Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor şi ca 

Sfânta Maria Mică, este o zi de

sărbătoare creştină care prăznuieşte naşterea Fecioarei Maria, mama lui Isus. Bisericile catolică
şi ortodoxă sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului în ziua de 8 septembrie.

Zi de sarbatoare

Naşterea Sfintei Fecioare Maria este prăznuită ca o sărbătoare liturgică în calendarul roman

general şi în majoritatea calendarelor liturgice anglicane[6] pe 8 septembrie, la nouă luni după
sărbătoarea Imaculatei Concepţii, celebrată pe 8 decembrie. Sărbătoarea este inclusă şi în
calendarul roman tridentin în ziua de 8 septembrie. Această dată este sărbătorită, de
asemenea, şi de Biserica Ortodoxă de rit apusean.[

Ortodocşii de rit bizantin sărbătoresc, de asemenea, Naşterea Maicii Domnului pe 8 septembrie.

[9]
 Biserica Ortodoxă Siriacă celebrează această sărbătoare tot pe 8 septembrie, la fel ca şi
biserica ei soră, Biserica Ortodoxă Antiohiană de rit bizantin.[10] Pentru bisericile care folosesc în
scopuri liturgice vechiul calendar iulian, ziua de 8 septembrie cade în ziua de 21 septembrie din
calendarul gregorian. Cu alte cuvinte, Bisericile „veterocalendariste”, precum Biserica Ortodoxă
Rusă, continuă să celebreze Naşterea Maicii Domnului în 8 septembrie, care este 21
septembrie potrivit calendarului laic folosit pe scară largă.

Istoric
[
Cea mai veche menţionare a sărbătorii Naşterea Fecioarei Maria provine dintr-un imn scris în
secolul al VI-lea. Această sărbătoare ar putea să-şi aibă originea în Siria sau Palestina cândva
pe la începutul secolului al VI-lea, când, după Conciliul de la Efes (431), a avut loc o
intensificare considerabilă a cultului Maicii Domnului în special în Siria.[1211]

În calendarul bizantin este prima sărbătoare mare a anului bisericesc, acesta începând în
tradiţia răsăriteană la 1 septembrie.

Legende

Biserica din Angers (Franţa) susţine că Sf. Maurilius (episcop de Angers) a instituit această

sărbătoare în oraş ca urmare a unei revelaţii care a avut loc în jurul anului 430. În noaptea de 8
septembrie, un bărbat a auzit îngerii cântând în cer şi, întrebându-i motivul, ei i-au spus că se
bucurau pentru că Fecioara Maria s-a născut în acea noapte; această tradiţie nu este
confirmată de mărturii istorice.[12]

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică:

În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în
egală măsură:
În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă(fac desen candela aici) lângă  icoana
Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe  ocrotitoarea tututor credincioșilor să
le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei
adunate în acest an.
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor
şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai
îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările
tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”

În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite,

pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire,  credincioșii împart aceste ofrande
binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor :
spor, armonie şi sănătate.

O veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului” ( desenez

cozonac aici) spune că în ajunul sărbătorii,  persoanele bolnave trebuie să prepare un
cozonac cu multe arome şi stafide și să-l rumenească în cuptor. Apoi, bolnavul trebuie
să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea
casei, iar cealaltă o mănâncă el. Bolnavul  trebuie să rostească un jurământ sever:
„Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac,
pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin
degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să
toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în
gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă dacă ei îşi
respectă jurământul.

 Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual. Acestea nu fierb oale pe

foc și nici nu lucreză în gospodărie.

Praznicul din data de 8 septembrie este pragul dintre două anotimpuri, iar
gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole. După praznicul
Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă, iar gospodinele
sfințesc la biserică fructe de toamnă și bucate tradiționale.