Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira,

sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

Aurora - Emilia Apostu

Satul Bonţeşti se află în zona colinară a Carpaţilor de Sud (fig.

nr. 1), în partea de nord - est a Munteniei, la circa 15 km vest de Focşani,
la aproximativ 3 km sud de satul Dălhăuţi şi la 3 km vest de comuna
Cârligele.
Situl arheologic din punctul „Dealul Mira” este amplasat pe un
promontoriu aflat în partea de nord - vest a satului Bonţeşti, promontoriu ce
a fost despărţit în două, de pârâul Mera (afluent de dreapta al Milcovului,
afluent al Putnei şi respectiv al Siretului).
Resturile de locuire se aflau pe marginea estică şi vestică a pârâului
Mera, la o distanţă de circa 150 - 200 m de acesta (fig. nr. 2 - 5).
Situl a fost cercetat prin săpături arheologice sistematice încă din
anul 1926 1.
Au fost efectuate ample cercetări între anii 1956 - 1957, fiind
primele cercetări efectuate în judeţul Vrancea.
Cercetările au fost iniţiate de către Vasile Pârvan (Institutul de
Arheologie Bucureşti) în septembrie 1926 şi au fost continuate de Vladimir
Dumitrescu, care a şi publicat rezultatele (1933) 2. În 1958 și Ion T.
Dragomir a efectuat, în acest punct, un mic sondaj de salvare 3.
Ulterior în anul 1956, cu ocazia construirii drumului comunal, s-au
făcut sondaje pe platoul „Teiş - La Nucuşori”, descoperindu-se urme ale
Culturii Starčevo - Criş, fazele III - IV, o necropolă Monteoru şi descoperiri
ale secolelor I a.Chr. - I d.Chr., cât şi ale secolelor al II-lea - al III-lea d.Chr.
(după Gheorghe şi Magda Lazarovici).
În punctul „Pe Jitie” au fost descoperite urme ale Culturii Starčevo -
Criş (fazele III - IV), Cultura Monteoru, apoi descoperiri ale secolelor al
II a.Chr. - I d.Chr.
Alte noi descoperiri au fost făcute în punctul „Valea Merei -
La Anghelescu”, pentru secolele al II-lea - al IV-lea d.Chr.
Cercetări de suprafaţă au mai fost efectuate pe teritoriul satului
Bonţeşti de diferiţi cercetători, printre care Emil Coliu (1933), Ion T.
Dragomir (1965), apoi cercetările întreprinse de Gheorghe Constantinescu

1
Vladimir Dumitrescu, La station préhistorique de Bonţeşti, în Dacia, tom III - IV (1927 -
1932), Imprimeriile Naţionale, Bucureşti, 1933, p. 88 - 114.
2
Ibidem.
3
Ion T. Dragomir, Eneoliticul din sud - estul României. Aspectul cultural Stoicani - Aldeni,
Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983, p. 22 - 23.
 2 Aurora - Emilia Apostu

(1959) 4, evaluări pe care şi le-a notat în caietul personal de teren (a se citi

scrierile sale din fig. nr. 6 - 8). Ultimele cercetări au fost efectuate de Victor
Bobi (1970) 5.
În literatura arheologică nu există, din păcate, o descriere precisă a
locului şi nici fotografii de ansamblu ale zonei cu aşezarea de pe Dealul
Mira. Se poate aprecia însă că, aşezarea a ocupat o suprafaţă relativ redusă,
de circa 1.000 m2.
Vladimir Dumitrescu menţionează că a fost cercetată o suprafaţă de
91 m 2, fig. nr. 9 (patru secţiuni: A = 26,5 x 2 m; a = 6 x 2 m; b = 2 x 3 m;
C = 10 x 2 m); doar secţiunea C, amplasată de cealaltă parte a pârâului Mera,
nu a oferit materiale arheologice. Încă de la început a atras atenţia grosimea
depunerilor arheologice, cuprinse între 3,70 m - 5 m.
Au fost identificate cinci straturi arheologice, patru dintre ele
conţinând resturi masive de chirpici ars, alături de alte materiale arheologice.
Conform autorului citat, primul nivel conţinea, mai ales, ceramică din
categoria grosieră (având ca amestec pietricele în pastă; vase de tip borcan,
ce au putut fi atribuite Epocii Bronzului, fig. nr. 14 c / 13 - 14), spre
deosebire de celelalte, unde s-au găsit fragmente ceramice din categoria
uzuală (uneori cu pietricele în pastă) şi semifină, cu o textură deosebită, ce
au putut fi atribuite Culturii Cucuteni 6.
Nu s-au pus în valoare niciun fel de complexe arheologice dar,
conform ilustraţiei publicate, s-a observat că, în secţiunea A erau resturi
suprapuse (trei - patru) ale unor podele arse de locuinţe (fig. nr. 10).
De asemenea, între materialele descoperite este menţionat şi un
fragment de perete cu decor canelat pe partea exterioară. Inventarul litic a
constat în artefacte fragmentare din silex (lame, gratoare, un vârf de săgeată,
ca şi percutoare) şi piatră (percutoare, fragmente de râşniţă, topoare), dintre
care atrage atenţia un topor de minerit (fig. nr. 11 / 3).
Uneltele din silex au fost mai puţin numeroase, fiind descoperite
mai multe sule din os, folosite poate şi ca pumnale.
În ceea ce priveşte ceramica Culturii Cucuteni (fig. nr. 12 - 14),
repertoriul formelor este destul de variat, incluzând pentru categoria uzuală
chiupuri, iar pentru cea semifină, cupe (una dublă), boluri, castroane, vase
de tip suport ş.a. În cadrul ceramicii semifine s-a putut observat prezenţa
unei categorii care are exteriorul bine lustruit (roşu sau brun), o alta decorată
cu caneluri, cu şiruri de gropiţe imprimate sau motive incizate unghiulare
(fig. nr. 12). La acestea se adaugă vasele decorate cu pictură bicromă (cu
roşu pe fond crem sau cu alb pe fond negru lustruit) şi tricromă, tipică fazei

4
Caiet de şantier, Gheorghe Constantinescu, inv. nr. 36.306, p. 8, 15 - 15 verso.
5
Victor Bobi, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Vrancea - descoperiri neo -
eneolitice, în Vrancea. Studii şi comunicări, vol. II, Bucureşti, 1979, p. 17 - 31.
6
Vladimir Dumitrescu, Gheorghe Bichir, Bonţeşti, în Enciclopedia arheologiei şi istoriei
vechi a României (AC), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 195.
Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira, 3
sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

A (fig. nr. 13). Pentru această ultimă categorie se pot observa motive
decorative de tip spirală, meandru, tablă de şah; uneori benzile pictate albe
(pe fond alb - gălbui) apar bordate de linii incizate.
Plastica aşezării include idoli antropomorfi (24, ilustraţi de Vladimir
Dumitrescu) şi zoomorfi (opt, ilustraţi de Vladimir Dumitrescu). Toţi idolii
sunt fragmentari.
Cei antropomorfi redau personaje feminine, la care uneori sunt
redaţi sânii, dar nu conţin nici un decor, cu excepţia liniilor care
demarchează părţi ale corpului (picioare, zona inghinală). La nici unul din
idoli nu se păstrează capul.
Vladimir Dumitrescu nota, de asemenea, că unul din idolii
antropomorfi descoperiţi prezenta urme de angobă roşie.
Din colecţia Muzeului Vrancei Focşani provine şi un idol feminin
aproape întreg (fig. nr. 15) descoperit la Bonţeşti, care pare să indice însă un
nivel Cucuteni mai târziu (poate Cucuteni B - după Gheorghe şi Magda
Lazarovici).
Vladimir Dumitrescu încadra descoperirile de la Bonţeşti în faza
Cucuteni A de început, numindu-le de tip Ariuşd.
Alţi cercetători ca Ion T. Dragomir, Eugen Comşa sau mai recent,
Eugen Paveleţ atribuie materialele din această aşezare Aspectului Cultural
Stoicani - Aldeni.
De asemenea Adrian Niţu considera că doar un singur nivel de la
Bonţeşti poate fi atribuit fazei Cucuteni A.
Pe baza cercetărilor mai vechi sau mai noi din arealul Ariuşd, ca şi a
altora din arealul clasic Cucuteni (Izvoare, Poduri ş.a.) descoperirile de la
Bonţeşti au putut fi atribuite etapei Cucuteni A 2 (fig. nr. 12 / 10 - 12, 14),
Cucuteni A2 - A3 (fig. nr. 12 / 1; fig. nr. 13; fig. nr. 14 / a - b), dar sunt şi
unele fragmente care par să indice un nivel Precucuteni (fig. nr. 14 c / 1, 4,
10) - după Gheorghe şi Magda Lazarovici.
Materialele rezultate în urma cercetărilor din anul 1933 se păstrează
la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti; unele materiale
descoperite ulterior se află la Muzeul de Istorie şi Arheologie Focşani
actualmente, Muzeul Vrancei - Focşani 7.

7
Victor Bobi, Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul judeţului Vrancea (1926 - 1986),
în Vrancea. Studii şi comunicări, Focşani, 1991, p. 315 - 327.
4 Aurora - Emilia Apostu

Planşe, hărţi
(fig. nr. 2 - 5)

Fig. nr. 1. Bonţeşti, imagine satelitară, cu marcarea aproximativă a punctului Dealul Mira,
după Google Earth.

Coordonate Google Earth: 45°40'38.51’’ N, 27°03'28.01’’ E;

altitudine 211 m.
Fig. nr. 2. Bonţeşti, imagine satelitară, cu marcarea aproximativă a punctului Dealul Mira, după Geo-sp
 6 Aurora - Emilia Apostu

Dealul Mirei / Mira

Fig. nr. 3. Bonţeşti, imagine satelitară, cu marcarea aproximativă a punctului Dealul Mira, după Geo-sp
Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira, 7
sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

Fig. nr. 4. Bonţeşti, imagine satelitară, cu marcarea aproximativă a punctului Dealul Mira, după după Mapire (secolul al XIX-lea)
 8 Aurora - Emilia Apostu

Fig. nr. 5. Bonţeşti, imagine satelitară, cu marcarea aproximativă a punctului Dealul Mira, după după Mapire (secolul al XVIII-lea)
Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira, 9
sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

8
.

8
N. Zaharia, M. Petrescu - Dîmboviţa, Emilia Zaharia, Aşezări din Moldova. De la paleolitic
pînă în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1970, p.
365.
10 Aurora - Emilia Apostu

Fig. nr. 6. Caiet de şantier - Gheorghe Constantinescu, inv. nr. 36.306, p. 15.

Fig. nr. 7. Caiet de şantier - Gheorghe Constantinescu, inv. nr. 36.306, p. 15 verso.
Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira, 11
sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

Fig. nr. 8. Caiet de şantier - Gheorghe Constantinescu, inv. nr. 36.306, p. 8 verso.

Fig. nr. 9. Bonţeşti - Dealul Mira, planul săpăturilor,

după Vladimir Dumitrescu, 1933, fig. nr. 1.

Fig. nr. 10. Bonţeşti - Dealul Mira, profilul malului de sud al secţiunii A,
după Vladimir Dumitrescu 1933, fig. nr. 2.
 12 Aurora - Emilia Apostu

Fig. nr. 11. Bonţeşti - Dealul Mira, unelte din silex şi Fig. nr. 12. Bonţeşti - Dealul Mira, ceramică Cucuteni A,
piatră, după Vladimir Dumitrescu, 1933. cu decor incizat, excizat, caneluri şi pictură,
după Vladimir Dumitrescu, 1933, fig. nr. 15.
 Câteva consideraţii arheologice privind punctul Dealul Mira, 13
sat Bonţeşti, comuna Cârligele (judeţul Vrancea)

Fig. nr. 13. Bonţeşti - Dealul Mira, ceramică Fig. nr. 14. Bonţeşti - Dealul Mira, ceramică Cucuteni A,
Cucuteni A cu decor pictat, cu decor incizat (c 1 - 4, 10, 16), cu decor pictat (a - b);
după Vladimir Dumitrescu, 1933 (plş. I - III). Epoca Bronzului (c 13 - 14),
după Vladimir Dumitrescu, 1933.
14 Aurora - Emilia Apostu

a b
Fig. nr. 15. Bonţeşti - Dealul Mira, idol antropomorf feminin, passim (a, faţă; b, spate),
colecţia Muzeului de Istorie şi Arheologie - Focşani (Muzeul Vrancei - Focşani).