În anul 1944 pe actualul teren al Aeroportului Internațional Henri Coandă București a funcționat o

bază militară a celui de-al III-lea Reich. La un an distanţă, infrastructura existentă a fost utilizată de
aviația militară română.

Odată cu trecerea timpului, creșterea traficului aerian, asigurat până atunci în exclusivitate de
aeroportul Băneasa, impunea construirea unui nou aeroport. Aşa se face că în aprilie 1970,
Bucureștiul a devenit orașul cu cel mai mare aeroport din România, odată cu inaugurarea
Aeroportului Internațional Otopeni.

Construcția acestui aeroport a fost o realizare impresionantă a epocii de atunci, fiind cel mai modern
și mai mare aeroport din Europa de Est în momentul inaugurării sale.

În urma unui concurs organizat de Ministerul Transporturilor, cunoscutul arhitect Cezar Lăzărescu
este desemnat să se ocupe de noul proiect ce prevedea o pistă de decolare-aterizare lungă de 3,5
kilometri, mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris .

Cu o suprafață de aproximativ 15 kilometri pătrați, aeroportul a fost proiectat pentru a primi atât
avioane comerciale, cât și militare. Construcția noului aeroport a fost o realizare impresionantă a
ingineriei și arhitecturii românești, iar designul modern al clădirii a fost inspirat de forma unui avion.

La ceremonia de inaugurare, au participat oficialități de rang înalt, inclusiv președintele Nicolae

Ceaușescu, care a fost responsabil pentru proiectarea și construirea aeroportului De asemenea, au
mai participat oficialități guvernamentale din România și Uniunea Sovietică. Zeci de avioane au
aterizat pe pista nou construită, iar publicul a fost invitat să participe la o serie de demonstrații. Cei
prezenți au putut vedea cele mai noi facilități și tehnologii disponibile la acea vreme, inclusiv sisteme
avansate de control al traficului aerian și de gestionare a bagajelor.

Aeroportul a fost construit pe o suprafață de 1040 de hectare și avea o pistă de decolare și aterizare
lungă, capabilă să gestioneze avioanele de tipul Boeing 747 și Concorde. În plus față de clădirea
terminalului principal, au fost construite și alte clădiri de servicii, cum ar fi hangare, depozite de
combustibil și birouri administrative. Aeroportul a fost conceput pentru a face față numărului tot mai
mare de călători care foloseau transportul aerian, și a fost dotat cu facilități moderne, precum
terminaluri spațioase, magazine, restaurante, bănci și schimb valutar. De asemenea, a fost echipat cu
cele mai noi tehnologii de control al traficului aerian și de navigație.

Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul va fi redenumit Henri Coandă, în 2004 în onoarea inginerului
român , pionier în domeniul aviației și inventator al primului avion cu reacție. De-a lungul timpului,
Aeroportul Internațional Henri Coandă București a devenit un important nod de transport aerian din
Europa de Est, și un punct de tranzit pentru zborurile intercontinentale. În prezent, aeroportul
deservește zboruri către peste 100 de destinații din întreaga lume, și este una dintre cele mai
importante poarte de intrare în România. .

STIATI CA aeroportul gazduieste o biserica in terminalul de plecari? In interiorul terminalului de

plecari se afla o capela ortodoxa deschisa permanent pentru rugaciune. Aici, din 2003, funcționează
capela ortodoxă „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” Aceasta este singura din sud-estul Europei situata in
incinta unui aeroport.

În concluzie, inaugurarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București a fost un moment

important în istoria transportului aerian din Europa de Est, marcând începutul unei ere de
modernizare și dezvoltare a acestui domeniu. Astăzi, aeroportul rămâne un simbol al progresului și al
inovației, și o poartă de intrare pentru milioane de călători din întreaga lume. Cu toate acestea,
inaugurarea din 1970 rămâne un moment important în istoria modernă a României, care a schimbat
pentru totdeauna fața transporturilor aeriene în țara noastră.