Violența în familie

Termenul “violență domestică” face in mod general referire la violenta pe care unul dintre
membrii familiei o exercita asupra unui alt membru al familiei respective, fie ca este vorba despre
soțul de sex opus, despre iubit sau iubita, despre copii sau despre frați si surori.
Cea mai întâlnită forma de violenta in societatea noastră de astăzi este violenta intre parteneri
intimi, soț soție sau iubit-iubita.

Tipurile fundamentale de violență domestică

Violența în familie este practic un abuz de putere in cadrul unei relații de încredere sau de
dependenta. Indiferent de caz, abuzatorul se folosește de puterea pe care o deține pentru a exercita
un control asupra celuilalt, într-o maniera care ii face rău.
Violenta familiala nu tine cont de rasa, de religie, de statut socio-financiar, de orientare sexuala sau
de vârstă. Violenta domestica este prezenta in toate sectoarele societății in care trăim si este un
motiv din ce in ce mai mare de îngrijorare.

Persoanele cele mai amenințate de violenta domestica sunt cele care in mod tradițional sunt
percepute ca având mai putina putere si capacitate de control, o categorie in care intra copiii,
femeile, persoanele in vârstă si persoanele cu handicap.
Numim violenta fizica contactele fizice impuse precum pălmuirea, ciupirea, loviturile cu pumnul sau
cu piciorul, trasul de par, arsurile sau tăieturile.

Violența sexuală implică un contact sexual sub constrângere, sau chiar atingeri, comentarii
nepotrivite sau nesolicitate, exercitarea unui control asupra practicilor de contracepție, practici
umilitoare, constrângerea de a urmări acte sexuale in care sunt implicați terți sau de a participa la
acte sexuale cu terțe persoane.

Violenta psihologica sau emoțională reprezintă constrângerea cuiva de a aborda

comportamente nocive sau de a fi martor la astfel de comportamente. Poate fi vorba, de asemenea,
despre comportamente verbale sau non-verbale care implica umilirea persoanei in cauza, suferințe
morale sau afective, amenințări, terorizare, etc.
Exploatarea financiara înseamnă recurgerea la mijloacele financiare sau la alt gen de resurse ale
victimei pentru a-i controla comportamentul. Se încadrează aici confiscarea banilor sau bunurilor,
reținerea venitului sau limitarea accesului la el, semnarea de documente cu forță, constrângerea
vânzării bunurilor sau modificării testamentelor, in cazul bătrânilor.

Si neglijenta este o forma de violenta domestica, atunci când un membru al familiei care ar trebui sa
aibă grija de un altul, nu răspunde necesităților fundamentale ale acestuia din urma. Se poate
include aici refuzul de a-i furniza hrana sau haine adecvate, refuzul de a-l duce la medic sau de a-i
oferi medicamentele necesare sau mijloacele igienice necesare, lipsa supravegherii, abandonul, etc.
“Motivele” violentei domestice

Câteva dintre cele mai întâlnite dintre aceste “motive” pentru care femeile sunt agresate zilnic in
întreaga lume sunt că:

 nu își asculta soțul

 ii răspund

 nu îl așteaptă cu masa pregătită sau nu o pregătesc la timp

 nu se ocupa in mod adecvat de copii sau de casa

 își cicălesc bărbații cu privire la bani sau le fac scene de gelozie

 pleacă fără sa ceara voie

 refuza sa întrețină relații intime

 bărbatul este gelos

Consecintele violentei in familie

Leziunile traumatice reprezinta una dintre consecintele majore ale violentei fizice. Poate fi
vorba despre julituri sau zgarieturi, echimoze, hematoame, contuzii, rani, arsuri, muscaturi, urme de
strangulare, dar si fracturi, iar in unele cazuri violentele asupra femeilor pot fi atat de grave incat
poate surveni si decesul victimei.
Dincolo de decesul ca urmare a violentei fizice, foarte multe dintre femeile care ajung sa fie victime
ale violentei domestice recurg si la suicid, unele dintre aceste cazuri soldandu-se chiar cu deces, in
timp ce altele raman la stadiul de tentativa de suicid.

Violenta in familie determina, de asemenea, si numeroase patologii psihice. Este vorba despre
depresii frecvente, care apar la aproximativ 50% dintre femeile supuse violentei domestice. Depresia
este insotita de o pierdere a stimei de sine, o grija si o teama exacerbate, retragere in sine, tulburari
de somn si de alimentatie, idei sau chiar tentative de sinucidere.
In plus, femeile agresate de catre sotii lor incep sa isi piarda increderea in sine si in capacitatea lor de
a rezolva probleme, de a face fata vietii singure sau pe cont propriu, de a se descurca fara barbatul
de langa ele, astfel incat devin oarecum complice cu agresorul.

Cum resimt copiii violenta in familie?

Copiii care au parte de violenta in cadrul familiei sau care asista la agresiuni intre parintii lor
sunt intotdeauna victime ale acestor situatii. Ei sunt victime directe atunci cand sunt ei insisi loviti,
insultati, hartuiti, umiliti, amenintati si, de asemenea, victime indirecte aunci cand sunt expusi la
astfel de scene intre parinti. In sitiatii dintre cele mai grave copiii pot fi chiar manipulati astfel incat
sa se mentina starea de izolare a parintelui victima, de obicei mama. Astfel, impactul violentelor
conjugale asupra copiilor este in mod deosebit grav, iar situatii ca acestea nu sunt deloc putine, din
pacate.
Consecintele traumatice ale expunerii la violenta conjugala nu sunt identice nici in exprimare si nici
in intensitate. Ele depind de durata violentelor conjugale, de mediul social si familial (restrans sau
largit), de varsta si de personalitatea copilului.

BIBLIOGRAFIE:

https://www.sexedu.ro/violenta-in-familie-cauze-efecte-comportamente-copilul-victima/

https://expertizapsihologicajudiciara.ro/violenta-in-familie-efectele-violentei-domestice-asupra-
victimelor-femei/