a c i z i f t c e i o rP

ane l E a i aM u suR
D- aXI a - s l c
a l e ah M
i ehc anE: a r ao s e f o r P
  Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886,[1][2]București, România
 – d. 25 noiembrie 1972,[1]București, România) a fost un 
academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației,
fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor,

Invenții și inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă

numele.
inventatori  A fost fiul generalului Constantin Coandă, general de carieră și
prim-ministru al României în 1918, și nepot al amiralului 
Ion Coandă.
  Henri Coandă s-a născut în București, la 7 iunie1886, fiind al
doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost
generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică
la Școala națională de poduri și șosele din București și fost

Invenții și prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp, în 

1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez
inventatori Gustave Danet, originar din Bretania (Morlaix, Finistère).
 Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat
de miracolul vântului, după cum își va și aminti mai târziu.
  Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul
Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri

Invenții și
Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a
construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion
inventatori fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a
prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris
1910.
  Dincolo de pasiunea fundamentală pentru aviație, Henri Coandă, a
abordat, de-a lungul vieții, multe alte domenii științifice, astfel
încât forța sa creatoare s-a materializat în domeniul construcțiilor,
artistic, transporturilor, în domeniul ecologic sau în cel medical.
 1910: Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistență la
deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafețe portante
(profile de aripă) cu posibilitatea înregistrării valorilor pe
Invenții și diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii

inventatori profilului ideal - Dispozitivul era montat pe un vagon în fața unei

locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză
de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face
aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o 
cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor
experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru
viitoarele sale aparate de zbor.
  1911: Aparat de zbor bimotor - În Reims, Henri Coandă
Invenții și prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau
o singură elice, unul putând fi oprit în timpul zborului.
inventatori
  1911: Sania cu reacție - Henri Coandă realizează într-un
atelier de construcție de bărci și folosind un motor Gregoire de
30 CP, o sanie echipată cu motor cu reacție, sanie care, în luna
decembrie, a fost botezată Perce Neige (Ghiocelul), printr-o

Invenții și ceremonie oficiată de către un sobor de preoți ai Bisericii

Ortodoxe Ruse, la care a participat și Marele Duce Cyril. Sania
inventatori a fost dusă, apoi, în Rusia și a participat în ianuarie-februarie
1911 la concursul de sănii cu motor de lângă Sankt Petersburg. 
[3]
  1911-1914: Aparatele de zbor Bristol-Coandă - În calitatea sa
de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează
mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub
Invenții și numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă

inventatori premiul întâi la Concursul internațional al aviației

militare British Military Aeroplane din Anglia.
 Bibliografie:https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Wikipedia