FAMILIA DE CUVINTE

MINEA CRISTIAN

Cuprins
A FUGIT „NU ȘTIU” DE ACASĂ............................................................................................3
DOMNUL ȘTIE-TOT................................................................................................................3
CUM SE NAȘTE ELECTRICITATEA?....................................................................................3
AGENTUL..................................................................................................................................4
MÂNUȚE...................................................................................................................................4
GURIȚĂ.....................................................................................................................................4
NĂSUC.......................................................................................................................................5
OCHIȘORI..................................................................................................................................5
URECHIUȘE..............................................................................................................................6
PĂPUȘA CEA TRISTĂ.............................................................................................................6
UN OMULEȚ SPECIAL............................................................................................................7
ÎNSCENAREA...........................................................................................................................8
MICUL POȘTAȘ........................................................................................................................8
NEICA........................................................................................................................................9
CEL MAI BUN PROFESOR(RĂBDAREA)...........................................................................10
ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ.............................................................................................................10
STRĂMOȘII LUI TREMURICI..............................................................................................10
COPACUL ÎN JACHETĂ........................................................................................................11
BICICLETA..............................................................................................................................11
BUNĂ ZIUA DOAMNĂ...GÂSCĂ!.........................................................................................11
CÂND INIMA MI-A DIVORȚAT...........................................................................................12
UN MOȘ PE NUME NICOLAE..............................................................................................12
ÎN VACANȚĂ-S IAR COPIL..................................................................................................13
UN DIEZ ȘI UN BECAR ..................................................................................................13
REFLECȚIA(2 gemeni)............................................................................................................13
DINTR-UN, ÎNTR-O, PRINTR-UN........................................................................................13
GHIOCELUL MARTENIŢĂ...................................................................................................14
24 FEBRUARIE.......................................................................................................................14
ZIUA BUNĂ, CALDĂ VARĂ!...............................................................................................14
TOAMNĂ, RĂMAS BUN!......................................................................................................15
IARNA A OCUPAT ORAȘUL................................................................................................15
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL ÎNVIERII................................................................................16
PRIETENI TRECĂTORI.........................................................................................................16
AMNEZICUL(CEL UITUC)....................................................................................................18
MĂRUL NEALTOIT(CEL PĂGÂN)......................................................................................18
ALFABETUL...........................................................................................................................19
CULORILE ÎN NATURĂ........................................................................................................26

†*※§
***
___
*Motoc, mihoc = cotoi

A FUGIT „NU ȘTIU” DE ACASĂ

Vai, copii, îs necăjit!

Un cuvânt am rătăcit,
Și nu dau deloc de el,
Nu se arată la apel.

Și-ncercând altul la fel,

Am taiat din caiețel,
Tot ce semăna puțin,
Cu care era vecin.

Pe „probabil”, încercai,
Dar mai mult mă încurcai,
Și pe „poate” l-am rostit,
La un timp nepotrivit.

Însă toți mi-au spus la fel:

„Ce te-ascunzi mai șoricel?”
De-ndoiala te reține,
Să spui: „Nu știu!”, nu-i rușine.

DOMNUL ȘTIE-TOT

Pe domnul Știe-Tot îl știți?

Nu? Sunteți fericiți!
De-l întrebi, e priceput,
Și de nimeni întrecut,
Dar de-i ceri vrun ajutor,
Îți răspunde cu umor.
El e as în teoreme,
Dar repetent la teme.

CUM SE NAȘTE ELECTRICITATEA?

Un nor și cu o noruță,
Pe cer, într-o zi de vară,
Se ivesc, se observară,
Peste-o tristă umbreluță.

Ea, timidă-albastrește,
El se umflă, voinicește,
Unul altuia șoptește,
Până seara se ivește.
 Nevoiți, ei se despart,
Și-și urează, împreună,
-Noapte bună! -Noapte bună!
Și-o bezea ei își împart.

Dar atunci, de sus răsună,

Tunetul lipsit de normă,
Fulgerul ce-n jos transformă,
Noaptea calma în furtună.

AGENTUL

Un adult, roş' , mâniat,

Ne opri, f'ind încruntat,
Iară noi l-am ascultat,
Şi pe loc am îngheţat.

Un adult, verde-mbrăcat,
A pornit la pas vioi,
Şi noi iute l-am urmat,
Pe zebră, doi câte doi.

MÂNUȚE

Două mâini pentru-a trudi,

Două pentru-a dărui,
Niciuna pentru-a cerși,
A fura,a păgubi.

Două mîini pentru-a-ajuta,

Două pentru-a mângâia,
Niciuna pentru-a trișa,
A lovi,a agresa.

Două mâini pentru-a-nălța,

Două pentru-a-mbrățișa,
Niciuna pentru-a distruge,
A respinge sau împunge.

O mână pentru-nchinare,
Către Tatăl,adorare,
Niciuna spre-un dur afront,
Pornit dintr-un simplu ghiont.

GURIȚĂ

Gura-i pentru-a mulțumi,

Pentru toată bunătatea,
 Și nu pentru a servi,
Bârfe,critici,răutatea.

Gura-i pentru-a mângâia,

Un prieten cei bolnav,
Și nu pentu-a defăima,
Prin batjocură,-un firav.

Gura-i pentru-a-ncuraja,
Un coleg mai temător,
Și nu pentru-ați lăuda,
Forța de atacator.

Gura-i pentru-a cere blând,

Ajutor,când ți-este greu,
Și nu-a porunci,zbierând,
Mai sălbatic ca un leu.

NĂSUC

Am năsuc ce mă răsfață,
Cu parfumuri de la flori,
Și tot el,mult mă învață,
Mirodenii în culori.

În pădurea cu zefir,
Aerul cel mai curat,
Cu năsucul îl respir,
Și mă joc neîncetat.

Nasul meu nu-l port pe sus,

Când pe stradă mă urnesc,
Și nu sunt nici mai presus,
Decât gâza ce-o feresc.

Nasul meu nu-i pentru prafuri,

Ce te poartă-n alte lumi,
Cu balauri ce scot aburi,
Și pitici: trăzniți,nebuni.

OCHIȘORI

Ochii mei clipesc mereu,

Când în laude mă scald,
Sunt și eu un mare zeu,
Și ca tata de înalt.

Ochii mei nu vor să vadă,

Când cu ceartă mă pornesc,
Că furia-mi este spadă,
 În război,eu să răzbesc.

Ochii mei ușor se-nchid,

Și mă trec câțiva fiori,
De invidie-s lovit,
Când mă-ncrunt spre frățiori.

Ochii mei sunt ochi de orb,

De când a mea mamă pleacă,
Nepăsarea-ncep s-o sorb,
Și tristețea mă îneacă.

Ochii nu-s pentru mândrie,

Să te-admiri fără-ncetare,
Sau pentru-a porni mânie,
Din invidia cea mare.

Ochii nu-s pentru jelire,

După lucruri trecătoare,
Ci pentru-a zării iubire,
În tot cei lăsat sub soare.

URECHIUȘE

Urechi am s-ascult la tata,

Când de bine mă învață,
Nu să caut iarași pata,
Ce în laudă mă-nalță.

Urechi am să înțeleg,
Ce-mi arată mama-n fapte,
Nu să macin ce e-ntreg,
Aplecându-mă spre șoapte.

PĂPUȘA CEA TRISTĂ

Mi-am dorit să am păpuși,

Mai frumoase,să mă joc,
Și pe bot să le pun ruj,
Iar în păr un busuioc.

Dar am numai una doar,

Care nu o mai doresc,
Și-am certat-o-n patinoar,
Și de-atunci nu-i mai vorbesc.

Când mânia mi s-a stins,

Vinovată că greșesc,
Mare dor spre ea,m-a-mpins,
Să mă duc,să o găsesc,
 Îi aud parcă și glasul,
Cum mă strigă,neînvins,
Rătăcit îmi este pasul,
Iar tristețea m-a cuprins.

Noaptea-adorm cu ea în gând,
Și în vise o zăresc,
Stă pe gheță tremurând,
Neștiind cât o iubesc.

Poate că-i cam supărată,

Și regret a mea purtare,
Joaca noastră-a fost uitată,
Singurică-s și mă doare.

UN OMULEȚ SPECIAL1

Eu sucuri deloc nu beau,

Și nici dulciuri nu consum,
Dacă ele zahăr au,
Nu le-ncerc,nu vreau nicicum.

Uite,Gabi ce mănâncă,
O vată pe băț cam dulce!
Cum de oare n-o aruncă,
Sau nu știe ce-i aduce?

Când mă joc un pic pe-afară,

Oboseala mă surprinde,
Sunt cuprins de amețeală,
Iar obrazul mi se-aprinde.

Dar Andrei, prin iarba verde,

Când cu bicla se tot plimbă,
Echilibrul nu și-l pierde,
Istovirea nu îl schimbă?

Eu mă-nțep în degețel,
Când la masă,iar mă pun,
Și întreb un părințel:
”Mami,am voie acum?”

Tati-mi spune că-s băiet,

Diferit de orișicare,
Iar cuvântul diabet,
Mă învață să fiu mare.

1
în 2014 sunt luați în evidență sub tratament medicamentos oral 673.099 persoane cu diabet iar 202.271 persoane sunt tratate cu insulină
(din care 3.014 copii) (aproximativ 875.370 de persoane cu diabet diagnosticat).
 ÎNSCENAREA

Sub o mască se pitește,

Să îi sperie pe toți,
O distracție, firește,
Ne-nțeleasă de netoți.

Dacă scopul nu-i atins,

Nu se lasă nu învață,
Și devine mai aprins,
Insistând în boroboață.

Însă grupul cel cuminte,

I-a gătit și lui ceva,
O farsă, s-o țină minte,
De mai sperie pe cineva.

El atunci scurt a fugit,

Că frica e înțeleaptă,
Până ce-a descoperit,
Că-i răsplată după faptă.

MICUL POȘTAȘ2

Lui Miky nu-i place școala,

De aceea mai chiulește,
După fluturi, pierde vara,
Pe câmpii, tot ștrengărește.

Școala i se pare grea,

Și-și dorește să încerce,
A schimba cu cineva,
Locul, din care o șterge.

Așa că el îi propune,
Poștașului istovit,
Să-l lase în acțiune,
Să se lase-nlocuit.

Acesta fu de acord,
Și-i întinse geanta mare,
Cu scrisori, dându-i raport,
De treaba ce el mai are.

Cu ochii dup-o orhideie,

Se împiedică de-o piatră.
Stând întins, un pic, pe-aleie,
De durere-acum, el latră.

2
După ”Miky facteur” de Jeanne Lagarde
Dar cum nimeni nu-i prin jur,
Se ridică repejor,
Și-și continuă al său tur,
Urcând dealul triumfător.

Pe baltă la bălăceală,
Rațele se răcoreau,
Și surprinse-n chicoteală,
Înspre Miky măcăneau.

Când ajunse cu scrisoarea,

Un dulău cam agresiv,
Spre Miky, pe gard, el sare,
Speriindu-l excesiv.

Dup-atât de multă trudă,

Oboseala îl obligă,
Cu gândul într-o dispută,
Cât pierde și cât câștigă.

Chiar atunci trecea pe drum,

Un vecin cu bicicleta,
Ce mergea, jos în cătun,
Și îl luă cu servieta.

Atunci Miky plin de cute,

Îi ceru plin de franchețe,
Ca să-l lase foarte iute,
La școală, ca să învețe.

NEICA

Am un frate mult mai mare,

Ce sub grija lui mă ține,
Atunci când mama nu are,
Timp deloc, și pentru mine.

Și tăticul de-are treabă,

Neica mă duce la școală,
De-s murdar mă pune-n apă,
Și la cap, tot el mă spală.

Mă ajută și la lecții,
De singur, nu mă descurc,
De-s răcit îmi face frecții,
Și mă pune să mă culc.

Fratele mă protejează,
De colegii ce-mi sunt răi,
Stând mereu sub a lui pază,
 Cresc, fără teamă de călăi.

CEL MAI BUN PROFESOR(RĂBDAREA)

D-un erou îs îndrumat,

E bunicul cu baston,
Un baston ce-i fermecat,
Iar răbdare-i e dicton.

Într-o zi Bunul cu mine,

Am plecat până la piață,
Iar la colț vru a ne ține,
Semaforul cu roșeață.

Atunci, eu am mărit pasul,

Însă, Bunul, pietonul,
Mi-a șoptit, privindu-și ceasul:
”Răbdare, spune bastonul!”

Pe refugiu dau să sar,

Că pleacă din loc vagonul,
Dar Bunul îmi spune iar:
”Răbdare, zice bastonul!”

Din piață am luat de toate,

Iar grăbindu-mă să plec,
Bastonul, încet mă bate:
”Răbdare, ia rest la chec!”

ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ

Tu, copile inimos,

Dă-mi apă, fii generos,
Că-s bătrân, secat de tot,
Și nu știu cât, eu mai pot.

Tu, copile ce ești harnic,

Uită-te cât sunt de jalnic!
Tunde-mi crengile rebele,
Curăță rănile mele!

Mulțumesc, copile blând,

Pentru bunătate, gând!
Vino azi, am umbră mare,
Și un fruct și-o-mbrățișare!

STRĂMOȘII LUI TREMURICI

După miezul nopții,-n câmp,

Un felinar ca un strigoi,
 Cheamă pe rătăciți pe dâmb,
Printre coceni cu păpușoi.

Este dovleacul Tremurici,

Ce a aprins un mare foc,
Chemându-i pe pitici,
La o poveste și la joc.

Pe-o masă mare-am pus,

La finele acestei veri,
Recolta mea spre apus,
Strămoșilor străjeri.

Acesta le împărțește,
Mere roșii, glazurate,
Și de strămoși, le mai vorbește,
De multa lor însemnătate.

COPACUL ÎN JACHETĂ3

În parcul de lângă casă,

E un pom însuflețit,
Ce oferă-o geacă groasă,
Trecătorului grăbit.

Când gerul,inimi răcește,

Depărtându-le de soare,
Cu jacheta lui topește,
Nepăsarea călătoare.

Dar când vara a sosit,

Haina groasă-a fost uitată,
Iar copacul oropsit,
E-o buturugă moartă.

BICICLETA

O micuță bicicletă,
Dându-se drept motoretă,
Lasă-n urmă-o dâră lungă,
Și pe toți, ea îi alungă.

BUNĂ ZIUA DOAMNĂ...GÂSCĂ!

Azi e prima zi de școală,

Iară mama-mi dă povață,
Să n-o fac cumva de-ocară,
Să salut de dimineață.

3
Copacii din capitala Bulgariei au fost îmbrăcaţi cu haine groase de iarnă, pentru ca oamenii străzii să le îmbrace şi să facă faţă astfel
gerului din sezonul rece.2017
 Sorei mele somnoroase,
Îi șoptesc la o ureche,
Când trecu de ora șase:
”Bună, soare făr' de pereche!”

Când să ies pe poartă, -n lume,

Văd duhovnicu-ntre cuvinte,
Și-l salut cu plecăciune,
”Doamne-ajută, drag părinte!”

Cum îl văd pe-al meu vecin,

Ce-s în clasa-ntâi cu el,
Deși-mi este un străin,
Îi spun:”Sal'tare, băiețel!”

Lui moș Gheorghe, ce spre stână,

O pornește cu o oaie,
Deși-i surd, îi fac cu-o mână:
”Să trăiești, bre tataie!”

Tușei Leana ce frământă,

Un aluat într-o copaie,
Îi zic, deși dânsa nu cuvântă:
”Sărut mâna, bre mamaie!”

Și mergând în urmă-aud,
Niște pași, spre mine-n mâzgă,
Și-atunci mă-ntorc, salut:
”Bună ziua, doamnă...gâscă! ”

Iară ea cu ciocul sus,

Trece fără să-mi răspundă,
Doar atâta, ea mi-a spus:
”Nu vezi că-s gâscă cu fundă?”

CÂND INIMA MI-A DIVORȚAT...

O singură inimă-având,
Și neștiind cui să o dau,
Am frânt-o-n două, când,
Părinții mei se despărțeau.

Dar azi, de ziua mea, în dar,

Mai mult ca și orice, mi-ar place,
Ca inima să-mi fie-ntreagă, iar,
Și-ai mei părinți ca să se-mpace.

UN MOȘ PE NUME NICOLAE

 D-un moș pe nume Nicolae,
Ați auzit, poate și voi,
Ce vine noaptea în odaie,
Tiptil, tiptil, ca un pisoi.

Și lasă în ghetuțe,
Dulciuri, cărți, jucării,
Fustițe, cămășuțe,
La cei mai blânzi copii.

Dar în ajun am stat de pază,

Și am văzut că el mai are,
Și poate și la voi acasă,
Parinți, bunici, ca ajutoare.

ÎN VACANȚĂ-S IAR COPIL

Vrând să cresc, rapid, bărbat,

Și mâncând fără-ncetare,
N-am mai fost în brațe luat,
Pentru mama, fiind mare.

Vrând să fiu eu răsfățat,

Dar spre marea mea mirare,
Tata, iute m-a certat:
„Fiule, de-acum ești mare!”

Dar azi vreau să fiu mic, iar,

Să se joace-ai mei cu mine,
Și să uite că-s școlar,
Atunci când vacanța vine.

UN DIEZ ȘI UN BECAR

Un cocoș urcă pe gard,

E sopran, cu-n singur salt,
Dară ursul bas, din scaun,
Îl coboară pe-acest cheaun.

REFLECȚIA(2 gemeni)

Când unul un geam a spart,

Celălalt e denunțat,
Că vina, ei n-o împart.
Celălalt e vinovat.

DINTR-UN, ÎNTR-O, PRINTR-UN...

Dintr-un bulgăre de gheață,

Într-o clipă, se ridică,
Printr-un gest, intens de viață,
Ghiocelul fără frică.

Dintr-o țară-ndepărtată,
Într-un timp domnit de ger,
Printr-o-ocazie minunată,
O barză zburdă pe cer.

GHIOCELUL MARTENIŢĂ

În regatul mohorât
Pijo, un flăcău viteaz,
Astăzi, el s-a hotărât,
S-aducă soare-n obraz.

Pentru Penda a-mpletit,

Un alb-roşu ciucurel,
Şi timid la dăruit,
Însoţit d-un ghiocel.

24 FEBRUARIE

Dup-un somn lung și visare,

Primăvara iese-n soare,
Și cheamă la adunare,
Gâză, pasăre și floare.

Florile-s trimit scrisori,

Către-ai lor cuceritori,
Prin poștașii confesori,
Fluturii, în vii culori.

Păsările își șoptesc,

Cu-un accent, fin, franțuzesc,
Că singure-nnebunesc,
De la cât de mult iubesc.

Iar flăcăi ce vor la nuntă,

Ca păunii se înfruntă,
Că tăticul Dragobete,
Logodește, azi pe fete.

ZIUA BUNĂ, CALDĂ VARĂ!

Cu cosițele gălbui,
Și cu doi ochi căprui,
Înroșită în obraji,
Și cu rochia oranj,
Se apropie Vara, tiptil
În al păsărilor tril
 Glasul ei inimi trezește,
Iar prin zâmbet amăgește.

Ziua lângă ea-i senină,

Nu ai parte de rutină
Ne aduce și vacanță,
Lasă școala la distantă.
La scăldat ne dă îndemn,
La-nghețată face semn.
E parfum de veselie,
În a mea, copilărie.

TOAMNĂ, RĂMAS BUN!

Văduva de-al zilei soare

Plânge fără de-ncetare,
Peste campul plin de roade,
Și ferestre îmbufnate.

Cu buclele plumburii,
Și în haine ruginii,
A ieșit la drumul mare,
Să oprească: joc, cântare.

Iar privirea-i se desparte,

D-un cocor plecat departe,
Ce-o salută din album:
„Toamnă fadă, rămas bun!”

IARNA A OCUPAT ORAȘUL

Oaspete neașteptat,
A intrat, brusc în oraș,
Într-un alb, pufos, halat,
Căutându-și un sălaș.

Cu ea-ndată și-a adus,

Un întreg, sobru alai,
Ce pe toți ne-a indispus,
Cu strănut și guturai.

Norii încruntați, tot locul,

Zugrăveau cu dărnicie,
Case, pomii, iarmarocul,
Tot timpul stat în chirie.

Iarna a plimbat, des gerul,

Printre ulițele toate,
Însă singur, coniferul,
Nu avut anxietate.
 Vântul mârâia la poartă,
Vrând colții să și-i arate,
Căutând motiv de ceartă,
Cu focul – vitregul frate.

Gheața a asediat cetatea,

Iar copacii i-a ciuntit,
Lacul și-a pierdut mobilitatea,
Rămânând încremenit.

Azi soarele-și ocupă locul,

Printre aburii amiezii,
Și anunță că-i sorocul,
Zilelor, zânei zăpezii.

PRIMĂVARA, ANOTIMPUL ÎNVIERII

După noapte apar primele raze,

O nouă zi se înnoadă-n an,
Iarna zgornită, lasă locul,
Primăverii animatoare.
A început lumina să se arate,
Dimineața s-a ivit,
Cerul s-a îmbujorat,
Soarele s-a sculat,
Natura s-a însănătoșit,
Ghiocelul a răsărit,
Copacii s-au regenerat,
Iarba a înverzit,
Muguri imaturi se nasc,
Florile s-au înviorat,
Pământul s-a refăcut,
Cocorii s-au întors acasă,
Gâzele s-au pornit la colindat,
Rândunelele au revenit la streșini,
Puișorii naivi, privesc în jur,
Ursul s-a trezit.
Ferestrele s-au deschis larg,
Bebelușii devin gălăgioși.
Bucuria ajunge în fiecare loc.
Chipurile au înflorit.
Hristos a înviat,
Și o nouă viață ne-a dăruit.
Viața și-a reluat cursul.
Dragostea îmbrățișează lumea.

PRIETENI TRECĂTORI
 Banii sunt ai mei amici,
Mă ascultă, -s ucenici,
Mă hrănesc cu mulți berbeci,
Mă-ncălzesc în zile reci.

Banii fac din mine rege,

Și nimeni nu mă întrece,
Mă îmbrac în haine fine,
Admirate de-oricine.

Banii mă plimbă prin lume,

Și umplu de renume,
Mă răsfață, mă distrează,
Îmi dau casă într-o oază.

Banii-mi dau mereu dreptate,

Și-mi oferă sănătate,
Iar cu grijă, odihnă multă,
Liniștea mi-e întreținută.

Banii-amici mi-au fost odată,

Însă fără de durată,
Sunt singur, din nou ca ieri,
Cel mai lefter din boieri.
 AMNEZICUL(CEL UITUC)

Plânge mama pe un pat,

Însă fiul e amnezic,
Plânge tata că-i uitat,
Și-i lipsit de analgezic.

-Țe-am promis să te ajut,

Când ți-o fi mai greu,
Țe-am promis, că mai crescut,
Să te sprijin, eu mereu.

Țe-am promis ca să te apăr,

De-ntunericul întins,
Țe-am promis pe veșnicie,
Să nu fii deloc respins.

Strigă, azi pe-al tău părinte!

Și-o tăcere-ți va răspunde,
Că, martor fără cuvinte,
Și de nimeni nu se-ascunde.

MĂRUL NEALTOIT(CEL PĂGÂN)

-N-am nici griji și nici stăpân,

Chiar de sunt, un pic bătrân,
N-am prieteni nu-s dator,
Nu vrea, nu dau ajutor.

Mărul meu nu-i pentru tine,

Problema nu-mi aparține,
Nu îmi pasă, n-am eu treabă,
Pleacă, lasă-mă degrabă.

-O, tu măr nealtoit!

Ploaia, tu țe-ai însușit,
Și te-ai bucurat de soare,
Neplătind pentru-a ta floare.

O, tu măr, păgân mai ești!

Nu dai fruct, nu dăruiești,
Ci le ții acre și verzi,
Pân' se strică și le pierzi.
 ALFABETUL

LITERA A

Tata încruntat îmi spune:

„Prinde lecția din clasă!”

Așa că azi am plecat,

Cu patentul de acasă.

LITERA Ă

În coliba indiană,
A pieilor roșii,
Un tânăr cu o pană,
Își salută moșii.

LITERA Â

Tata mi-a luat în dar,

O casă pentru păpuși,
Din esență de stejar,
Și-ocupată de Lăbuși.

LITERA Å

Un compas în pași de vals,

Desenează flori pe nea.
”Deși inima mi-a ars,
Geo-i pasiunea mea.”

LITERA B

C-un covrig, de dimineață,

Plec spre școală, pe alei,
Dar să-mi scap pe poponeță,
Îl împar, blând, la căței.

LITERA C

De cum noaptea se ivește,

Semiluna îmi vorbește,
Și prin raza ei, hoțește,
Somnul, iar mi-l risipește.

LITERA Č(Ć)
O banană coaptă bine,

Nu vrea ca să se coboare,

În cârlig, de pom se ține,

Că-i e frică de-aterizare.

LITERA Ç

Receptorul mă ajută,

Fie noapte, fie zi,

Dar o vorbă mă derută,

Ce-o repetă des: „merçi!”

LITERA D

Dintr-o oală cu ciorbiță,

Polonicu-mi pescuiește,
Bucățica de cărniță,
Iar verdeața-o ocolește.

LITERA E
Semaforu-mi face semn,

Când cu-n ochi și când cu altul,

De e verde,-mi dă îndemn,

De e roșu,-mi frânge saltul.

LITERA F
Cu pistolul stau la brâu,

Pregătit de un duel,

Iară mâna-mi țin în frâu.

Mi se spune: Șoricel.

LITERA G
Cu o seceră-n grădină,
Buruiana o fac scrum,

Și nu știu din ce pricină,

Miroase, mult a căpșun.

LITERA H

LITERA I(İ)
Cu un singur bețișor,

De chibrit, aprind, eu focul,

Iar când țip dup-ajutor,

Pompieru-mi stinge jocul.

LITERA Î

O săgeată se ridică,
Spre văzduhul infinit,
Dar o ploaie o oftică,
Că avântul i-a oprit.

LITERA J
Dintr-o pipă, vrând să scot,

Precum bunul, un mic nor,

Am ajuns un pierot,

Spre râsul tuturor.

LITERA K
Deși-s mic, îs meșter mare,

Cu moxul îmi i-au, eu plata,

Iar în caz de vreo eroare,

Ce stric eu, repară tata.

LITERA L
De când vara a venit,

Am ieșit cu trotineta,

Dar mama s-a ofilit,

De cum și-a văzut mocheta.

LITERA M
De cum văd pe ceru-azur,

Stol de păsări migratoare,

Gândul meu într-un sejur,

Căutând, de-acum răcoare.

LITERA m
Sarmanul elefănțel,

Plânge, se-ncruntă, aruncă,

F'ind un aprig soldățel,

Că 'ticu pleacă la muncă.

LITERA N,n
În vacanță-am fost plecat,

În Egiptu-ndepărtat,

Și de-acolo-am adoptat,

Dromader, în lemn, sculptat.

LITERA O
La mare am învățat,
Să înot ca și un pește,
Devenit invidiat,
Cu colacul meu, firește.

LITERA P
De a României zi,

La fereastră-am așezat,

Darul liberilor fii-

Tricolorul decupat.

LITERA Q
O pisică grasă vrea,

Ca și ea să tricoteze,

Și începe pe podea,
Pe bunica s-o mimeze.

LITERA q
Văzând cheia în bufet,

O ispită mă împunse,

Să dau iama în șerbet,

Ce era... sirop de tuse.

LITERA R,r
Oriunde merge bunicul,

La nevoie-i sprijinit.

Lângă el este amicul,

Bastonul însuflețit.

LITERA S
În genunchi, spre rugaciune,

Capul îmi aplec smerit,

Iară inima zdrobită, spune:

„Iartă-mi Doamne, că-s robit!”

LITERA Ș

Un șarpe s-a cocoțat,

Pe o virgulă, s-anunțe,
Că la școală a-nvățat,
Numele cum să-și pronunțe.

LITERA Š

O lebădă cu cunună,
Grațioasă-i peste toate,
E regină în lagună,
Și fidelă pân' la moarte.

LITERA T

Sub umbrelă stau mereu,

Până iese-un curcubeu,
Însă-un aprig alizeu,
Mi-a furat-o cu tupeu.
LITERA Ț

Tirbușon se răsucește,
Printre dopuri rătăcește,
Și pe toți, el îi servește,
Până coada-i se lungește.

LITERA U
O liră versuri recită,

Pentru-o inimă de fier,

Și o lacrimă-i răpită,

Sobrului, crunt, ofițer.

LITERA Ü

Un mânz, azi n-a mers la școală,

Că nu și-a găsit potcoave,

Iar din astă sclifoseală,

El e subiect de snoave.

LITERA V

Un cocoș strigă de zor,

Cocoțat în vârf de nuc -
Îmi e ceas deșteptător,
Și-l salut cu un papuc.

LITERA W

De cum seara s-a lăsat,

Liliacul iese-n sat,
Înset, după vânat,
Sau copilul neculcat.

LITERA X

Forfecuța mi-e supusă,

Însă azi a căpiat,
Și-a ieșit din a ei husă,
Iară tema mi-a tocat.
LITERA Y

Atingând diapazonul,
Dirijorul vrea un ”la”,
Iar de cum le-a dat, el tonul,
Corul este vocea sa.

LITERA Ÿ
Cu o praștie am luat la țintă,

Turtureaua de pe ram,

Și-n loc de ciulama-n tindă,

La vecini am spart un geam.

LITERA Z

Un trombon dornic de jazz,

Cu-o intonație firbinte,
Își cântă al lui necaz,
Părăsind orice cuvinte.
 CULORILE ÎN NATURĂ

ROȘU-CULOAREA PUTERII
Cine e puternic
Și plin de energie,
Cu frați ca bordo,
Stacojiu sau roz,
Porfiriu sau vișiniu,
Rubiniu, stafidiu,
Granat, marmeladă,
Cârmâz, trandafiriu,
Cărămiziu, sângeriu,
Vin, marmeladă,
Mahon, Coacăză,
Cireașă, granat.

GALBEN-CULOAREA COMUNICĂRII
Cine e mai vorbăreț,
Și cu multă imaginație,
Având rude pe ocru,
Citron, năutin,
Ovăz, cafeniu, bej,
Cafea cu lapte,
Alună, sepia,
Lichior de ouă,
Fursec, biscuit, stridie,
Scorțișoară, chihlimbar,
Splinuță, lămâie,
Iasomie de iarnă,
Muștar, piersică,
Auriu, crem,
Vanilie, șofraniu, pai,
In, albină,
Ananas, canar,
Porumb, narcisă, unt,
Păpădie, banană, caramel
Nisip, parmezan,

ALBASTRU-CULOAREA ADEVĂRULUI
Cine e mai sincer,
Și mai de încredere,
Cu prieteni ca azur,
Cobalt, turcoaz,
Bleumarin, denim,
Molid, safir,
Lapis lazuli,
Acvamarin, ardezie,
Coacăze, indigo.

ORANJ-CULOAREA FERICIRII
 Cine e mai fericit,
Cu colegi ca: corai,
Somon, teracotă,
Dovleac, piersică,
Morcov, cidru,
Ghimbir, bronz,
Rugină, miere,
Marmeladă, gresie,
Mandarină, caisă,
Tigru, foc, ignamă,
Argilă, gălbenele,
Dovlecel de vară.

VERDE-CULOAREA HĂRNICIEI
Cine e mai harnic,
Și-n pace ca smaraldiu,
Măsliniu, fistichiu,
Kaki, vernil, mentă,
Castraveți murați,
Ferigă, pin,
Mușchi de pământ,
Peruș, busuioc,
Trifoi, limetă,
Pară, ienupăr,
Alge, crocodil, salvie.

VIOLET-CULOAREA JERFEI
Cine e împăratul,
Cu slujitori ca purpuriu,
Lila, mov, stânjeniu,
Orhidee, magenta,
Lavandă, stafidă,
Brebenoc, dudă,
Strugure, marmeladă
Iris, liliac, ametist,
Vin, zmeură, vânătă.

MARO-CULOAREA FAMILIEI
Cine este familist,
Cu puiuții : cafenii,
Bruni, castanii,
Bej, havani, fov,
Arahidă, pecan,
Ghimbir, nucă,
Caramel, scorțișoară,
Umbrină, rășcov,
Brunet, ciocolatiu,
Mocaccino,
Cupru, cedru.
 ALB-CULOAREA INOCENȚEI
Perlă, ivoriu, șifon,
Coajă de ou,
Alabastru, crem,
Sare, zăpadă,
Bumbac, pudră,
Orez, dantelă,
Margaretă, pergament,
Porțelan.

NEGRU-CULOAREA ETERNITĂȚII
Funingine, cărbune,
Cerneală, abanos,
Cioară, corb,
Petrol, onyx,
Smoală, obsidian,
Păianjen, piele,
Metal.

GRI-CULOAREA
Ceață, fum, grafit,
Argintiu, înnorat,
Pewter, fier,
Marsuin, mangan,
ardezie, porumbel, umbră.