Sunteți pe pagina 1din 4

ASPECTE GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL AERIAN

1. Transportul aerian în Republica Moldova


Din punct de vedere istoric, evoluția transportului aerian al Republicii Moldova
poate fi divizată în două etape: (1) până la proclamarea independenței Republicii
Moldova (până la 1991), și (2) după proclamarea independenței (până în prezent).
În perioada 1918-1940, deși unele zboruri se efectuau, nu exista încă o bază
normativă. Era prezentă în special aviația militară, cu avioane de recunoaștere și
bombardament ce veneau de peste Prut. În același timp, primul zbor spre Chișinău a
fost realizat la 24 iunie 1926, pe ruta Galați – Chișinău.
Până la 1940 s-a aplicat legislația României cu privire la transportul aerian, și
anume Codul comercial român și Legea de organizare aeronautică militară, promulgate
de regele Carol I prin decretul regal din 1913.
În perioada interbelică, aviația română a cunoscut o amplă dezvoltare, ea fiind
dotată cu avioane de fabricație românească, iar în 1936 a fost creat chiar și un minister,
Ministerul Aerului și Marinei.
Începând cu anul 1940 (anul anexării oficiale a Basarabiei la U.R.S.S.), legislația
aeriană a R.S.S. Moldovenești era alcătuită din Codul aerian al U.R.S.S. din 193510 și
Regulile de transportare a pasagerilor, bagajelor și mărfurilor pe liniile aeriene ale
U.R.S.S. din 1944.
Începutul reglementării activității aviației civile în R.S.S. Moldovenească este
considerată ziua de 01 septembrie 1944, când a apărut primul act normativ autohton –
Regulamentul cu privire la înființarea în Moldova a aviației civile pentru nevoile
norodului, chiar la o săptămână după eliberarea teritoriului de sub regimul fascist. În
acest an a fost fondată și administrația aviației moldovenești – Молдавский отдельный
авиаотряд, dar care a fost trecută în subordinea aviației civile a Ucrainei.
Un pas considerabil a fost făcut în anul 1960, când în Chișinău s-a dat în
exploatare aeroportul nou.
Începând cu anii ’80, transportul aerian al R.S.S. Moldovenești, dar și al celorlalte
republici unionale, era în creștere. Zilnic de la Chișinău spre Moscova se efectuau câte
12 zboruri regulate.
Începând cu anul 1991 a avut loc reorganizarea ramurii transportului aerian din
Moldova. A fost o încercare grea, deoarece reorganizarea aviației a avut loc în condiții
social-politice de criză, scăderea nivelului de trai al populației și mari dificultăți legate de
livrarea combustibilului.
1
Totodată a fost lansată oficial prima cursă internațională, Chișinău-Frankfurt,
după care a urmat Chișinău-București ș.a.19, însă renașterea a fost posibilă odată cu
crearea prin decret prezidențial în anul 1993 a Departamentului aviației civile pe lângă
Ministerul Transporturilor al R.M. și fondarea companiei aeriene de stat Air Moldova.
Ulterior, au fost înregistrate și alte companii aeriene, ca: Moldavian Airlines, Tandem
Avia, Renan Air, Vichi Airlines, Aeriantur-M Airlines, International Cargo Charter,
Tiramavia, Moldtransavia etc.
Deoarece statul la acea perioadă nu beneficia de o legislație aeriană proprie,
până în anul 1997 s-au aplicat Codul aerian al U.R.S.S., Regulile transportului de
pasageri, bagaje și mărfuri pe liniile aeriene ale Uniunii R.S.S. din 1985, alte reguli și
instrucțiuni din timpul U.R.S.S. Mai apoi, în perioada 1997-2004, Administrația de Stat a
Aviației Civile a Republicii Moldova (A.S.A.C.) a aprobat mai multe reglementări civile,
cum sunt: Certificarea și autorizarea operatorilor aerieni; Autorizarea zborurilor;
Transportul aerian al bunurilor periculoase; Investigarea accidentelor și incidentelor;
Sistemul de bord de prevenire a coliziunilor; Evaluarea siguranței zborului la aeronavele
străine; Raportarea evenimentelor de aviație civilă ș.a.
Primul act normativ a fost Decretul Președintelui R.M. din 25.06.1992 „Cu privire
la asigurarea obligatorie a pasagerilor transportului aerian, feroviar, fluvial și auto în
comun”. Noile reglementări au apărut într-o perioadă dificilă, când de pe Aeroportul
Chișinău, timp de 10-12 zile nu decola nici o aeronavă. În aceste condiții, Compania de
Asigurare „ASITO” a fost autorizată să efectueze asigurarea obligatorie a pasagerilor
din transportul aerian, prin încheierea unui acord cu Compania Aeriană de Stat „Air
Moldova.
Un cadru juridic mai reușit al asigurărilor din transportul aerian a fost realizat prin
Regulamentul cu privire la modul de asigurare obligatorie a pasagerilor transportului
aerian, feroviar, fluvial și auto în comun din 1995. Asigurarea în transportul aerian putea
fi realizată de orice companie de asigurări, dacă aceasta avea fondurile de rezervă
necesare și licență corespunzătoare.
În anul 1997 a fost adoptată Legea aviației civile, prima lege în domeniu de după
proclamarea independenței și care a înlocuit pe teritoriul Republicii Moldova Codul
aerian al U.R.S.S. Proiectul Legii a fost elaborat în comun cu specialiștii de la
Universitatea McGill din Montreal, Canada, și Organizația Internațională a Aviației
Civile.
În anul 2007 s-a găsit de cuviință adoptarea unui al doilea act normativ de
importantă națională, Legea nr.92-XVI din 05.04.2007 privind securitatea aeronautică.
2
În mare parte, legea cuprinde norme de drept public, ce ţin de securitatea în transportul
aerian.
Între timp, Republica Moldova a aderat la numeroase acte normative
internaționale, cum sunt: Convenția de la Varșovia din 1929 pentru unificarea unor
reguli privitoare la transportul aerian internaţional29, împreună cu protocolul adițional
semnat la Haga în 1955. Mai apoi Convenția complementară la Convenția pentru
unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional, încheiată la
Guadalajara în 1961.
O perioadă îndelungată de timp, cea mai mare problemă a transportului aerian
era că în Republica Moldova nu exista un Cod aerian, așa cum era, spre exemplu,
Codul transporturilor auto, Codul transportului feroviar și Codul navigației maritime
comerciale. Această lacună a fost acoperită numai în anul 2017, când a fost adoptat
Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301 din 21.12.2017, intrat în vigoare la data de
23.03.2019.

2. Clasificarea zborurilor
Zborurile aeriene se clasifică în: (a) zboruri comerciale; (b) zboruri de lucru
aerian; (c) zboruri de aviație generală.
Zborurile comerciale sunt efectuate în scopul obținerii de profit și poartă un
caracter public, fiind axate pe transportul aerian de pasageri, bagaje, mărfuri și poștă. În
Republica Moldova aceste zboruri sunt înfăptuite de companiile aeriene Air Moldova și
Moldavian Airlines, dar și de cele străine, ca: Turkish Airlines, Aerosvit, Meridiana,
British Airwais, Lufthansa, Tarom ș.a.
Zborurile de lucru aerian la fel sunt efectuate pe bază comercială, însă pentru
necesitățile industriei, agriculturii, silviculturii, sănătății publice, protecției mediului, de
căutare și salvare, cercetare științifică, fotografiere aeriană, supraveghere, publicitate,
precum și în alte scopuri.
Zborurile de aviație generală reprezintă zborurile care nu fac parte din categoria
celor sus-menționate, și includ zborurile în interesul propriu al companiilor aeriene, a
altor persoane juridice, zborurile particulare, de agrement și cele sportive.

3. Aeroporturile internaționale din Republica Moldova


Deși în prezent avem 5 aeroporturi, amplasate teritorial la Chișinău, Bălți, Cahul,
Tiraspol și Mărculești, numai două, aeroportul din Chișinău și cel din Mărculești, au
statut de aeroport internațional, dintre care doar primul este utilizat pentru cursele
3
regulate efectuate în/din Republica Moldova și, respectiv, constituie „poarta aeriană” a
țării. Aeroporturile din Bălți și Cahul sunt certificate și deschise doar pentru zboruri
ocazionale, în ceea ce privește aeroportul din Tiraspol, statul nostru este în
imposibilitate de a-și exercita autoritatea asupra lui.
Comparativ cu aeroporturile din România, Aeroportul Internaţional Chișinău este
mai mic decât aeroporturile din Cluj și Timișoara, dar mai mare ca Aeroportul din Sibiu.
Stilul construcției este asemănător aeroporturilor mici din fosta Uniune Sovietică.
În anul 1995, Aeroportului Chișinău i s-a conferit statutul de Aeroport
Internaţional. Prezintă interes că Aeroportul Internaţional Chișinău a fost declarat cel
mai bun aeroport din statele ex-sovietice pe anul 2007. Respectiva distincție a fost
acordată la categoria Aeroportul ce se dezvoltă cel mai intensiv printre aeroporturile cu
un volum de transportare cuprins între 0,5 și 1 mln de persoane. S-a luat în considerare
nivelul de asigurare a pasagerilor, creșterea interesului companiei aeriene în zboruri,
asigurarea securității, dezvoltarea bazei tehnicomateriale, activitatea pentru un an, dar
și indicatorii financiari de producție.
Aeroportul Internaţional Mărculești. Este amplasat în satul Lunga, raionul
Florești, într-o zonă favorabilă, pe o suprafață extinsă, astfel încât la necesitate pe el
pot ateriza și cele mai voluminoase aeronave.
Conform Legii nr.178-XVI din 10.07.2008 cu privire la Aeroportul Internaţional
Liber „Mărculești”, aeroportul a fost întemeiat pe un termen de 25 ani. Este foarte bine
dotat și dispune de aerodrom cu destinație dublă. Poate fi utilizat pentru transporturi
aeriene militare și civile, pentru traficul internațional de pasageri și de mărfuri, dar și
pentru asigurarea cerințelor privind apărarea, securitatea națională și respectarea
angajamentelor țării pe plan internațional.
Printre obiectivele care au stat la baza creării aeroportului se numără: atragerea
investițiilor în sectorul real al economiei; asigurarea ocupării forței de muncă și
modernizarea industriei; accelerarea dezvoltării transportului aerian, serviciilor
aeronautice, producerii industriale și activității comerciale externe.

S-ar putea să vă placă și