Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 8 Tendințe Actuale În Criminologie.
Curs 8 Tendințe Actuale În Criminologie.
1
La nivel internațional au fost adoptate rezoluții și directive prin care statele își asumă
obligația reciprocă de cooperare judiciară pentru transferul de informații, identificarea și
tragerea la răspundere penală a persoanelor ce săvârșesc asemenea infracțiuni.
2
Astfel concluziile criminologice actuate relevă faptul că dezintegrarea socio-culturală în
ţările din Europa de Est şi Europa Centrala conduce la o creştere masivă a criminalităţii.
4. Orientarea victimologică
Se pune în evidenţă faptul că alegerea unei victime nu este întotdeauna un hazard, de cele
mai multe ori relaţiile preexistente dintre victimă şi criminal fiind importante în ceea ce
determină actul criminal.
Pe lângă acest fapt, orientarea victimologică propune înlocuirea modelului represiv
tradiţional de politică penală cu un model tranzacţional de rezolvare a prejudiciilor suferite de
victime.
CAUZALITATEA ÎN CRIMINOLOGIE
Religia
Religia, în ansamblul său joacă un rol puternic de influenţă şi prevenire în combaterea
criminalităţii. S-a admis însă că anumite grupuri religioase practică infracţionismul pentru
obţinerea unor avantaje materiale.
În perioadele de crize economice şi politice profunde pot avea loc şi fenomene
infracţionale cu substrat religios cum ar fi: distrugeri de lăcaşe de cult, profanări, etc.
Starea civilă
Nu s-au identificat raporturi statistice relevante în privinţa stării civile a infractorilor,
însă s-a concluzionat că atât femeile cât şi bărbaţii necăsătoriţi sunt mai predispuşi să comită
delicte sexuale iar în cazul soţilor au fost relevate o serie de infracţiuni săvârşite cu violenţă,
datorită neînţelegerilor dintre soţi.
Toxicomania
În prezent în România nu există o stare infracţională determinată în special de
consumul de droguri, însă alcoolismul ocupă un loc important în planul comportamentului
infracţional.
Starea alcoolică. ca factor crimogen, este influenţată în mod direct de temperamentul
psihotic sau nevrotic. Se pot descrie două stari fundamentale de alcoolism:
■ alcoolismul acut ce poate fi evidenţiat:
- într-o formă uşoară însoţită de o diminuare a atenţiei şi o lungire a timpului de reacţie,
cauzând un număr considerabil de infracţiuni neintenţionate, comise din imprudenţă şi
neglijenţă (accidente de circulaţie sau de muncă);
- într-o formă gravă care provoacă o stare tipică de confuzie mentală,
exagerează nevoile sexuale şi conduce la o stare de delir şi agresivitate
comiţând acte de violenţă.
■ alcoolismul cronic - care modifică mentalitatea fundamentală a individului şi
dezvoltă agresivitatea şi impulsivitatea determinând furtul, abuzul de încredere, abandonul
de familie sau provoacă gelozia.
Profesia
Majoritatea profesiilor conferă condiţii pentru săvârşirea unor infracţiuni.
Astfel se evocă criminalitatea "gulerelor albe" care defineşte infracţionalitatea
săvârşită de către persoane socialmente respectabile, care ocupă un statut elevat. Aparută
pentru prima dată în lucrarea "Criminalitatea gulerelor albe" a lui Sutherland, acest tip de
criminalitate are unele caracteristici speciale:
■ beneficiază de o indulgenţă generalizată datorită poziţiei sociale a infractorului;
■ în aceste cazuri reputaţia persoanelor implicate nu este alterată;
■ se realizează prin ignorarea şi prin interpretarea falsă a legii, făcându-se o confuzie
voită între limitele licitului şi ale ilicitului.
6
1.4. Factorii politici
Influenţa factorilor politici în criminogeneză apare în mod deosebit în două situaţi
specifice: războiul şi revoluţia.
Războiul
Războiul convenţional - este mai putin crimogen datorită reglementărilor speciale în
domeniul penalului (legea marţială);
Războiul civil - produce efecte puternic crimogene constituind cea mai înaltă
expresie a unei crize politice pe tentonul unui stat .
Războiul civil, indiferent de natura conflictului (politică, etnică sau religioasă),
creează centrii antagonici de putere astfel încât infractorii de profesie îşi pot desfăşura
activitatea nestingheriţi. In cazul războiului civil apar o serie de fenomene negative cum ar fi:
- se ignoră complet sistemul legislativ;
- se instaurează haosul şi anarhia socială şi economică, se declanşează
violenţa;
- starea de haos şi anarhie încurajează comiterea de infracţiuni a unor
persoane care nu au fost cunoscute anterior cu comportamente antisociale;
- apare terorismul ca formă a luptei pentru putere.
Revoluţia este o stare de criză politică, de mare amploare, prin care se urmăreşte
înlăturarea de la putere a unui grup conducător, cucerirea puterii politice şi schimbarea
orânduirii sociale.
Momentul de criză se repercutează grav asupra sistemului legislativ care nu mai este
respectat, precum şi asupra organelor de control social, care, fie că sunt eliminate, fie că nu îşi
mai pot îndeplini atribuţiile. În timpul desfăşurării, cât şi în perioada de tranziţie care urmează
criminalitatea cunoaşte o adevarată explozie.