, toată lum ea câştigă tim p şi energie, ceea
ce îm bunătăţeşte eficienţa.
în designul rezidenţial, şi in ziua de azi fluxul este un subiect
esenţial de cercetare pentru am eliorarea poverii vieţii de zi cu zi.
Revenind la micul nostru dorm itor, cele şapte acţiuni pe care le
fac după ce mă trezesc alcătuiesc, de asem enea, un flux.

M ă dau M ă sp ă l M ă dau
j o s d in cu
p at c re m ă

Mă
Mă îm i p u n Mă m a c h ie z
in c alţ a c c e so rii îm b ra c
P lec
d in ^
c a să

dU
G'— ^
 ÎNAINTE

Prin u rm are , p rim u l p as pe care l-am făcu t a fo st să trasez

o ru tă p e care o fa c în fiecare d im in ea ţă p en tru re alizarea
ce lo r şap te acţiun i. R ezu ltatu l m -a făcu t să-m i cad ă faţa,
la p ro p riu .
M ă dau fo a rte greu jo s din pat. în fiecare d im in ea ţă o z b u ­
gh esc z o rită din casă, fiind la lim ită să nu în târzii.
N -aveam n ici cea m ai v agă idee că în fiecare d im in eaţă
p ie rd e a m atâta tim p în d o rm ito r.

1. M ă dau jo s din pat

2. M ă duc la b aie
3. M ă dau cu crem ă
la fe reastră
4. îm i aleg h ain ele
din şifo n ie r
5. îm i aleg acc eso rii
de p e m ă su ţa de
toaletă
6. M ă uit în o glin d ă
din cap p ân ă-n
p icio a re
7. îm i aleg p an tofii
din hol

7 acţiuni, 20 de metri, 33 de paşi

G'— ^
 DUPĂ
!l
• Ritualul de îngrijire: mutat de la m ăsuţa
in\hu nâiâtiri de toaletă în baie
• Oglinda: m utată din colţul dorm itorului
faţă in faţă cu şifonierul
• Pantofii: mutaţi din hol în dorm itor

Prin m utarea câtorva obiecte şi îm bunătăţirea câtorva obiceiuri,

efectul a fost uluitor! Întregul proces de pregătire pentru serviciu
s-a sim plificat masiv, ba chiar acum mă pot trezi mai târziu, căci
sunt gata in doar cinci minute!

1. M ă dau jo s din pat

f M ă sp ăl în b aie
2. {
^_Mă dau cu crem ă
în b aie
^ îm i a leg haine
3.1 din şifo n ie r
|_ îm i a le g acceso rii
din şifo n ie r
4. îm i a le g p an tofii din
zon a d e d ica tă lor
5. M ă în torc să m ă uit în
o g lin d ă d in cap p ân ă-n
p icio a re

5 acţiuni, 4 metri, 7 paşi

Q— ^
 Modelul iniţial al şifonierului
----------------------------------------

-■ L W O n m

©
H ain e:
Lei\jerie
sp a ţiu
eficien t de
d e p o z ita re
Spaţiu Spaţiu I
întreg redus 1
Uşa pentru pentru 1 Uşa
l^ O O w m lli şifonierul umeraşe umeraşe j şifonierul î
S e r ta r e ]

B S e r ta r e

Se rta re
1

A C Raf^

■ . t ■

îm p ă rţire a sp aţiu lu i în m icul m eu şifo n ie r este tra d iţio n a lă

şi n ep ractică. în că îm i a m in te sc p rim a m ea reacţie: „C um o
să-m i în cap ă toate?"
U nele co m p a rtim e n te su n t cam ciu d ate.

F oarte bun p en tru agă ţa rea de u m eraşe, d a r jo s

A ră m ă n e n e fo lo sit u n sp a ţiu de circa 3 0 0 m m .
C ele trei sertare sunt fo arte m ici, ia r len jeria nu
B în cap e decât vertical.

O cavitate p ra ctic in u tilă în p arte a de jo s - la

C care e greu de aju n s ch iar şi d a c ă p u i o cu tie

<3'— •Z.SO*— ^
 Fă-l bucăţele!
y

R aftu rile şi se rta rele ar

trebu i să n e aju te să
p ro fităm la m a x im u m de
sp aţiu l d isp o n ib il. în să in
cazul m eu nu fă cea u decât
să-l re stricţio n e z e şi să
creeze noi p ro b lem e.

Nu ex istă niciun
m o tiv p en tru care să
ne lă să m d o m in aţi
de p ro p riu l şifo n ie r.
P reia co n trolu l!
S ca p ă de se p a ra ­
toare! Goleşte-1! Hai
să-l fa c e m a şa cu m
ne p lace.

—••2.5’/ •—^
 Noua ordine
^
2

Pălării

C oş de A ccesorii
Aparat T roler rufe
Accesorii
A ccesorii c u a bi_u n Scrtâre
...
din plastic
 Adaosul nr. 1: Sertarele din plastic
2 [ 2

Pot să -m i aud ch iar acu m p rie te n e le p ro testân d ;

—D ar to cm ai ce ţi-ai aru n cat se rtarele . De ce ai p u s altele?
Ei bin e, d ife re n ţe le su n t ca de la ce r la p ă m â n t în tre aceste
d o u ă se rii de se rtare.

A dâncim e D iverse
120 m m dim en siu n i
Fixe D eplasabile
Pentru obiecte Pentru haine
m ici T ran sparen te ^
Opace

Pot fi su p ra p u se 4 - 5
se rta re din p la stic.
F ie c a re d in tre ele
p o a te fi m u tat şi
d e sc h is in d iv id u a l -
id e al p en tru
o r g a n iz a r e a h a in e lo r
în fu n cţie de tip u l lor.
Cel m ai im p o rta n t e
că, av ân d un se rta r
su ficien t de m are,
p o t să-m i pun h ainele
d rep te!

G'— ^
 Haine aşezate drept
2

The Life-Changing M agic ofT id y in g Up (M agia ordinii. Sen­

zaţion ala metodă japoneză de a -ţi elibera şi organiza casa)*
este o carte ja p o n e z ă fo a rte p o p u la ră d e sp re o r g a n iz a ­
rea d o m estic ă . A bia a şte p ta m să în cerc m e to d a de a
aşe za h ain ele drep t, a şa cu m este d e sc ris în carte. D ar
se rta rele m ele de lem n erau p re a m ici...
A cum p o t în sfâ rşît să o fac!

C ^ ^

c?— ^
 Surprinzătoarele avantaje
2 yi
în m ă su ra în care le p lie z i co rect, a p ro a p e toate h ain ele
- o ricât de m o i ar fi şi orice fo rm ă n ere g u lată ar avea -
p o t să stea drept.
Nu e greu . Nu te lăsa d eco n ce rta tă de p ro ce s sau de
am ăn u n te. în ce arcă d o a r să în ţelegi m e to d a , nu trebu ie
să o u rm e zi ca p e o literă de lege. Id eea e ca, o d ată ce
h ain ele sunt îm p ă tu rite, din la te ra l să se v ad ă ca litera A.
H ain ele p liate se cu tează atu n ci cân d le a şe z i u n ele
p e ste altele, dar, dacă le aşe zi se p a ra t, lin iile de p liere
nu se p resea z ă !

G'— •.z.5’5'•— ^
 Efectul raftului de cărţi

Suprapuse ,'| \] Drepte

Eficienţă spaţială
Le vezi pe toate
din prim a

Ce e plăcut atunci când îţi aşezi hainele drept e că reuşeşti să

creezi în şifonierul tău aceeaşi senzaţie de ordine a unui raft
cu cărţi.
H ainele tale, asem en ea cărţilor, sunt aşezate fru m os, o rizon ­
tal, în sertar. Poţi să navighezi printre ele cu uşurinţă şi poţi
să scoţi orice articol vestim entar din „m ijloc" fără a le deranja
pe celelalte.
Pentru a obţine acest efect de raft de cărţi ai nevoie de un
sertar suficient de m are pentru ca hainele să stea drepte
atunci când le pliezi. Ai grijă ca atunci când pliezi hainele să
ţii seam a de dim ensiunile sertarului, ca să profiţi la m a x i­
m um de spaţiu.
 Organizarea prin separare
2

A stfel de se rtare su n t cele

m a i bu ne. Pot să fie su p ra ­
p u se sau fo lo site in d iv id u al.

'k i f 'k
C u tiile cu ca p a c nu sunt
la fel de co n v en ab ile, d ar
su n t m ai ieftine.

C ân d îm p ă tu rim a rtic o ­
le v e stim en ta re m ai
Separator
m ici, cu m sunt cele de
len jerie in tim ă şi
şo se te le, su n t fo arte
utile se p a ra to a re le şi
Cutie cu
co m p a rtim e n te le .
compartimente
C u m p ă ră se p a ra to a re şi
cutii d e -a ga ta sau creea-
ză-le sin gu ră din carton.
Compartiment
A ceste artico le v e stim e n ­
tare m ai m ici stau drep t
d o a r cân d co m p a rtim e n -
tezi sp aţiu l din se rta r ca
să se p o triv e a sc ă d im e n ­
siu n ilo r lor.
 Adaosul nr. 2: Accesoriile
--------------------------------

Punguţe
Eu nu am m u lte haine, d ar sigilabile
am m u lte a cceso rii. O b iju ­
terie p o a te să facă o ţin u tă
sim p lă să arate sp ecial şi de
ace ea su n t o b se d ată de ele. Cutie
de bijute i
în u ltim ii câţiva ani am
p etrec u t o g ră m a d ă de tim p
şi m i-am sto rs creierii ca să
g ă se sc cel m ai bun m o d de
a-m i p ăstra şi a-m i o r g a ­
n iza toţi cerceii, toate
b ro şe le şi co lierele. Am
în cercat le pun p e fiecare în
p u n gu ţa sa sigilab ilă. A m
fo lo sit cu tii cu m ai m u lte
Dulăpior
sertă ra şe p en tru b iju te rii.
de bijuterii
Ba ch iar am cu m p ărat un
d u lă p io r p en tru b iju terii.
D ar n iciu n a din tre aceste
so lu ţii nu a fo st în tru totul
sa tisfă că to a re . Su n t bu ne
p en tru că-m i ţin în ord in e
co lecţia, d a r nu şi cân d
în cerc să g ă se sc ceva p o tr i­
vit p en tru h ain ele pe care
le p ort. Nu m ă a ju tă să am o
p e rsp e c tiv ă g e n e ra lă şi nici
nu p ot să scot re p e d e ceva
şi să-l p u n la loc.

G'— —G)
 Adaosul nr. 2: Accesoriile
2
Anul trecut am găsit în sfârşit ce aveam nevoie - un suport de
agăţat pentru bijuteriii

Făcut dintr-o ţesătură neîm pletită, pe o parte este o folie tran spa­
rentă din plastic, îm părţită în mici buzunare pentru broşe, cercei,
inele; cealaltă parte are agăţători din arici pentru coliere.

Am cum părat două şi le-am agăţat de uşile şifonierului - una pe

stânga, una pe dreapta.

Acum, când deschid şifonierul, toate accesoriile mele sunt la

vedere, de-o parte şi de alta a hainelor mele de sezon, iar în spa­
tele meu este oglinda.

Totul dintr-o privire - e mult mai uşor să creezi ţinuta perfectăl

Pe in terio ru l u şii Pe in terio ru l uşii

din stân ga din dreap ta
 Adaosul nr. 3: Trolerul

C ălăto resc tot tim p u l în in te­

res de serviciu , aşa că trolerul
este unul din tre în so ţito rii m ei
de în cred ere. O b işn u iam să-l
ţin pe hol, în d u lap u l com un ,
şi să-l târăsc în d o rm ito r în a in ­
tea fiecărei călătorii. A cum stă
în şifo n ie ru l m eu şi m i-e m ult
m ai u şo r să -m i fac b agaju ll
Scot din şifo n ie r câteva râ n ­
d u ri de h ain e şi de len jerie,
p recu m şi o serie d e acceso rii,
ap o i m ă în torc şi m ă du c în
baie p en tru o b iectele de to a ­
letă de care am nevoie.
Şi b agaju l e gata în câteva
m inute!

Totul într-un singur metru pătrat!

c?— ^
 Adaosul nr. 4: Coşul de rufe
" r r
2 - 3 -----------------------------------

M ergeam la cu ră ţă to rie o d a tă la câteva să p tăm â n i. De

o b ice i m ă a şe z a m şi a le g e a m h ain ele p en tru
cu ră ţă to rie din m o rm a n u l de ru fe m u rd are în ain te de
a le pun e se p a ra t în tr-o gean tă. Nu m ai e n evoie să o
sp u n , e o c o rv o a d ă şi ia tim p . A şa că, atu n ci cân d am
fă cu t sc h im b ă rile la şifo n ie ru l m eu, m -am asig u ra t că
p u n acolo u n c o ş d e ru fe cu m a i m u lte în tre b u in ţă ri

Tot ce trebu ie du s la cu ră ţă to rie aju n ge d ire ct în acest coş.

D u p ă ce s-au ad u n at m a i m u lte h ain e, sco t sacul de p ân ză
din co ş şi du c totul d irect la cu răţăto rie. E la fel de b u n ă
şi o p u n gă m are de h ârtie p u să în co şu l de rufe, desigu r.
A cum iau cu m in e acest săcu leţ la se rv iciu şi-l las la
cu răţăto rie în dru m ! Nu m ai p ie rd tim p să so rtez ru fele
m u rd are sau să dau telefo n la cu ră ţă to rie şi să-i chem
aca să p en tru rid ica re a ru felo r!
 Adaosul nr. 5: Aparatul cu aburi
2 - 3 ---------------- ^----------------- ^
Te d e ra n je a z ă şi pe tine, ca şi pe m in e, h ain ele pe care
le-ai p u rta t p este zi, d a r p e care nu e n evoie să le dai la
sp ălat ch iar acum ?
Ce fa ci de obicei? L e p u i în ap o i în şifon ier? M ie asta nu
m i se p are ch iar în re g u lă - puţin cam n eigien ic. Le ţii în
cam eră? D ar căn d o să le p o rţi din nou? Iarna, asta devine
o ad e v ă ra tă p ro b lem ă.
Iată ce fac eu. în clip a cân d aju n g aca să şi-m i dau jo s h a i­
nele, le p erii ra p id cu a p a ra tu l cu ab u ri. A burul fierbinte
le d e z in fe c te a z ă şi în d re a p tă orice cută, aşa că h ain ele
m ele a rată tot tim p u l ca n oi, ga ta să se p rezin te în fo rm a
lor cea m ai bu n ă în o rice m o m en t.
D ar e u şo r să te len eveşti. Dacă
ap aratu l cu ab u ri e p u s aiu rea
u n d eva sau dacă e în cu tia lui,
ştiu că eu nu l-aş fo lo si vreo d ată.
Ca să m ă a sig u r că nu m ă abat
de la acest ob icei, am p u s a p a r a ­
tul cu ab u ri ch iar în şifo n ie r, ca
să nu am n icio scu ză să am ân .
D acă ai o p riz ă în a p ro p ie re , e şi
m ai bine!
T reci h ain e le p rin je tu l de ab u r
în d ată ce aju n gi acasă. S căld ate
un m in ut în această b aie cu
aburi, h ain ele tale v o r arăta
ca noi!

Totul trebuie să-ţi fie

la îndem ână!
 ^ Adaosul nr, 6: Pantofii
----------------------^
O b işn u iam să -m i ţin p an tofii în p an to fa ru l de p e hol, d ar
i-am m u tat în d o rm ito r ca să scu rtez fluxul m atin al. Nu
m i-am luat un alt p a n to fa r sau su p ort. I-am p u s unii p este
alţii, căci îi ţin în cu tii albe de p an tofi, din m aterial textil,
de la Ikea.
O cu tie de pantofi are 160 m m în ălţim e şi am un set de
cinci cutii su p ra p u se . La 8 0 0 m m , au a ce ea şi în ălţim e cu
co m o d a cu se rtare de p e a ce la şi p erete. A m b ele sunt albe,
aşa că se potriv esc.
Am d o a r 15 p ere ch i de pan tofi, iar ace asta e lim ita su p e ri­
o a ră a în că lţăm in tei m ele p e an. D e p an tofii pe care nu
i-am m ai p u rtat de un an, de cei care nu su n t co n fo rta b ili
sau su n t p re a u zaţi m ă ocu p im ed iat.
Am stab ilit acest siste m ca să -m i co n tro le z p o rn irile de a
face cu m p ă ră tu ri ex cesiv e. A sta m ă o p reşte să cu m p ă r din
im p u ls şi m ă a sig u ră că ach iz iţio n ez n um ai p ro d u se de c a li­
tate su p erio a ră .
D acă vreau o p ere ch e n ou ă de pan tofi,
trebu ie să aru n c o p ere ch e veche. E o
m o d a lita te d estu l de eficien tă de a
ţine lu cru rile sub co n trol.
 ...... ' ' .... . ——,
Adaosul nr. 7: Hainele pentru a doua zi
2 Z3
Se pare că p etrecem cel puţin zece m inute în fiecare zi ca să ne
hotărâm cu ce ne îm b răcăm - căutând, în cercân d diverse ţinute, i
răzgân dindu-ne de m ai m ulte ori înainte de a fi m ulţum ite.
D upă aceea, tot m ai avem de luat decizii im portante - pantofii
şi accesoriile... iar eu deja m ă scol destul de târziu în fiecare
dim ineaţă. D acă m -aş lăsa să oscilez în faţa diverselor variante
dim ineaţa, aş întârzia la serviciu în fiecare zi.

Aşa că am cu m p ărat
un m ân er de se rta r cu
in sert p en tru etich etă şi
l-am fixat cu su su l în jo s
de u şa şifo n ie ru lu i, iar
acu m am u n d e să -m i
agăţ ţin u ta p en tru a
do u a zi.
A m p u s su p o rtu l la
1 7 0 0 m m de p o d e a ca
să p o t ve d e a în tre a g a
ţin u tă în o g lin d a de p e
p e re te le op u s.

A lege-ţi h ain ele de cu se a ră şi a g a ţă -le alătu ri de p an to fii şi

a c c e so riile a so rtate . D im in ea ţa o să fii ga ta im ed iat!
 — Surse originale de lumină
------

Lum ină: m ai m ultă

şi m ai bună
Acum am ajuns la al treilea pas al
îm bunătăţirii şifonierului m eu -
lumina!
Lum ina din ju ru l şifonierului
meu a fost pentru m ine cea mai
mare sursă de enervare în ultim ii
câţiva ani. în m od norm al, sursa
de lum ină e aşezată în mijlocul
tavanului. E un concept vechi de
când lumea, prezent şi în d orm i­
torul meu. Aşa că lum ina cade pe
mine din spate când m ă uit în
oglindă şi fac um bră propriei
m ele reflexii. Plus că nu e sufici­
ent de puternică pentru a mă
vedea bine.

Ar trebui să-m i aleg

pe întuneric hainele
cu care mă îmbracPj

Am vrut să îm b u n ătăţesc
ilu m in area, d a r n u am p la ­
nificat să am o p riz ă pe
lân gă o g lin d ă şi m u lt tim p
n -am ştiut ce să fac.
 Creează-ji propria sursă
de-----------------------
lumina pentru oglindă
y r -------------------- ^

A cum ceva v rem e am

văzu t pe in tern et o
la m p ă de pus d e a su p ra
oglin zii care se p o triv ea
fo a rte b in e cu ra m a de
bron z a o g lin z ii m ele.
L u cru l cel m ai bun e că
în treru p ăto ru l e ch iar pe
ra m a lăm p ii.
A şa cu m sp u n eam , nu
am p riz ă p e p ere te le cu
oglin d a, a şa că ar fi fo st
n evoie ca lam p a să aib ă
un fir fo a rte lung.
în p reze n t, un cablu lu n g
de cinci m etri trece p rin
sp atele o glin zii, de-a
lun gu l p lin te lo r d o rm ito ­
ru lui, p ân ă aju n ge la
p riz a de la pat. C ab lu l o
fi el lun g, d ar nu e vizib il.
Am p u s m ăn a pe un
ciocan şi am fixat cablul
de p lin tă cu aju to ru l
u n o r clem e.
F u n cţio n e ază ca o
veio ză! C lem ă pentru
cablu
Priza de lângă «•
5 m de cablu de-a
pat lungul plintei

G'— —G)
 Acum pot străluci ca o stea
2

L a m p ă p e n tr u
o g lin d ă

C a b lu

P riz ă lâ n g ă p at

Pentru lam p ă am ales un

tub flu o rescen t de 4 3 0 0 k.
C u lo rile sunt m u lt m ai
clare şi totul arată m ult
m ai lu m in os.
Cu o su rsă de lu m in ă u n i­
fo rm ă care vin e de puţin
m ai sus, acu m p o t să m ă
v ă d clar. C h iar şi in te r io ­
rul şifo n ie ru lu i din sp a ­
tele m eu e b in e lum in at,
a c c eso riile stră lu cin d în
n o u a lum in ă.
A cestea sunt sc h im b ări
m ici, d ar cred că m ă aju tă
să m ă îm b ra c m ai bine.

Q— • ^ ' 7 —- ^
 Eu şi hainele mele
fi
De fap t. în d o rm ito r e sp aţiu să extin d şifo n ieru l p ân ă la
3 6 0 0 m m . Şi m ă gân d eam că in tr-o zi o să tre b u iască să
tra n sfo rm zon a galb en ă intr-un d re ssin g en orm .

D ar, p e m ă su ră ce am
în a in ta t în v â rstă, am
d e v e n it m a i în c re z ă to a re
în a le g e rile şi în gu stu l
m eu. îm i c o n tro le z
m ai b in e im p u lsu rile
şi am p ro p riu l m eu
stil v e stim e n ta r şi de
a c c e so rii.
în cazu l h ain elo r,
c o n te a z ă cum le a so rte z i.

D upă m ai m ulte serii de re ord on are, nu am

răm as cu foarte m ulte haine, pantofi sau
genţi. în prezent, am în d o rm ito r un spaţiu
m ai m ult decât am plu de d ep o zitare - ba
ch iar există un p rocen t de n eocu p are de 20!
N im ic din şifon ieru l m eu nu e lăsat uitării.
C ân d d e sc h id u şile şifo n ie ru lu i, totul aco lo
este a şe z at atent cu m ân a m ea şi totul este
o reflexie a p e rso a n e i m ele.
 Cât costă şifonierul de un metru pătrat

coş

O viaţă de calitate
nu e asigurată de
avere, ci de tine.

6^— ^
 ^ \ Şifonierul este locul
|F j de răsfăţ al femeii.
Ir ! Oricât de mare sau
de mic, niciun şifonier
din lume nu te poate
scăpa de senzaţia de
l
agitaţie că „nu am cu
ce să mă îm brac", pe
m ăsură ce m oda şi
sezoanele se schimbă.
Nu ai niciodată suficiente haine,
pantofi sau genţi. Dar m ai puţin
înseam nă de fapt mai mult. Redu din
cantitate şi îmbunătăţeşte calitatea. Cum pără
ceva ce să nu-ţi vină să arunci, cum pără ceva ce-ţi
place şi când te uiţi a doua oară. în acest fel vei
avea o casă curată. Păstrează ce-ţi place şi lasă-ţi
stilul definit doar de ce-ţi place. Eu sunt
mulţumită de şifonierul meu de un metru pătrat.

e Ml <1 ' ^ J
. tir « ik ; şU i
■ «1 W ». l .W !
 Să muncesc mult? Eu? ~~7

2 = 3 ------------------------- ^ X

P entru că v o rb e sc m e reu
d e sp re sp aţii de d e p o z ita re şi
cu răţen ie, o a m e n ii p resu p u n
p u r şi sim p lu că:

N -aveţi idee cu m m ă sim t

acu m ... ca o im p o sto a re .

îm i p are rău să vă d e z a m ă g esc.

— Dar sunt o femeie

extrem de leneşă.
 Nicio femeie nu este urâtă, dar...

Nu m -am m ach iat cu re g u la ri­

tate p ân ă la 30 de ani. Nu
p en tru că av eam în cre d e re în
felu l în care arăt, ci p u r şi
sim p lu de lene. !n fiecare
d im in eaţă a d o rm e a m d u p ă ce
su n a alarm a, iar ap o i să ream
din p at, aru n c am pe m in e nişte
h ain e şi ie şe a m g ră b ită din casă,
în n eb u n ită de p an ică. C rezi că
aveam tim p să m ă m achiez?
Z icala că „N icio fe m e ie nu este
u râtă, d ar u n ele sunt len eşe"
este o d e sc riere p e rfe ctă
p en tru m ine...

Q'— ^
 Cum a fost să mă trezesc
la vârsta mijlocie
2

Acum că am ajuns la vârsta

m ijlocie, am senzaţia că, dacă
nu fac un m ic efort, aş putea
fi catalogată drept o „ofen să la
adresa societăţii". Prin urm are,
sub privirile atente ale p rieten e­
lor m ele, m i-am refăcut rezer­
vele de m achiaj şi m i-am luat o
m ăsuţă adecvată de toaletă.

Mi-am jurat:
Nu pot să fiu leneşă dacă vreau
să arăt binel

G'------ ^
 Visătoare şi romantică
2

în d o rm ito r am un b o v in d o u - a e risit şi
lu m in os. A şa că m i-am p u s m ăsu ţa de to a ­
letă ch iar lâ n g ă el. C e fru m o s o să fie să m ă
aran jez în lu m in a p rim e lo r raze de soare...
Efortul de a arăta bine

M ă trezesc, m ă spăl
p e din ţi, pe fa ţă şi
m ă dau cu crem ă pe
fa ţă în b aie. D u rează
cin ci m in ute.

A poi m ă duc la m ăsu ţa

de to a letă ca să m ă
m ach iez. D u rează un
sfe rt de oră.
 N-a fost să fie
2

S ăptăm ân a 1: M -am trezit m ai devrem e

decât de obicei, plină de en tuziasm să
m ă m achiez.
S ăptăm ân a 2; Am dorm it m ai m ult în
trei dim ineţi şi am plecat fără m achiaj
în acele zile.
S ăptăm ân a 3: într-o singură dim ineaţă
am reuşit să m ă dau jo s din pat sufici­
ent de devrem e ca să m ă m achiez.
D upă o lună am renunţat...

G'— ‘i W * — ^
^ Şi baia? y
2 b —

G'— •ZVS>— G)
(d 5 ) Sună excelent, dar..
(A
2 [ 2
A şa că am b ătu t fieru l cât e ra cald şi am
m u tat totul în b a ie , la g â n d u l că n -o să m ai
p ie rd tim p a le rg â n d de c o lo -c o lo şi c-o să
fiu d e te rm in a tă să m ă m ac h ie z .

Efectuate
într-un
singur Ioc

P are o id e e m in u n ată, nu?

Cu toate aste a, am d at n aştere
u n e i n o i se rii de b ă tă i d e capi

(?— ^
 Prima bătaie de cap
2 T ii

Articole de Chiuveta noastră din baie e

foarte sim plă, instalată
toaletă
acum câţiva ani. Eu şi soţul
meu o folosim în principal
ca să ne spălăm pe dinţi,
aşa că nu avem în plus
decât o oglindă pe perete şi
Produse de câteva articole de toaletă
îngrijire a pielii pe chiuvetă.
Acum, cu produsele mele
de machiaj în baie, cantita­
tea de obiecte de pe m argi­
nea chiuvetei s-a
multiplicat exponenţial.
Accesorii
pentru
m achiaj ,Supraîncărcare!/^!?

Cosm etice
4 *

^ 0 I

G'— •■Z&O*— G)
 Prima bătaie de cap

inconvenient 1
Singurul spaţiu de depozitare pe
care-1 am este un mic dulăpior sub
chiuvetă, unde e m ereu umezeală.
De asem enea, e greu să trebuiască să
mă aplec de fiecare dată când am
nevoie de ceva. aşa că ţin acolo
numai gelurile de duş de rezervă şi
altele asem enea. Chiar nu este un
spaţiu pentru cosm etice şi produse
de îngryire a pielii.

Prin urmare, singurul lor unde pot să

pun toate sticluţele şi cutiuţele m ele
este m arginea m ică din jurul chiuve­
tei. Nu doar că arată dezordonat, dar
e şi im posibil să nu le ud când dau
drumul la robinet - mai ales când
mă spăl pe faţă.

G'— —G)
 A doua bătaie de cap
li
INCONVENIENT s b
sb -
Oglinda c prea departe

O glin d a de Ia |
m ăsu ţa de toaletă J

M ăsu ţa de to aletă are o

lă ţim e de circa 4 0 0 m m ,
aşa că fa ţa m ea e la vreo
5 0 0 m m de o g lin d ă căn d
stau p e scaun . Pot să m ă
dau cu u şu rin ţă cu tuş
de och i sau cu c reio n de
sp ră n ce n e , lu cru p en tru
care îm i tre b u ie a b ilită ţi
de fineţe, iar asta fă ră să
m ă a p le c în faţă.

^ O glinda din baîe ^

D u lap u l de su b ch iu vetă
are 6 0 0 m m lăţim e. C ăn d
stau în fa ţa lui sunt cam
la 7 0 0 m m de o glin d ă.
T reb u ie să m ă ap lec ca
să văd b in e cân d fo lo se sc
tu şu l d e och i sau creio n u l

Vi­
G'— « i d a * — G)
 A treia bătaie de cap

în m ajoritatea caselor pe care le-am vizitat am observat

că, dacă au m ăsuţă de toaletă, aceasta e aşezată la fel ca a
m ea - lângă fereastră, pentru lum ina naturală.
Acum eu m ă m achiez în baie şi m ă pot baza doar pe
lum ina artificială.
Apartamentul meu a fost
nem obilat când l-am luat.
în schiţa iniţială exista
instalaţie electrică pentru o
singură sursă de lum ină în
m ijlocul tavanului din baie.

Când am renovat, am
extins instalaţia electrică
şi am adăugat o su rsă de
lum ină deasu pra oglinzii.
Sigur că o lum ină sus şi
una la oglindă sunt sufici­
ente într-o baie m icuţă ca
a m ea, nu?

Cine s-ar fi gândit că aranjam entul nu este

suficient de lum inos pentru a mă machia?

G'— —'e)
 A treia bătaie de cap
2 ^3-------------------- ^

inconvenient ^ Lumină nepotrivită

^ Unghi nepotrivit

D o a r lu m in a d e su s

Sursa de lum ină

din tavan este în
m ijlocul băii. Când
stau în faţa chiuve­
tei, lum ina vine din
spate, aşa că mare
parte din faţa mea
este în um bră.

L u m in ă de su s + lu m in ă d e la o;glindă^

Când aprind am bele

lum ini, lum ina de
la oglindă anulează
o parte din um bra
generată de lum ina
din tavan, dar întru­
cât am bele surse de
lum ină sunt deasupra
capului, îm i fac um bre
sub ochi, sub nas şi
sub bărbie. Părţile în ­
tunecate nu mă ajută
când mă ocup de regla­
ju l fin al m achiajului.

G'—
 A treia bătaie de cap

inconvenient
3 Lumină nepotrivită

o Slabă ilum inare

a feţei
Am stabilit deci că lum ina
cade într-un unghi n ep o­
trivit şi că nu e suficient
de puternică, dar această
descriere nu e destul
de clară pentru o rezol­
vare totală a problem ei.
Am nevoie de dovezi
ştiinţifice care să-m i
susţină „bănuiala".
Am făcut săpături pe in ter­
net şi am cum părat un
lum inom etru pentru a afla
exact ce aveam nevoie.

D oar lum in a
: din tavan
,‘✓ L u m in a din tavan
+ oglin dă

9 4 3 LX
E foarte... slabă! Din punct
de vedere arhitectural,
50 Ix este considerată o
lum inozitate redusă - in su­
ficientă pentru orice tip de
activitate!
9 19BLX
Mai bine, dar încă insufici­
ent pentru liniile fine de
trasat cu tuşul de ochi sau
pentru sprâncene. Umbrele
sunt foarte frustrante.

Notă: cifrele de m ai sus sunt nivelurile de lumină înregistrate într-o zi

m ohorâtă stând în picioare şi uitându-m ă direct în oglindă.

G'— •■ ZS>S*— G)
 A treia bătaie de cap
2 ^
3 QDDBEBBDD
M-am gândit să-m i iau
un dulap de baie ca să
rezolv problem a spaţiului
de depozitare, dar
lăţim ea sa, de regulă în
ju r de 150 mm, face să fie
greu de găsit o lumină
adecvată la oglindă.
Modul obişnuit de adău­
gare a unei surse de
lum ină este prin in stala­
rea unor dispozitive în
partea de sus şi de Jos a
dulapului, pentru un
efect lum inos combinat.
Arată frum os, dar această Vedere din lateral
lum ină nu ilum inează
direct faţa - nu este o
sursă ideală de lumină
pentru a te machia. Lum
Lumiină din tavan +
r de la dulap
La serviciu, în apartam en­
tul de prezentare există 3DLX
1 31
un dulap cu oglindă, aşa
că m -am dus acolo cu
lum inom etrul.

Ce
Spaţii publice şi coridoare 5D LX
înseamnă
Sufragerie (general) 1 D O I-X
aceste niâsu-
Sufragerie (pentru citit) 3D D LX
rălori? Iată La m asă 1 5 D I-X
câteva Birou 3D D LX
referinţe: Tabla din clasă 3D D LX
 Nu mă las!
s

G ^ s .e > '7 *—^

 Cele trei obiective de design
2

Sunt h o tărâtă să d e p ă şe sc O
aceste p ro b lem e, d a r am
n evoie d e n işte ob iectiv e O
d u p ă care să m ă g h id ez în o
d e sig n u l m eu.
o
Aşa că am făcu t o listă cu
toate p ro b le m e le din
situ aţia actu ală, p rec u m şi
cu lu cru rile care lip sesc.

Au re ie şit trei
o b ie c tiv e d e d e sig n

30 de S p a ţiu su ficient p en tru

sticluţe sticlu ţe, b o rcăn ele şi o b ie c ­
sau mai tele n ece sare d e m a ch ie rii,
mult în g rijirii p ie lii şi m ac h iaju lu i.

în i i i r d e D istan ţa id eală fa ţă de o glin d ă

a rvn d e ta liile feţei,
4U O m m ap le c în ain te.

350 Ix A m d im in u at n ece sitate a p r o ­

fără fe sio n a lă de 5 0 0 Ix la 3 5 0 Ix
p en tru a se p otriv i n ivelulu i
umbre gen eral de lu m in o z ita te din
casa m ea. S u rsa de lu m in ă
nu treb u ie să aru n ce u m b re
pe faţă.
v v

<3'— •s .s > e >*— ^

 Actualul meu dulap de sub chiuvetă
tă ~ -Ţ

Actualul meu dulap de sub chiuvetă are deja câţiva ani buni,
iar problem ele sunt tot mai multe. Asta e şansa de a le rezolva
odată pentru totdeauna!

Problema I

Dulapul de sub chiuvetă şi partea de deasupra

sa sunt fixate cu silicon. în sudul Chinei, unde
este o um ezeală perpetuă, siliconul
mucegăieşte tot timpul. îl dăm regulat cu
soluţie antimucegai care, deşi este eficientă, nu
ajută la câştigarea războiului.

De asem enea, sunt infiltraţii între m ar­

Problema '
ginea chiuvetei şi dulap. încă nu se
scurge apă, dar sunt suficiente pentru
ca în dulapul de sub chiuvetă să fie
m ereu umezeală.

Mucegai
Problema

Dulapul de sub chiuvetă

este mare, dar nepractic.
Faptul că e um ezeală
înseamnă că putem ţine
acolo doar rezervele de
produse şi nu e uşor să mă
aplec de fiecare dată când
am nevoie de ceva.
 — Aşa că am recurs la resursele mele.
y ^ ---------------------------------------- r^:
Şi am ap elat Ia p rie ten ii din in d u strie:

Dl Z
C o legu l m eu - un d e sig n e r de in te ­
rio r fo a rte p a sio n a t de m u n ca sa.
Un p e rfe c ţio n ist a m a b il şi la lo cu l
lu i. E şi m ai o b se d a t d e cât m in e de
ca lita te şi d e a te n ţia la d e ta lii - iar
eu su n t F ecio ară!

Dl H
C o la b o ra to r - o m d e b a z ă în
lu m e a d e sig n u lu i d e m o b ilier,
în to td e au n a p lin de e n erg ie , este
m e tic u lo s în m u n ca sa. D e-a
lu n gu l a n ilo r am în v ăţat atât de
m u lte de la el.

Dl Y
T e h n ic ia n u l- şe f al fa b ric ii
de m o b ilă . El fa c e şi re fac e
cu ră b d a re m o stre le . N e dă
m u lte su g e stii fo a rte b u n e şi
id e i d e sp re cu m să rafin ăm
fiecare d e taliu .

G'— — G)
 Nu arată în niciun fel special —ţ
-------------------------------------^ _ x

D u p ă o lun ă de m u ncă, noi p atru am re u şit

în sfârşit ce ne doream !

D ulap cu o glin d ă

C h iu vetă cu m argin i
in tegrate

— * 2 S ! •— ^
 Primul test
2 T !l
Hai să vedem dacă acest aranjam ent îndeplineşte obiectivele
noastre de design,

Obiectiv
nr. 1:
Am spus 3 0 de sticle, d ar nu am
specificat cât de m ari sunt acestea.
Pentru acest test am hotărât să
E __ l 33Snvn folosesc ca referinţă sticla de bere
5 0 0 ml de 5 0 0 ml. Ştiu că e exagerat -
până la urm ă, sticluţele cu co sm e­
tice sunt m ult m ai mici.

^ 1 ^
D e-o parte şi de alta a d u la­
pului cu oglindă sunt ra f­
turi deschise, iar în spatele
oglinzii este un alt dulap
cu rafturi. Prin urm are, trei
niveluri de rafturi, fiecare *50mv
dintre ele de 1 0 0 0 m m lun­
gim e. L u n gim ea totală a ra f­
turilor este de 2 9 0 0 m m ,
după scăderea lăţim ii se p a ra ­
toarelor.

ATRECUT
2900/75 = 38 de sticle TESTUL! Jj

Acest calcul e valabil pentru înşirarea sticlelor de bere din-

tr-o parte într-alta. D ulapul e suficient de adânc pentru
două rânduri!
 Al doilea test
2 îl
Obiectiv
nr. 2: în ju r de 4 0 0 mm

' D ista n ţa fa ţă \
d e o g lin d ă
=550~±70
-3,20mm
A cest test e cel m ai
u şo r de trecut.
L ă ţim e a d u lap u lu i
face ca, în m od
n orm al, o g lin d a să fie
m ai a p ro p ia tă de faţă.
L a o d ista n ţă de
n u m a i 4 0 0 m m pot
să -m i văd cu u şu rin ţă
fiecare g e an ă fă ră să
m ă în clin în ain te!

•SSOlW Yl^^

G'— —G
 Al treilea test
s --------------------^ fi
A cesta e cel m ai greu.

de 8 5 0 Ix,
Obiectiv
fără u m b re
nr. 3:

^ Ei?
ry U n d e este lu m in a ?
Q N u o p o t v ed ea?

S u rse d e lu m in ă u ltra fin e de tip L E D

îţi dai se am a de ex iste n ţa lor d o a r cân d sunt ap rin se .
Au o lăţim e de n u m ai 25 m m şi o g ro sim e de 8 m m !

T e h n o lo gia de tip LE D a făcu t sa ltu ri u riaşe în u ltim ii

ani, sc h im b ân d în m o d fu n d a m e n ta l m o d u l în care
în ţelege m su rsele de lu m in ă şi ne fo lo sim de ele.
în p reze n t ex istă atât de m u lte p osib ilităţii

(?— ^
 Rezultatul?
y
Inspirându-m â din saloanele p ro fesio ­
nale de m achiaj, sursa de lum ină a du la­
pului vine din faţă, la înălţim ea feţei,
spunând adio acelor oribile um bre. Q
o
Fâşiile de lum ină sunt aşezate la distanţă Q o
de 500 m m una de cealaltă, o distanţă
puţin mai m are decât lăţim ea um erilor. ^
.
o
Două surse de lum ină înseam nă că orice O o
um bre din lateral se anulează reciproc. Q o
TR A N S I FORMARE

->
Lumină Lumină
intensă intensă
"
4- n
' a\\

-S D O M cm -

Ilu m in a ţie p e rfe ctă

Nivelul de lum inozitate pe faţă e

Lum in a din de peste 4 0 0 Ix. Cele două surse
tavan + LED au 4 3 0 0 k, un alb neutru
oglindă care îm i arată culoarea reală a
4 0 6 LX tenului. N-o să mă m ai dau exce­
siv cu fard de obraz!

G'— ^
 Dulapul de sub chiuvetă are scopul său
2
Chiuvetele cu m ar­
gini integrate au
devenit tot m ai cău­
tate în ultim ii ani. Scurgerea este în lateral,
Nu mai e nevoie de într-o chiuvetă pătrată şi
silicon şi putem să înclinată nu doar că încape
ne luăm adio de la mai multă apă, dar apa se şi
m ucegai şi infiltraţii. scurge mai repede.

D easupra scurgerii
este un suport
mobil pentru
săpun, pentru a
menţine totul uscat.

De la două uşi la
două sertare. Sertarul
de sus are form ă de
U pentru a face loc
ţevilor. Zona de
depozitare este mai
puţin afectată de
um ezeală.

De la un raft la
două sertare, se
dublează volumul
de depozitare şi
totul este vizibil de
la prim a vedere! •._

S'— ^
 Mă simt mai frumoasă
2 [ 2

C ân d am în cepu t să m ă m ach iez în

baîe, m î-a m dat se a m a că m ai
ex istă u n avan taj - şi d e m a ch ie rea
este m ai sim p lă!
U neori a ju n g acasă d e stu l de târziu
de la se rviciu , îm i sco t p an tofii şi
m ă du c d irect în baie. M ă dem a-
ch iez, m ă sp ăl p e fa ţă şi-m i fac un
duş. A cum totul p o a te fi făcu t în
acest sp aţiu . A cest ritual co n v e n a­
bil şi re co n fo rta n t de sp ă lare în lă ­
tură o b o se a la în tregii zile. O ricât
de stre sa n t ar fi fost, ştiu că o să
d o rm bu ştean .

în ain te c re d e a m că a nu m ă m ac h ia este o afirm are a

n atu rii m ele care nu face co m p ro m isu ri - ceva de care
să fiu m ân d ră. D ar acum , stân d în fiecare d im in e a ţă şi
în fiecare se a ră în faţa „m ă su ţe i m ele de toaletă", am
aju n s să-m i dau se a m a că e un p riv ileg iu să p etrec tim p
p riv in d u -m ă în o g lin d ă şi ce leb râ n d fiecare zi ca şi cu m
ar fi p rim a. Nu treb u ie să ce d ă m p re a u şor.
Un strat u şo r de m ach iaj, o ţin u tă alea să de m in e,
un p as vio i - în fiecare zi p ă şe sc în lu m e ca sco a să
din cutie.

L en ea m e a e vindecată
de ace astă m ă su ţă de toaletă!
Cele zece păcate capitale ale în grijirii casei

lV '
 Nimănui nu-i place
să facă treabă prin casă
—

Sunt atât de multe

lucruri pe care le putem
face acasă: să ne uităm la
televizor în sufragerie, să
lenevim în pat dimineaţa,
să facem nişte deserturi
delicioase în bucătărie...
dar întotdeauna apare la
orizont un nor negru.
Treburile
dom estice.

vv
G'— •■ JOO*— G)
 Nu e ceva lipsit de importanţă
----------------------------------------------------- —
I
^O are ch iar m e rită tre b u rile d o m e stic e
p ro p riu l lo r cap ito l? E x istă cin ev a pe
lu m e căru ia ch iar să-i p la c ă să dea cu
n m ătu ra, cu m o p u l şi să sp e le rufe?

Ne d isp lac treburile d o m e stice pen tru

că sunt o b ătaie de cap - un gh im pe în
coastă? De ce atâta b ătaie de cap? De ce
atâta tevatură?

Pe jo s e p lin de p ăr. în g ă le a ta p e n tru

m o p e m âzgă. R ufe cu ra te d e ara n ja t şi
de p u s la loc la n e sfâ rşit... of!

D isp o z iţia n o a stră n e gativ ă e a d e se a

le g a tă de ac e ste p r o b le m e d o m e stic e
Ar fi o g re şe a lă să le c o n c e d ie m ca fiind
lip site de im p o rta n ţă .

Nu m ă crezi? H ai să aru n c ăm o p riv ire p este cele

zece păcate capitale ale îngrijirii casei.

c?—• •50/ •—^

 Păcatul nr. 1: Obiecte în dezordine
y
C ei p atru m agi ai cu răţen iei;
C ârp a de p ra f, m ătu ra, m o p u l şi găleata.

Care e preferatul tău?

G'— —G)
 Păcatul nr, 2: Funcţii duplicat
at -Ţ

C el puţin 70% d in tre g o sp o d ă rii au d o u ă sau

m ai m u lte setu ri de m o p u ri, găleţi şi m ătu ri.

Părinţii mei au cum părat

un m op ieftin când ne-am
căsătorit, soţia m ea a luat
unul sofisticat. Acum îl
Un m op pentru folosim pe cel vechi în
balcon, un altul bucătărie.
pentru interior.

Am acasă trei mopuri.

Unul pentru a spăla cu
/A m aspirator, dar nu prea-1 apă, altul pentru a şterge.
I folosesc, poate o dată sau
( de două ori pe lună. în rest
dau cu m ătura

G'— *—~G)
 Păcatul nr. 3: Robinetul şi scurgerea
s
U nde p u n em m o p u rile şi celelalte?
M ăturatul e una din tre cele m ai sim p le treburi pen tru că e
„pe uscat". D ar să ştergi prafu l, să dai cu m opu l şi să speli
rufe n ecesită toate apă (şi robinet, şi scurgere). C hiar dacă
nu ai o zon ă specifică pen tru ob iectele de cu răţen ie, a ce s­
tea se strân g în m o d n atural în ap rop iere de su rsa de apă.
C hiar dacă această zonă cu ob iecte de cu răţen ie n ecesită la
rândul ei robin et şi scurgere, sp re d eoseb ire de b u cătărie
şi de baie, co n stru cto rii rareori dau vreo aten ţie m odului
în care este făcută.

R o b in etu l şi scu rgere a

nu sunt adecvate.

-----------
Niciuna
1
dintre ele
+
Incomplete
Scurgere în podea -f
+ ţeavă Nepotrivite
y \ --------------->

De cele m ai m u lte o ri, ro b in e tu l şi sc u rg e re a su n t p la s a ­

te în lo cu ri atât de a b su rd e , că nu ştiu d acă să râd sau să
p lân g. Iată câtev a de p rim ran g.

G'— —G)
 Păcatul nr. 4: Mopul în baie
--------------------------------------
2

B a l c o n u l e un loc bun p en tru ne sta ­

bili zo n a cu o b iec te de cu răţen ie.

D ar d acă ro bin etu l şi sc u rg e re a nu sunt

plan ificate aco lo din co n stru cţie...

în balcon nu am acces la
apă, aşa că trebuie să spăl
m opul şi cârpele de p ra f
în baie.

Şi atunci
 Păcatul nr, 4: Mopul în baiee —y r
—

Am fo st în m u lte locu in ţe, în

sp ec ia l a p a rta m e n te m ici,
unde d o u ă m o p u ri, d o u ă
găleţi şi d o u ă lig h ean e stau în Curat ?
z on a m icu ţă a d u şu lu i. N u -m i
p ot în ch ip u i cu m e să-ţi faci M u
du ş în fiecare zi cu m opu l...
Poate oare un astfel de d u ş să
fie revitalizan t?

G'— ^
 . Păcatul nr. 5: Canal de
scurgere inadecvat
3 ----------------------------------------- ^

Ei bine, e un început bun,

dar nu e obligatoriu ca fina­
lul să fie unul fericit. Dacă
în podea nu există o scurge­
re care să ducă la canalul
de scurgere, ce-o să faci
după ce dai cu mopul?
Unde o să arunci apa m u r­
dară? Pe jo s prin balcon?
Ajungem să cărăm găleata
la baie şi să o golim in
vasul de toaletă.

D e ce trebu ie să m ă
p lim b cu a sta în ap o i
în baie?

Şi, curând,
gălea ta răm ân e în baie..,

Şi, curând,
b a ia aju n ge lo cu l de
d e p o z ita re a o b iec te lo r
de cu răţen ie...

&— ••5 0 7 * — ^
 Păcatul nr. 6: Apa murdară
amestecată cu apa de ploaie
2 ! 3----------------------------- ------------- — X

Unii p ro p rie ta ri devin c re a ­

tivi şi fac m o d ificări la
ţeava, a d ă u g â n d u -i trei
ieşiri. La p rim a ved ere p are
o g ă se ln iţă bună, d a r de
fa p t e o id e e p ro astă!

Scurgere

De ce? Pentru că p o lu e zi
a p a de p lo aie cu ap ă m u r ­
d ară de la cu răţen ie. în de-
sign u l arh itectu ral al c lă d i­ Scurgere
rii şi în p la n u rile m ai m ari
ale o raşu lu i, a p a de p lo aie
şi can alu l de scu rgere sunt
se p a ra te ca să cu rgă prin
ţevi d ife rite p en tru a fi
su p u se u n o r tratam en te d i­ O m o d a lita te m ai r e sp o n s a ­
ferite, în ve d e rea u tiliz ării b ilă este să legi sc u rg ere a
lor în sc o p u ri diferite. din ca să ia ţeava de la c a n a ­
E vită ace astă „so lu ţie" de lul de scu rgere.
d ragu l m e d iu lu i n ostru .

G'— •3 0 & * — ^
 Păcatul nr. 7: Spune bun venit debaralei
—
2

Grădinile interioare sunt ceva

comun în sudul Chinei, Este vorba
6Un veniţi de un spaţiu sem iînchis între apar­
tament şi palierul de la lift. Această
zonă de trecere îi conferă mai multă
intimitate apartam entului şi face ca
locuinţa să pară mai lum inoasă şi
mai aerisită.
Pe m ăsură ce casele au devenit mai
mici, aceste grădini interioare s-au
m icşorat proporţional până la trei
sau patru metri pătraţi. Dar un lucru
rămâne neschimbat - constructorii
continuă să instaleze în această zonă
robinete şi scurgeri.

Aceste grădini interioare

funcţionează de fapt pe post
de holuri. Totuşi, robinetul
şi scurgerea indică faptul că
sunt zone pentru obiectele
de curăţenie necesare pentru
a ne menţine casa curată. Păi
asta e derutant: deschidem
uşa şi dăm peste o aglom erare
de m opuri, m ături, produse
de curăţenie, plus m aşina de
spălat - lucruri care ar trebui
să fie ascunse în zona cea mai
puţin expusă a casei.
Trebuie să traversăm prin
această dezordine ca să ajun ­
gem în sufragerie. Toată căl­
dura casei se duce de râpă,
lăsând loc haosului!

G'— •■ 309 •—^

 Păcatul nr. 8: Două balcoane, două probleme
---- ---------------------------------------------
2

Eu nu am aceste p ro b lem e la m in e aca să ■

am d o u ă b alco an e, iar cel d in sp re n ord
are şi ro bin et, şi scurgere.

Su n ă fo a rte bine, dar, în ap a rta m e n te le m ai m ici, b a lc o a ­

n ele d in sp re n ord sunt fo arte, fo a rte m ici, au p u ţin ă
lu m in ă şi ven tilaţie. A sta d ă n aştere la noi p ro b lem e.

G'— •i/O •— ^
 Păcatul nr. 8: Două balcoane, două probleme
2

P ro b lem a sc o a te co lţii cân d

sp ă lă m la m aşin ă.

D ru m cu m ean d re

Rufele noastre p ro as­

păt spălate ajung mai
întâi într-un lighean,
sunt cărate din balco­
nul dinspre nord în cel
sudic, prin întreaga
casă, pentru a se putea
usca la soare.
Mă îndoiesc că greu­
tatea ligheanului face
bine vreunuia dintre
părinţii tăi. Iar perspec­
tiva de a căra această
greutate prin casă? Sunt
sigură că ne face pe
multe dintre noi să ne
luăm şi mai tare gândul
de la spălatul rufelor.
E valabil şi în cazul
m opului şi al cârpelor
de praf, care fac naveta
între cele două b al­
coane, a se ­
m enea
păsărilor 1, s
»
m igratoare.

J )

G'— • •?// •— ^
 Păcatul nr. 9: Toate într-un
singur balcon
2
Păi e a iu re a acest du -te-v in o între
d o u ă b alcoan e. O să in stalez ro b i­
n et şi sc u rgere în b alco n u l m ai
m are de p e p arte a de su d şi o să
le p u n pe toate acolo. Pot să fac
asta. O să iasă binel ja

G'— •— G)
 Păcatul nr. 9: Toate într-un
singur balcon

Oh, b a lc o n u l m eu
fru m o s ! ‘ su sp in e *

O g ră m ad ă de u m eraşe
p e b alu strad ă

D iv erse cârp e de p r a f

D ouă
m o p u ri

D etergen t şi alte
p ro d u se de cu răţen ie
în cutii şi sticle

V reo două
lig h ean e de p lastic

G ăleată p en tru m op^

G '—• ^
 Păcatul nr. 10: mai
multă dezori me ă
2 ~ 3 ------------------

Su n t co n v in să că to ate ne sim ţim p u ţin je n a te de aceste

situ aţii n ep lăcu te. Ce om în toate m in ţile ar vrea să se
ap u ce de cu răţen ie în situ aţia dată?
Cu cât d e teşti m ai m u lt trebu rile d o m estic e, cu atât devii
m ai len eşă.
C u cât la şi m ai m u lt tre ab a n efăcu tă, cu atât p o v ara
devin e m ai m are.
O f! U răsc să fa c
c u ră le n ie !

N -arn m ai dat cu M rrrr, ia r c p ă r pc

in o p u l d e o lun ă. Poate jo.s. M -am sătu ra t
c ă a r Ircb u i lo tu şi să-m i să m ătu r!
iau un asjiirato r.

G'— •—G)
 Secretul nr. 1: Zona separată
^ j^ n tru obiectele de curăţenie
■^
Zona cu obiectele de curăţenie ar trebui să fie separată şi relativ izo­
lată pentru a evita contaminarea în restul casei. Balconul este una
dintre cele mai bune variante. Iată două dintre designurile mele p re­
ferate pentru asta.

Prim a variantă: în partea de sud

Un balcon care dă spre

sud şi se întinde de-a
lungul a două cam ere
poate fi îm părţit cu
uşurinţă în trei zone.
Aceste spaţii sunt relativ
separate sau pot să se
unească. Nu e util doar
pentru rufe, având spaţiu
să le pui la uscat, dar
face ca rufele să nu-ţi
obstrucţioneze vederea
din sufragerie.

A doua variantă: balconul

din sp re nord

Dacă în construcţia clădirii

arhitecţii au ţinut seam a de zona
pentru obiectele de curăţenie şi
au creat spre nord un balcon sufici­
ent de mare, cu o bună lum ină şi
ventilaţie, fără expunere la aburii
din bucătărie, atunci e o alegere
bună în vederea stabilirii unei
zone separate pentru obiectele de
curăţenie. Rufele pot fi spălate şi
uscate aici, fără să mai ai nevoie de
balconul dinspre sud. Acest am pla­
sam ent e m ai des întâlnit în sudul
Chinei. în partea de nord a ţării, un
astfel de balcon nu are parte deloc
de soare.

G '— ^
 Secretul nr.l: Zona separată
s pentru obiectele de curăţenie
^ ----------- ---------------^

Cele două designuri de balcon pe care le-am descris sunt întâlnite

de regulă în cazul apartamentelor mai mari (110 m2 sau mai mult).
Dar, cu preţurile mari până la cer ale caselor din primele trei oraşe
din China, puţini sunt cei care-şi pot permite aceste case mari, iar
aceia care le cumpără sunt rareori proprietari pentru prima dată
în viaţa lor. ______ _
Z o n a cu o b i e c t e d e
c u r ă ţ e n i e in b a l c o n u l un ui
a p a i i a n i e n t m ic

Acesta e un balcon
de relaxare.
Unde este zona ~
cu obiectele de ^

D eschide o b lo a n e l^

G '— ^
 Secretul nr. 1: Zona separată
pentru obiectele de curăţenie
2
Spaţiu multifuncţional pentru cele trei tipuri principale

de treburi dom estice

Cel m ai rapid flux posibil

Zonă separată, ascunsă de obloane

Dulap suspendat (sau rafturi,

' dacă instalezi obloane)

Raft pentru produse

de spălat

^ Suport pentru mături, montat (

©
0 tr~ ^ Chiuvetă

1k
Scurgere pentru m op

^ Podea înălţată pentru

îm bunătăţirea scurgerii

Fie că b alco n u l tău este închide produ.sele ţii ohieclele

d esch is, fie că e în ch is dc cunuenie
Desc h ide donr când faci curai
cu g e am în stilul unei
sere, re co m an d o b loan e
din aliaj de alu m in iu ^ o n a de reU xăr^
care să a sc u n d ă v e d e rii
zo n a cu o b iecte le de 1
cu răţen ie. A ltfel e fo arte
greu să nu in v ad eze f r u ­
m o su l a ran jam en t de
re lax are din balcon .
 Secretul nr. 1: Zona separată
pentru obiectele de curăţenie
---------------------------------------------------- p =
2

l)ispo/.i(iv ulii nr. I:

R obiiiot n iu ltip lu

Un ro bin et cu trei
ie şiri care să sa tisfa c ă
fiecare nevoie!

S cu rge rea
M aşin a / pen tru
de sp ălat ^ m op
C hiuveta

D isp o z itiv u til nr. 2:

S u p o r t p e n tru m ă tu ri,
m o n ta i in zid

M op, m ătu ră, fă ra ş, cârp e

de p ra f, ch iar şi u m b re le ­
le sunt a stfel d e p o z itate
fă ră să stea p e jo s. Nu
aju n g n ic io d a tă sp rijin ite
de b a lu stra d a b alcon u lu i,
d istru g â n d p ersp e ctiv a.
 Secretul nr. 2: Obiecte magice
de curăţenie
2 ^ ^ ---------
O biectu l ad ecvat fa c e cu adevărat d iferen ţa.

Peste 80% din tre fa m ilii fo lo ­

O b iectu l m agic nr. 1
sesc p ro so a p e vechi p e p ost
Cârpa din m icrofibră de câ rp ă de praf. P oate p ărea
un m o d de p ro tejare a m e d iu ­
lui, d ar n atu ra p ro so a p e lo r
D ia m e tru l D ia m e tru l le face să nu fie cârp e de p r a f
fib r e lo r m ic r o fib r e - fo arte bune. B u m b acu l atrage
n o rm a l lo r
şi reţin e prafu l. F iin d a b so r ­
pm 0.-4- pm bant, se u su că greu. Fibrele
sale cad cu u şu rin ţă, deci cu
cât ştergi m ai m ult, cu atât se
dep u n e m ai m u ltă scam ă.
A ru n că ace l p ro so p vechi,
u scat, b ă ţo s şi m u rd ari
D u-te la cel m ai a p r o p ia t
su p e rm a rk e t sau in tră p u r
şi sim p lu p e in tern e t şi c u m ­
p ără o c â rp ă din m icro fib ră.
Nu co stă m are lu cru , d a r este
re g in a c â rp e lo r de p r a f -
o p ţiu n e a p ro fe sio n istu lu i!
Praful aderă la fibrele stan­
dard, aşa că rămân urme
chiar şi după spălare. Treptat,
cârpa devine tot mai băţoasă
şi mai murdară. Microfibră
are un diametru de numai
o zecime, aşa că praful este
reţinut între fibre şi se poate
clăti cu uşurinţă.
 Secretul nr. 2: Obiecte magice
de curăţenie
O b iectu l m agic nr. 2
Mop cu pulverizator
— • 3 ' Z / •— ^
^
Am detestat dintotdeauna
să dau cu mopul. Detest
apa murdară. Detest să mă
murdăresc pe mâini stor-
când mopul. Detest părul
încurcat printre firele
mopului.
De-a lungul anilor am
încercat multe noi invenţii
de mopuri - mopul cu
burete, mopul circular,
mopul-racletă.
Anul acesta am găsit în
sfârşit unul de care sunt
cu adevărat încântată -
mopul cu pulverizator.
Este dotat cu o sticlă reîn-
cărcabilă cam de dimensi­
unile unei sticle portabile,
dar poţi să faci curat în
toată casa de mai multe
ori cu o singură umplere.
Printr-o simplă apăsare
este pulverizată cantitatea
adecvată de apă. Nu tre­
buie să mai clătesc sau să
mai schimb apa. Tot ce tre­
buie să fac e să spăl capul
mopului după fiecare utili­
zare.
Adio găleată
pentru mop!
 S e c re tu l nr. 2: O b iec te m a g ic e
d e c u ră ţe n ie
2 “ 3 -------------------------------------------
A sp ira to ru l este co m u n
în E u ro p a, A m erica,
Ja p o n ia şi C oreea. T o tu şi
în C hin a, su b 20% d in tre
g o sp o d ă rii îl fo lo se sc în
m o d regu lat.
Su n t de p ărere că,
din tre m u ltele electro- O b iectu l m agic nr. 3
casn ice, a sp ira to ru l este A spiratorul fără cablu
u nul din tre cele care
m erită cel m ai m ult
in vestiţia. Eficienţa şi Cele fără
efectu l său su n t de cel cablu sunt
puţin zece o ri m ai m ari scum pe, dar
d ecât ale o m o lo a g e i sunt foarte,
sale, m ătu ra. foarte utile!

C ablu l a sp ira to ru lu i
p o ate să fie u n e o ri e n e r­
vant, iar d a c ă asta te
îm p ie d ic ă să fo lo se şti
asp ira to ru l, cu m p ără
u nul fă ră cablu ! M erită
fiecare b ăn u ţ - nu
vei regreta! D acă nu vrei
să ch eltu ieşti
p re a m ult,
atun ci
cu m p ă ră -ţi
unul
stan d ard .
 Secretul nr. 3: Curăţenia ca formă

2 de cultivare de sine

A cest u ltim p u n ct este esen ţial p en tru a în vin ge în toate

R ap ortează-te la cu răţen ie ca la o fo rm ă de
cultivare pe viaţă a p ro p riei p ersoan e.
Cui nu*i place să-şi facă duş şi să fie curat? Să ne spălăm ne curăţă
trupul şi ne relaxează sufletul. în vrem uri străvechi, oam enii se
spălau şi se schimbau înainte de un ritual - odată cu asta apare şi
energia curată, pozitivă.

La fel, o casă curată em ană acelaşi farm ec.

Acordă curăţeniei câteva
minute în fiecare zi şi vei în d e p ă r te a z ă
avea o gresie atât de strălu­ o b o se a la şi
citoare, încât să-ţi vezi
reflexia în ea. Vei avea o p ro a sta ^
casă care sclipeşte. d isp o z iţie
Jum ătatea de oră pe care o
petreci în fiecare lună ca
să faci curăţenie nu
înseam nă doar
m enţinerea ordinii în casă.
Mai înseam nă şi că organ i­
zezi şi purifici sufletele
tuturor celor care trăiesc
în acea casă - le faci loc.
După o zi lungă şi grea la
serviciu, când trupul
obosit ajunge într-o casă
curată, sufletul este stim u­
lat şi răsplătit. d --- \

G '— • '5 5 . 5 •— G)
 C asa este
locu l
unde
în d e p lin im
ritu a lu rile
vieţii,

C urăţen ia
e o form ă
de cultivare
de sine.

G'— ^
—o să păstrez asta pentru când o să renovez din nou.
—Când o să am casa mea, chiar o să încerc ce scrie aici!
—Când intră copilul la şcoală, chiar o să m ă ocup serios
de asta.
Prim esc adesea com entarii sim ilare de la cei care m ă
urm ăresc pe The C ontainer o f H om e, contul m eu public
de WeChat. Sunt foarte recunoscătoare pentru ele, dar
m ă fac şi să m ă sim t puţin descum pănită.
Nu cred că am vorbit despre casă sau despre renovare. E
clar că nu vorbesc despre dulapuri. Scriu şi desenez şi-mi
actualizez contul WeChat pentru că vreau să dau aripi
poftei noastre de viaţă - dragostei de viaţă.
Am vizitat m ai m ulte locuinţe decât pot ţine socoteala.
Unele costă doar zeci de m ii, altele peste zece m ilioane.
Am intrat în apartam ente ca o bijuterie, de 40-50 de
m etri pătraţi şi în m ari apartam ente duplex de aproape
o m ie de m etri pătraţi. Dar foarte puţine dintre ele sunt
locuite şi îngrijite cu atenţie şi afecţiune. „Casa frum oasă"
după care alerg reprezintă doar 1-2% din tot ce am văzut.
Aşa cum m -am străduit să explic în această carte, „a locui"
nu ţine doar de casă sau de spaţiu, ci de noi, cei care trăim
acolo, care deţinem cheia.
Casa poate să devină m ai mare, renovarea ei, mai scumpă,
designul ei, mai ştiinţific. Dar asta nu înseam nă decât că ai
parte de specificaţii mai bune ale părţii fixe - iar această
parte fixă nu poate înlocui partea mobilă - eu şi cu tine,
noi cei care locuim în interior.
 M âncăm din instinct, dar e nevoie de cultivare pentru a
deveni cunoscător.
Ne acoperim corpul din instinct, dar e nevoie de
conştientizare pentru a fi la m odă.
Ne căutăm adăpost din instinct, dar e nevoie de grijă pentru
dezvoltarea inteligenţei m odului de a trăi.
Inteligenţa m odului de a trăi - asem enea inteligenţei
em oţionale - nu e ceva cu care să ne naştem. Trebuie să o
rafinăm cu învăţare şi reflecţie.
—E prea greu! E pentru experţi - eu nu pot aşa ceva.
Iată răspunsul meu: Poţi face m are parte din lucrurile din
viaţa ta - depinde doar dacă vrei sau nu. Dacă vrei cu adevă­
rat să trăieşti bine, vei găsi m oduri infinite de a depăşi p ro­
blem ele cu care te confrunţi.
Poate că ai închiriat un apartam ent vechi. Poate că ai un
m obilier sim plu. Poate că ai un buget foarte mic. Nim ic din
toate astea nu poate dim inua pofta de viaţă.
Sunt m ereu în căutare de surse de inspiraţie în am enajarea
casei. De fiecare dată când citesc un astfel de titlu - „Cuplu
de tineri transform ă o casă închiriată cu sum e m odice” - şi
văd felul în care creativitatea transform ă
un spaţiu m undan într-o casă confortabilă,
nu pot decât să aplaud şi să simt pe dinăun­
tru o bucurie caldă.

L a un m o m en t dat i-am în treb at pe

cei care m ă u rm ă re sc în so cial
m ed ia; „C rezi că lo cu in ţa ta este o
su rsă de fericire?"
„Da, atun ci cân d e curată", a venit
răsp u n su l.
„Să lo cu ie şti" este această fe ric ire
sim p lă.

G' — — 't)
Nu con tează dacă locu in ţa ta e m are sau m ică. Nu co n ­
tează dacă îţi ap arţin e sau e în ch iriată. A ceastă fe ri­
cire îţi este la în dem ân ă. Poţi face ca locu inţa ta să
fie cu rată şi ord on ată. Poţi să o faci m ai co n fortab ilă
fo lo sin d m ateriale textile. Poţi să o p arfu m e zi şi să o
co lo rezi cu m ici gh ivece de flori, aşezate ici şi colo.
Seara, ap rin d e o lu m ân are p arfu m a tă şi stinge lum ina.
L asă-ţi m in tea şi in im a să se relaxeze în lum in a p âlp â ­
itoare.
O casă m u rd ară, d e z o rd o n ată - ch iar d acă e m are şi
v a lo re ază fo arte m u lt - are o en ergie n egativ ă care te
va influenţa zi şi n oapte.
O casă cu rată şi ord on ată - ch iar dacă e n um ai un a d ă ­
p ost tem p o rar în viaţă - îţi dă sentim entul de căldură
şi te p rim eşte în fiecare zi cu braţele deschise.
—C ând o să ren ov ez din nou...
—C ând o să cu m p ă r o casă m ai m are...
D a, a ce stea su n t o cazii de sch im b are . D ar nu uita că
n icio îm b u n ă tă ţire a p ă rţii fixe sau a fa c to rilo r e x te ri­
o ri nu p o a te în lo cu i p re z e n ţa u n ei in im i iu b ito are.
în c ă m ai a şte p ţi z iu a în care o să cu m p e ri o casă
m are?
Nu m ai aştepta! în cepe de azi. D eschide uşa
b u cu riei de a locui în casa care te aşteap tă de
atâta tim p.

L u W ei, d e sig n e r re z id e n ţia l

G'— • 3 ^ 7 » — ^
M u lţu m esc co le g ilo r m ei care m -a u
su sţin u t în to td eau n a.

M u lţu m esc ed ito rilo r m e i care m -a u

aju tat în to td eau n a.

M u lţu m esc ce lo r care m ă u rm ă re sc

on lîne. F ără voî n -a ş fi d u s v reo d a tă la
b u n sfâ rşit această cărticică.

în cele din u rm ă, m u lţu m e sc casei

m ele, care m ă a cc ep tă a şa cu m sunt.
Ai senzaţia că haosul
a pus stăpânire pe casa
ta, că ai prea multe
lucruri şi nu mai ai loc
nici ca să respiri?

Nu-ţi face griji, pentru că ai în faţa ta ghidul

care te va îndruma cum să-ţi organizezi
locuinţa, să-ţi redistribui mobilierul, să
valorifici cât mai bine lumina, să pui ordine
în fiecare colţ al casei tale şi, de ce nu,
chiar în viaţa ta.

Dacă Mărie Kondo ne îndeamnă să păstrăm

numai lucrurile care ne aduc bucurie şi să
preţuim ceea ce avem, Lu Wei ne învaţă
cum să ne aranjăm şi să ne organizăm locu­
inţa în aşa fel încât să ne simţim cu adevă­
rat „acasă" şi să putem aprecia pe deplin
spaţiul şi obiectele din Jurul nostru.

Lu Wei şi-a ilustrat cu peste 300 de desene

sugestive sfaturile şi ideile inovatoare care
te vor ajuta să-ţi rezolvi problemele legate
de depozitare şi să trăieşti într-o casă
curată si ordonată.
îO
-t^

ÎO n
z5P
ÎF-
=vO
=o
-o
-0 0
!t^

* m
îe /A