Avionul cu reactive-Inventia unui roman

Un avion cu reacție este un avion propulsat de unul sau mai multe motoare cu
reacție.Putem deduce de aici ca specificul acestei aeronave este de fapt, motorul sau.

Fizica “din spatele” acestui motor:

 Un motor cu reacție este un motor care eliberează un jet rapid de fluide pentru a
genera contrapresiune în conformitate cu a treia lege a mișcării a lui Newton.(“Când
un corp acționează asupra altui corp cu o forță , cel de-al doilea corp acționează și el
asupra primului cu o forță de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens
contrar”. Acest principiu este cunoscut și sub numele de Principiul acțiunii și
reacțiunii).

 Forța de propulsie este o consecință a teoremei impulsului, valoarea acesteia fiind

egală cu suma reacțiunilor forțelor care accelerează substanța evacuată din motor sau
cu produsul dintre debitul masic al jetului și viteza acestuia. La aeronavele care zboară
în atmosferă și nu în vid, forța reactivă este diminuată ca urmare a presiunii existente
la nivelul secțiunii de ieșire a gazelor din motor, împiedicându-se destinderea gazelor
în continuare.
Inventatorul acestui minunat aparat:

 Henri Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer
român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă
numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.

 La mijlocul lui octombrie 1910, aeroplanul construit de inginerul român Henri Coandă şi
dotat nu cu elice, ci cu un „propulsor-turbină“, atrăgea privirile tuturor la cel de-al doilea
Salon de Locomoţie Aeriană de la Paris. Săptămânalul francez „La vie au grand air“
dedica un număr excepţional salonului şi descria în detaliu biplanul lui Coandă, care
„diferă ca şi concepţie şi construcţie de tot ce s-a făcut până acum“.

 Era, în fapt, primul avion cu reacţie din lume, iar publicaţiile specializate n-au ratat
premiera, chiar dacă, la momentul acela, implicaţiile acesteia nu puteau fi decât
bănuite. Editorialul semnat de Henri Petit în numărul special al săptămânalului „La vie
au grand air“ inventaria exponatele salonului parizian de aeronautică, dar insista asupra
aparatului de zbor construit de inginerul român de numai 24 de ani:„De semnalat
biplanul Coandă. Totul este original la acest aparat, fuselajul şi aripile sunt acoperite cu
placaj din lemn montat pe armătură de oţel, sistemul de guvernare este cruciform,
amplasat la capătul unui ampenaj format din două planuri înclinate la 45 de grade faţă
de orizont, propulsorul, mai ales, este constituit dintr-o turbină...“

 Primul zbor a fost realizat de Henri Coandă în Franța, la data de 16 decembrie 1910, la
Issy-les-Moulineaux, cu aparatul la doua luni distanata de prezentarea de la Salonul
Internațional Aeronautic de la Paris.
Efectul care poarta numele inventatorului roman- Efectul Coandă

 Efectul Coandă sau devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe este un
efect care poartă numele academicianului, savantului, fizicianului și inventatorului
român Henri Coandă.
 Efectul a fost pentru prima dată observat de Coandă în 1910 în timpul zborului de
testare al unuia din primele sale avioane, Coandă-1910, care a fost simultan și primul
avion cu reacție care a zburat vreodată. Testarea s-a soldat însă cu distrugerea
avionului.
 În timpul scurtului zbor, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor
gazelor arse față de fuzelajul avionului. Ulterior, atât Coandă cât și alți savanți au studiat
intensiv și extensiv acest efect, care este denumit „efectul Coandă” în onoarea sa.

Vizualizarea efectului:

 Fenomenul se poate observa printr-un experiment facil. Se apropie o lingură de un jet

de apă de la robinet, cu partea convexă a lingurii orientată spre jet. Jetul de apă trebuie
sa aibă o curgere uniformă. Se poate observa că în apropierea jetului de apă lingura este
atrasă brusc către jet. Dacă lingura este imobilă (adică fixată) iar jetul de apă poate fi
mișcat, atunci jetul de apă părăsește traiectoria avută anterior, curgând după o
traiectorie mai curbată, urmărind forma convexă a lingurii.

Apicatii ale acestui efect:

 O aplicatie o constituie aerodina lenticulară, proiectată de Coandă în 1935 și care

reprezintă un aparat de zbor în formă de farfurie zburătoare, capabil să decoleze și să
aterizeze pe verticală, să se mențină în aer într-un punct fix și să zboare cu viteze
orizontale mari. În acest scop, aparatul de zbor este prevăzut cu ejectoare centrifugale,
alimentate cu vapori produși de un generator care absorb aerul ambiant și apoi îl
comprimă.