Analizarea pe sectoare a unui rau

EMSE an 1

Râurile sunt căi naturale de drenaj care adună și transportă apa din diverse surse către
oceane sau mări. De-a lungul cursului lor, acestea au o serie de caracteristici și funcții
importante, printre care se numără asigurarea apei potabile, irigarea culturilor,
generarea de energie hidroelectrică și crearea de habitate pentru diferite specii de
plante și animale.
În cadrul acestei analize, vom examina un râu în diferite sectoare, evaluând parametrii
săi fizici, chimici și biologici în fiecare zonă. Scopul este de a obține o înțelegere mai
clară a calității apei râului și a impactului pe care îl poate avea asupra mediului
înconjurător și a comunității.
Raul cercetat este impartit in 9 sectoare, incercandu-se pe cat posibil analizarea fiecarui
sector in parte.

Sectorul 1 analizat de catre Alexandra Marginean

Raul A izvoraste dintr-o zona de munte, altitudinea este de peste 800 m, iar panta este
accentuata pe profilul longitudinal (64%).
Sectorul 1 al raului A este situat in apropierea izvorului raului. Astfel, altitudinea medie la
care este situat sectorul 1 este cea mai mare (903 m).
Debitul, calculat in m3/s are cea mai mica viteza dintre toate sectoarele (1.19 m 3/s) . Apa
este neutra, pH-ul fiind de 7.17.
Deoarece patul albiei in zona de munte este pavat cu roci dure (3) sedimentele aflate in
suspensie, masurate in mg/l au cea mai mica valoare dintre toate sectoarele (de 65.22
mg/l).
Duritatea totala a apei este de 1.79, duritatea temporara este de 1.22 iar duritatea
permanenta este de 0.58.
Deoarece sectorul 1 al raului A este localizat intr-o zona de munte, unde panta este
semnificativa iar temperatura scazuta, iar apa curge repede, in sectorul 1 a fost
observata cea mai mare valoare a oxigenului dizolvat (10.23) dintre toate celelate statii.
Asa se explica si valoarea scazuta a deficitului de oxigen 16.23 %.
Apa din secorul 1 este relativ nepoluata fata de celelalte sectoare ale raului A. Astfel, s-
a folosit indicatorul CBO5, pentru a determina cantitatea de material organic descompus
de microorganisme, pe o perioada a incubatiei de 5 zile. Valorea acestui indicator a fost
de 1.99 mg/l. Aceasi stare buna a apei a fost verificata si cu ajutorul indicatorului CCO –
MN, unde valoarea a fost de 3.78 mg/l.
In urma masuratorilor calitatii apei cu ajutorul mai multor parametri, s-a putut observa
(tab.1.) ca sectorul I se incadreaza in clasa de calitate I, de unde reiese ca apa primului
sector este de buna calitate si este nepoluata (Banaduc Angela, 2020).

Valori limita pe clase Valori observate Clasa de calitate

OD (mg/l) 10,23 I
CBO 5 (mg/l) 1,99 I
CCO-Mn (mg/l) 3,78 I
Cl - (mg/l) 17,75 I
SO 4 2- (mg/l) 5,640 I
Ca (mg/l) 8,95 I
Mg (mg/l) 2,11 I
HCO 3 (mg/l) 26,89 I
NH 4 + (mg/l) 0,189 I
NO 2 2- (mg/l) 0,023 II
NO 3 - (mg/l) 0,590 I
PO 4 3- (mg/l) 0,069 II
Fe total (mg/l) 0,035 I
Hg (mg/l) 0 I
Ni (mg/l) 0 I
Zn (mg/l) 0 I
Cu (mg/l) 0 I
Pb (mg/l) 0 I
Tab.1. Tabel reprezentand indicatorii care au fost observati teren, impreuna cu valorile
observate si cu clasa de calitate atribuita fiecarui indicator, pentru sectorului I al raului A.
Specia Ds (ind./m2) A (%) F% W (%)

Euplanari
10 1,62337662 44,44 0,72142857
a lugubris
Proppaus
31 5,03246753 81,48 4,10045455
volki
Ancylus
5 0,81168831 18,52 0,15032468
fluviatilis
Asselus
7 1,13636364 18,52 0,21045455
aquaticus
Collembol
20 3,24675325 88,89 2,88603896
a
Baetis
12 1,94805195 88,89 1,73162338
scambus
Rhithroge
na
14 2,27272727 100 2,27272727
semicolor
ata
Ephemere
52 8,44155844 88,89 7,5037013
lla notata
Rhabdiopt
eryx 36 5,84415584 88,89 5,19487013
alpina
Leuctra
29 4,70779221 88,89 4,18475649
nigra
L. fusca 23 3,73376623 55,56 2,07448052
L. inermis 21 3,40909091 66,67 2,27284091

Perla
23 3,73376623 77,78 2,90412338
marginata

Perlodes
microceph 12 1,94805195 44,44 0,86571429
ala
Cordulega
ster 1 0,16233766 3,7 0,00600649
annulatus

Rhyacoph
ila 5 0,81168831 55,56 0,45097403
hirticornis

R.
2 0,32467532 22,22 0,07214286
obliterata
R. tristis 8 1,2987013 81,48 1,05818182
Rhyacoph
2 0,32467532 22,22 0,07214286
ila sp.
Glossoso
ma
7 1,13636364 22,22 0,2525
intermedi
um

Orthotrichi
8 1,2987013 22,22 0,28857143
a costalis

Micrasem
a 2 0,32467532 22,22 0,07214286
minimum
Drusus
10 1,62337662 40,74 0,66136364
discolor
Goera sp. 2 0,32467532 22,22 0,07214286
Lithax
10 1,62337662 40,74 0,66136364
niger

Silo
2 0,32467532 66,67 0,21646104
nigricornis

S. piceus 12 1,94805195 40,74 0,79363636

Notidobia
5 0,81168831 22,22 0,18035714
cilliaris
Sericosto
5 0,81168831 22,22 0,18035714
ma sp

Beraea 6 0,97402597 22,22 0,21642857

 pullata
Boreohept
47 7,62987013 37,04 2,8261039
agia sp.
Pseudodi
amesa 117 18,9935065 62,96 11,9583117
nivosa

Eukiefferi
70 11,3636364 40,74 4,62954545
ella gracei

Total Ind.
(N) 616 100
Tab. 2. Tabel reprezentand valorile fiecarei specii intalnite de-a lungul sectorului 1.

Sectorul 2 analizat de Bianca Nedelcu

Indicator Staţii de prelevare / valori medii
SA1 SA2 SA3 SA4 SA5 SA6 SA7 SA8 SA9
Altitudine 903 820 653 560 460 408 401 383 362
medie
(m)
Panta (%) 64 63 61 42 15 7 5 3 2
Q (m3/s) 1,19 1,70 2,45 1,31 2,60 3,14 3,60 4,06 10,7
pH 7,17 6,92 6,77 6,88 7,11 7,13 8,31 7,47 7,24
Susp. (mg/l) 65,2 69,5 73,6 83,8 96,4 107, 136, 148, 116,
2 6 7 9 4 4 0 2 4
DT (°G) 1,79 2,55 2,15 1,94 2,64 5,89 9,34 12,7 8,18
2
Dt (°G) 1,22 1,55 0,92 1,24 1,67 2,74 5,30 8,23 3,98
Dp (°G) 0,58 1,00 1,23 0,66 0,98 3,14 4,04 4,55 4,19
Rez. fix (mg/) 124, 142, 111,2 148, 222, 217, 209, 555, 294,
4 8 8 4 3 1 3 4
OD (mg/l) 10,2 10,0 9,98 9,49 8,49 7,17 7,24 4,29 7,81
3 5
Defic. ox. (%) 16,3 15,1 13,1 14,7 23,1 31,2 31,2 58,7 25,2
2 3 3 6 0 3 7 0 1
CBO5 (mg/l) 1,99 3,49 1,84 3,24 4,18 5,01 5,13 12,7 7,40
5
CCO-Mn 3,78 7,74 3,37 5,59 7,31 8,31 9,26 17,5 14,3
(mg/l) 7 3
Cl- (mg/l) 17,7 17,3 20,2 21,2 18,4 29,0 24,9 44,4 47,7
5 7 2 5 2 8 2 9 3
SO42- (mg/l) 5,64 7,00 3,90 7,66 6,18 18,8 21,4 40,1 39,1
0 4 0 0 0 2 7 3 1
Ca (mg/l) 8,95 8,56 8,72 10,6 12,2 21,5 23,9 35,6 32,9
1 0 7 4 1 7
Mg (mg/l) 2,11 3,06 2,25 2,20 1,41 4,00 1,82 5,87 4,45
HCO3 (mg/l) 26,8 37,3 19,8 24,5 38,3 57,0 119, 177, 108,
9 9 3 7 5 7 3 1 4
NH4+ (mg/l) 0,18 0,08 0,05 0,01 0,13 0,18 1,06 0,94 0,84
9 2 7 7 0 8 3 5
NO22- (mg/l) 0,02 0,03 0,00 0,01 0,03 0,14 0,31 0,77 0,49
3 1 9 4 6 6 0 8 0
NO3- (mg/l) 0,59 0,37 0,91 1,19 1,41 3,18 1,23 3,18 2,95
0 9 0 2 0 0 7 9 0
PO43- (mg/l) 0,06 0,22 0,04 0,03 0,08 0,14 0,15 0,11 0,11
9 6 7 3 6 0 2 4 0
Fe total (mg/l) 0,03 0,04 0,03 0,07 0,11 0,33 0,50 0,47 0,33
5 6 4 0 9 0 0 0
Hg (mg/l) 0 0 0 0 0 0 0 0 0,00
3
Ni (mg/l9 0 0 0 0 0 0 0 0,03 0,03
1 0
 Zn (mg/l) 0 0 0 0 0 0,03 0,00 0,01 0,01
2 5 0 0
Cu (mg/l) 0 0 0 0 0 0,00 0 0 0
1
Pb (mg/l) 0 0 0 0 0 0,00 0,00 0,00 0
7 8 7

Sectorul 2 al râului se găsește la o altitudine de 820 m, 83 m mai jos decât sectorul 1.

Configurația reliefului este caracterizată de o pantă cu o înclinație de 63%. Cantitatea
de apă care se scurge prin acest sector este de 1,70 mc2 pe secundă, o valoare relativ
redusă comparativ cu stațiile din aval ale râului. Aceasta se poate explica prin faptul că
în zona de izvor a râului, cantitățile de apă sunt mai reduse decât în aval, unde râul mai
poate primi contribuții de la afluenți și poate colecta ape meteorice care se scurg de pe
versanți.
Informații despre calitatea apei din SA2 și compararea informațiilor cu cele din SA1:
Valoarea pH-ului de 6,92, indicând o apă cu caracter acid spre neutru. Analiza
suspensiilor totale arată o creștere a valorii acestora la 69,56 mg/l în acest sector.
În ceea ce privește duritatea apei, valorile din sectorul SA2 sunt mai mari decât cele
din primul sector, încadrându-se în categoria de apă moale conform tabelului de
clasificare a apelor după gradul de duritate.

Nivelul de oxigen dizolvat măsurat este de 10,05 mg/l, iar deficitul de oxigen este de
15,13% . Acest deficit sugerează că nivelul poluării apei este mai mare în primul sector
decât în SA2, deoarece nivelul de poluare este direct proportional cu valoarea deficitului
de oxigen. Amoniul este prezent pe cursul de apă, însă valoarea din SA2 este mult mai
mică decât în SA1.

În râul A, valorile compușilor cu azot sunt relativ mici, sub 1 mg/l. Fierul total prezintă
valori sub 1 mg/l în acest sector al râului. Nu s-au identificat următoarele substanțe:
mercur, nichel, zinc, cupru și plumb. Sectorul 2 se încadrează în clasa a treia de calitate
a apei, având o stare ecologică slabă conform normativului.

Se va realiza o descriere a structurii comunităților bentonice din sectorul 2 și se vor

compara aceste comunități ecologice sintetici (A, F, W) și indicatori de diversitate,
precum diversitatea specifică, heterogenitatea și echitabilitatea.
Tabelul 2 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicelui F din stația SA2.
Specia Ds A F% W
(ind./m2)
Turbellaria
Euplanaria lugubris 7 1,0886469 40,74 0,4435147
7 7
Oligochaeta
Proppaus volki 83 12,908242 100 12,908242
6 6
Gastropoda
Ancylus fluviatilis 2 0,3110419 25,93 0,0806531
9 88
Isopoda
Asselus aquaticus 8 1,2441679 22,22 0,2764541
6 2
Amphipoda
Gammarus balcanicus 2 0,3110419 11,11 0,0345567
9 7
Collembola 19 2,9548989 85,19 2,5172783
1 8
Ephemeroptera
Baetis scambus 37 5,7542768 88,89 5,1149766
3 7
Ecdyonurus alpinus xc -
Rhithrogena semicolorata 11 1,7107309 74,07 1,2671384
5 1
Ephemerella notata 21 88,89 2,9030948
3,2659409
7
Caenis macrura xc -
Plecoptera
Brachyptera seticornis xc -
B. risi 4 0,6220839 22,22 0,1382270
8 6
Rhabdiopteryx alpina 12 1,8662519 55,56 1,0368895
4 8
Leuctra nigra 24 3,7325038 88,89 3,3178227
9 1
L. fusca 6 0,9331259 33,33 0,3110108
7 9
L. inermis 19 2,9548989 77,78 2,2983203
1 7
Perla marginata 12 1,8662519 77,78 1,4515707
4 6
Dinocras cephalotes 2 0,3110419 33,33
0,1036703
9
Perlodes microcephala 5 0,7776049 22,22 0,1727838
8 3
Odonata
Gomphus vulgatissimus xc -
Ophiogomphus 1 7,41 0,0115241
0,155521
serpentinus 1
Cordulegaster annulatus 3 0,4665629 11,11 0,0518351
9 5
C. bidentatus 1 0,155521 7,41 0,0115241
1
Trichoptera
Rhyacophila hirticornis 2 0,3110419 22,22 0,0691135
9 3
R. tristis 17 2,6438569 81,48 2,1542146
2 2
R. vulgaris 9 1,3996889 22,22 0,3110108
6 9
Rhyacophila sp. 2 0,3110419 25,93 0,0806531
9 9
Micrasema minimum 2 0,3110419 29,63 0,0921617
9 4
Drusus brunneus 2 0,3110419 22,22 0,0691135
9 3
D. discolor 2 0,3110419 55,56 0,1728149
9 3
D. trifidus 31 4,8211508 25,93 1,2501244
6 2
Limnephilus auricula 2 0,3110419 22,22 0,0691135
9 3
Goera pilosa 68 10,575427 40,74 4,3084292
7 4
Silo pallipes 2 0,3110419 55,56 0,1728149
9 3
S. piceus 1 0,155521 81,48 0,1267185
1
Sericostoma flavicorne 4 0,6220839 22,22 0,1382270
8 6
Beraea pullata 13 2,0217729 22,22 0,4492379
4 5
Beraea sp. 20 3,1104199 22,22
0,6911353
1
Diptera
fam. Blepharoceridae 5 0,7776049 14,81 0,1151633
8
fam. Simuliidae Xc -
fam. Chironomidae
Diamesa insignipes 36 5,5987558 40,74 2,2809331
3 3
 Pseudodiamesa nivosa 73 11,353032 55,56 6,3077449
7 5
Cricotopus fuscus 49 7,6205287 33,33 2,5399222
7 4
Eukiefferiella gracei 24 3,7325038 22,22 0,8293623
9 6
Total ind (N) 643 100

În studiul macronevertebratelor, s-au descoperit 11 ordine și un total de 643 de indivizi

în acest sector. Pentru a descrie comunitățile indentificate în sectorul 2 al râului A, am
folosit valorile indicilor ecologici sintetici, cum ar fi Abundența relativă, frecvența și
indicele de semnificație ecologică.
Turbellaria
Euplanaria lugubris – Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Oligochaeta
Proppaus volki – Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Gastropoda
Ancylus fluviatilis - Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Isopoda
Asselus aquaticus - Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Amphipoda
Gamarus balcanicus - Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Collembola
Ephemeroptera
Baetis scambus , Ecdyonurus alpinus, Rhithrogena semicolorata, Ephemerella notata
Caenis macrura
Nu au proprietatea de a arăta dacă este un mediu poluat
Plecoptera
Brachyptera seticornis, B. risi, Rhabdiopteryx alpina, Leuctra nigra, L. fusca, L. inermis,
Perla marginate, Dinocras cephalotes, Perlodes microcephala
Între 7 și 8
Ape slab poluate, verde
Indică o calitate foarte bună a apei. Valoarea poate fi asociată cu o diversitate ridicată
de specii de macronvertebrate și o densitate mare a acestora în apa râului. Valoarea
indicelui sugerează că este puțin spre deloc perturbat de activitățile umane și că
habitatul și condițiile de viață pentru macronvertebrate sunt bune, un grad scăzut de
poluare și o calitate bună a apei.
Plecopterele sunt insecte sensibile la poluare și perturbări ale habitatului lor, iar
prezența lor în râu, indică o calitate bună a apei și o ecologie stabilă a râului.

Odonata
Gomphus vulgatissimus, Ophiogomphus serpentinus, Cordulegaster annulatus, C.
bidentatus
Valoarea indicelui este 4
Ape foarte poluate poluate, portocaliu
Indică că râul este perturbat de activitățile antropice și că habitatul și condițiile de viață
pentru macronvertebrate sunt limitate. De asemenea, această valoare poate sugera o
calitate proastă a apei și un grad ridicat de poluare, ceea ce poate reduce capacitatea
ecosistemului acvatic de a susține o diversitate mare de specii. Odonata este o ordine
de insecte acvatice, cunoscute sub numele de libelule, care sunt utilizate adesea ca
indicatori de sănătate a ecosistemului acvatic. Odonatele sunt insecte care au nevoie
de apă curate și habitat adecvat pentru a supraviețui și pentru a se reproduce.

Trichoptera
Rhyacophila hirticornis, R. tristis, R. vulgaris, Rhyacophila sp., Micrasema minimum,
Drusus brunneus, D. discolor, D. trifidus, Limnephilus auricula, Goera Pilosa, Silo
pallipes, S. piceus, Sericostoma flavicorne, Beraea pullata, Beraea sp.
Între 7 și 8
Ape slab poluate, verde
Un indice biotic Belgian între 7 și 8 indică o calitate bună a apei și o diversitate bogată a
comunității macronevertebrate acvatice. Pentru speciile de Rhyacophila, un indice între
7 și 8 sugerează o bună sănătate a ecosistemului acvatic și o populație mare și diversă
de tricoptere în acea zonă.
Micrasema minimum este un alt indicator important al apei curate și reci. Prezenta
acestei specii sugerează că ecosistemul acvatic este într-o stare bună și este capabil să
susțină populații sănătoase de macronvertebrate acvatice.
Prezența speciilor Limnephilus aricula, Drusus brunneus, D. discoler și D. triffidus,
indică o calitate bună a apei și un habitat adecvat pentru acestea.

Goera Pilosa și Silo pallipes sunt specii diptere, întâlnite adesea în apele curate și sunt
considerate indicatori buni ai calității apei.
S. piecus, specie coleoptera, poate indica un ecosistem acvatic bine dezvoltat și
sănătos, deoarece acestea se hrănesc cu resturile organice din apă.

Sericostoma flavicorne, Beraea pullata și Beraea sp. sunt specii întâlnite în zone cu
calitate bună a apei și pot fi considerate indicatori ai sănătății ecosistemului acvatic. În
ansamblu, un indice biotic Belgian între 7 și 8 pentru aceste specii de macroinvertebrate
acvatice sugerează o calitate a apei și un ecosistem bine dezvoltat și divers.
Diptera
fam. Blepharoceridae
fam. Simuliidae
fam. Chironomidae
Diamesa insignipes, Pseudodiamesa nivosa, Cricotopus fuscus, Eukiefferiella gracei
Valoarea indicelui este 2
- Poluare excesiva, rosu
Un indice biotic Belgian 2, indică o calitate slabă a apei și o comunitate
macronvertebrată acvatică cu o diversitate redusă. Pentru familia Chironomidae și
speciile menționate mai sus, aces lucru poate indica un habitate degradat cu un nivel
ridicat de poluare sau alte perturbări.
Diamesa insignipes este o specie de chironomidă care poate fi întâlnită în apele cu
calitate redusă a apei. Prezența ei poate indica o poluare persistentă în ecosistemul
acvatic.
Pseudodimesa nivosa este o altă specie de chironomidă care poate fi întâlnită în zonele
cu calitate slabă a apei. Aceasta poate tolera condiții mai puțin favorabile decât alte
specii de macronvertebrate acvatice.
Cricotopus fuscus este o specie de chironomidă care este adesea întâlnită în zonele cu
o calitate slabă a apei. Prezența sa poate indica o poluare continua în ecosistemul
acvatic.
Eukiefferiella gracei este o altă specie de chironomidă care poate fi întâlnită în zonele
cu o calitate slabă a apei. Este capabilă să supraviețuiască în condiții mai puțin
favorabile decât alte specii de macronvertebrate acvatice.
În ansamblu, un indice biotic Belgian 2 pentru aceste specii de chironomide sugerează
o calitate slabă a apei și un ecosistem acvatic degradat.

Sectorul 3 analizat de catre Alexandra Radu

Acesta se intinde la nivelul altitudinii de 653 m, altitudine caracteristica pentru zonele de
deal si podis. Panta in acest sector este de 61 %, un coeficient de panta moderata
spre mare.
O alta caracteristica a raului in acest sector este determinata de catre debit, notata cu Q
si exprimata in m 3 /s. Valoarea este de 2,45 m/s, dubla comparativa cu valoarea
debitului din primul sector analizat estimata la 1,19 m/s.
Materialele in suspensie sunt reprezentate prin substantele insolubile din apa uzata
care se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2
mm). Pe acest sector putem descrie un gradient al densității de materiale în suspensie
ce crește din amonte în aval, de la izvor la varsare. 73,67 mg/l.
Caracteristici fizice si chimice :
Duritarea apei: Apa dură este bogată în minerale dizolvate (spre deosebire de apa
moale). Duritatea apei crește odata cu concentrația sărurilor din apă și în special cele
de Calciu și Magneziu.
Duritatea apei se datorează interacțiunii apei cu solul și rocile. Apa fiind un solvent
universal puternic, în timpul trecerii, preia în soluție cantități mici de minerale.
Apele foarte dure sunt neplăcute la gust și lasă o senzație specifică de cretă în gură. La
fel și apa care este prea moale poate lăsa un gust plat. Pentru a avea un gust natural
este necesar să existe un nivel echilibrat al mineralelor.
Gradele de duritate a apei in sectorul anailizat sunt urmatoarele::

- duritatea totala (DT) este de 2,15°G,

- duritatea temporara (Dt) de 0,92°G

- duritatea permanenta (Dp) de 1,23°G.

Conform tabelului de clasificare a apelor după gradul de duritate apa este una moale
pentru ca se încadrează în intervalul 0-4. Apa „moale”, sau cu o concentraţie foarte
mică de săruri de calciu şi magneziu, are de asemenea dezavantajele ei: este foarte
corozivă şi astfel este favorizată dezvoltarea bacteriilor în locurile corodate, ruginite, ale
conductelor ce transportă apa.

În sectorul 3 au fost depistate 111,2 mg/l reziduu fix rezultat din urma dizolvării
substanțelor organice și anorganice.
Oxigenul dizolvat măsurat în S3, a avut o valoare de 9,98 mg/l.
Deficitul de oxigen înregistrat în S3 este de 13,13% astfel putem spune ca nivelul
poluării apei este mai mică in S3 având in vedere ca nivelul de poluare este direct
proporțional cu valoarea deficitului în oxigen. 
De asemenea, în ceea ce privește consumul biochimic de oxigen la 5 zile, în S3 a
existat un consum de 1,84 mg/l. valorile acestui indice fiind invers proporționale cu
concentrația de oxigen dizolvat în apă.
Daca privim valorile consumului chimic de oxigen determinat prin metoda cu
permanganate de potasiu KMnO 4 (CCO- Mn) observam că stația S3 are cea mai
mică valoare a acestui indice și anume 3,37 mg/l.
Compușii cu azot identificați (NO22, NO3-) în urma analizei apei, în această stație au
valori relative mici pentru N2O2 (protoxid de azot) de sub 1 mg/l de mai exact 0,009
mg/l cât pentru NO3 (acid azotat nitrat)- aceasta se apropie de 1 mg/l, mai exact 0,910
mg/l.
Fierul total prezinta valori scăzute, de sub 1 mg/l in sectorul de râu (0,034 mg/l)
În urma analizelor, metalelor grele în sectorul S3 nu au fost identificate urme de
mercur, nichel, zinc, cupru și plumb (acestea duc cu siguranță la boli grave și stări de
toxicitate, cu atât mai mult cu cât  ele au capacitatea de a se "acumula", blocând la un
moment dat funcțiile celulare curente și generând afecțiuni la nivelul ficatului, rinichilor,
plămânilor sau ochilor și sistemului nervos. (Pe lângă aceste blocaje persistente,
metalele grele în exces au chiar și proprietăți mutagene și cancerigene, provocând
procese ireversibile în organism, iar în plus unele dintre ele se pot transmite de la
mamă la făt).
Stația S3 se încadrează în clasa I de calitate a apei, cu ape de calitate foarte bună. ,
clasa I.(Tabel 1) conform celor ,mentionate mai sus.

Clasa de calitate Starea ecologică/

 culoare
I Foarte bună/ albastru
II Bună/ verde
III Moderată/ galbena
IV Slabă/ portocaliu
V Proastă/ rosu
Tabel 1
Indicii ecologici din sectorul S3:
Indicii ecologici densitatea statistică (Ds), abundența relativă (A) , frecvența (F), indicele
de semnificaţie ecologică (W) pentru stația S3 au fost calculați și sunt prezentați în tabel
Iar taxonii care apar doar în probe calitative au primit notarea xc.

Tabelul 2 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicilor A, F, W din stația S3.

Indicele biotic belgian reprezintă un mod sintetic de exprimare a stării ecologice a
sectoarelor de râu. Acesta se determină pe baza prezenţei (frecvenţei) a 7 grupe de
macronevertebrate bentonice cu rezistenţe diferite la poluarea organică
Indicele Belgienilor pentru Ecologie (IBGE) este un sistem de evaluare a calității
mediului utilizat în Belgia. Acesta este calculat folosind o serie de indicatori ecologici
care măsoară calitatea apei, aerului, solului și a altor aspecte ale mediului.

Ds
(ind./m2
Specia ) Indici ecologici
W(%)
A (%) F%
    (A*F/100)
Turbellaria        
Euplanaria lugubris 10 2.164502165 25.93 0.561255411
Oligochaeta        
Proppaus volki 29 6.277056277 85.19 5.347424242
Isopoda        
Asselus aquaticus 5 1.082251082 14.81 0.160281385
Collembola 41 8.874458874 88.89 7.888506494
Ephemeroptera        
Baetis rhodani 72 15.58441558 88.89 13.85298701
Baetis vernus 10 2.164502165 66.67 1.443073593
Rhithrogena semicolorata 23 4.978354978 77.78 3.872164502
Ephemerella notata 3 0.649350649 44.44 0.288571429
Caenis macrura 2 0.432900433 29.63 0.128268398
Plecoptera        
Leuctra nigra 28 6.060606061 77.78 4.713939394
Nemoura cinerea 31 6.70995671 88.89 5.964480519
Perla marginata 22 4.761904762 55.56 2.645714286
Dinocras cephalotes Xc 0 -  
Perlodes microcephala 11 2.380952381 66.67 1.587380952
Isoperla grammatica 12 2.597402597 33.33 0.865714286
Odonata        
Calopteryx virgo Xc 0 - -
Gomphus vulgatissimus Xc 0 - -
Ophiogomphus
serpentinus 2 0.432900433 7.41 0.032077922
Cardulegaster bidentatus 1 0.216450216 3.7 0.008008658
Trichoptera        
Rhyacophila aurata 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Rhyacophila tristis 7 1.515151515 59.26 0.897878788
Rhyacophila sp. 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Hydropsyche
angustipennis 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Micrasema minimum 15 3.246753247 55.56 1.803896104
 Drusus trifidus 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Limenphilus sp. 7 1.515151515 40.74 0.617272727
Potamophylax latipennis 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Silo piceus 4 0.865800866 55.56 0.481038961
Odontocerum hellenicum 4 0.865800866 22.22 0.192380952
Diptera       0
fam. Blepharoceridae 4 0.865800866 11.11 0.096190476
fam. Tipulidae 2 0.432900433 7.41 0.032077922
fam. Chironomidae 0 0 0 0
Diamesa insignipes 19 4.112554113 25.93 1.066385281
Pseudodiamesa nivosa 39 8.441558442 59.26 5.002467532
Cricotopus fuscus 24 5.194805195 22.22 1.154285714
Orthocladius Saxicola 15 3.246753247 14.81 0.480844156
Total Ind. (N) 462 100    

Tabel 2
Din tabelul 2 au fost analizate comunității de macronevertebrate fiind identificate 9
ordine (Turbellaria, Oligochaeta, Isopoda, Collembola, Ephemeroptera, Plecoptera,
Odonata, Trichoptera, Diptera) cu un număr total de 462 indivizi.
Descrierea comunităților identificate în sectorul S3 al râului A, am realizat-o pe baza
valorilor indicilor ecologici sintetici, precum Abundență relativă, Frecvență și Indicele de
semnificație ecologică Belgiana.
1. Abundența relativă = (Numărul de indivizi din specia de interes / Numărul total de
indivizi în comunitatea biologică) x 100
Exemplu la Euplanaria Lugrubis este 10/463#100=2,16450….
2. Frecventa se referă la numărul de apariții ale unei specii într-o anumită zonă sau
habitat. Aceasta poate fi calculată prin raportarea numărului de indivizi ai unei
specii la numărul total de indivizi din acea zonă, înmulțit cu 100 pentru a obține o
valoare procentuală.
Frecvența = (numărul de indivizi ai speciei / numărul total de indivizi în zona de studiu) x
100
Pentru a calcula frecvența, trebuie să determinați numărul de indivizi ai speciei și
numărul total de indivizi în zona de studiu.
Indicele IBB (Belgian biotic)
In vederea analizarii Tabelului 2 avand la baza interpretarea din prisma indicelui Belgian
IBB, mentionez si atasez Tabelul 3 si Tabelul 4
Tabelul 3 descrie categoriile de calitate a apei in functie de valorile indicelui biotic
Belgian

Tabel 3

Tabel standard pentru calculul indicelui biotic Belgian IBB.

Tabel 4
Plecoptera cuprinde urmatoarele 6 specii (Leuctra nigra, Nemoura cinerea, Perla
marginata, Dinocras cephalotes, Perlodes microcephala, Isoperla grammatica
) si are indicele biotic 8,denota zona cu apa slab poluata, culoarea verde fiind cea
indicata pe hartile GIS.

Turbellaria (Euplanaria lugubris), Oligochaeta(Proppaus volki), Isopoda(Asselus

aquaticus) reda indicele biotic 5 unde este redata situatia critica a apelor, in stare destul
de poluata.(galben pe harta).

Ephemeroptera (Baetis rhodani, Baetis vernus, Rhithrogena semicolorata, Ephemerella

notata, Caenis macrura) corespunde indicelui biotic cu valoarea 5, ape poluate situatie
critica.
Odonata (Calopteryx virgo, Gomphus vulgatissimus, Ophiogomphus serpentinus,
Cardulegaster bidentatus) incadrata la indicele biotic cu valoarea 4 ceea ce inseamna
ca apa tinde spre o poluare moderata, culoarea portocaliu fiind cea indicate pe hartile
GIS.

Trichoptera (Rhyacophila aurata, Rhyacophila tristis, Rhyacophila sp. ,Hydropsyche

angustipennis, Micrasema minimum, Drusus trifidus, Limenphilus sp., Potamophylax
latipennis, Silo piceus, Odontocerum hellenicum) avem 10 specii din categoria
Trichoptera, prezenta ceea ce duce la incadrarea clasei I, ape nepoluate reprezentate
pe hartile GIS prin culoarea albastru.

Diptera (fam. Blepharoceridae, Tipulidae, Chironomidae) si speciile: Diamesa

insignipes, Pseudodiamesa nivosa, Cricotopus fuscus, Orthocladius Saxicola. Insa
acestea nu fac parte din categoria speciilor indicatoare in gradul de calitate a apei raului
A.

In concluzie, in urma analizarii sectorului 3 decid ca acesta fiind un sector cu apa

nepoluata, avand ca indice numarul mare de Trichoptere ce marcheaza calitatea apei
respective.

Sectorul 4 analizat de catre Andrei Oltean

Sectorul 4 al râului analizat este caracterizat de o altitudine de 560 m fiind
caracterizat de o pantă mai redusă decât cea a sectorului analizat anterior aceasta fiind
de doar 42 %.
Debitul mediu al acestui sector este de 1,31 m3/s fiind aproape la jumătate față de
debitul sectorului analizat anterior, (SA3), lucru datorat probabil existenței unei captări
între stații însă există si posibilitatea altor explicații (ex: infiltrări).

Parametrii fizico-chimici:
 pH-ul măsurat în ce-a de-a treia stație prezintă o valoare de 6,88, având o valoarea
apropiată de cea neutră însă cu o ușoare aciditate, cu toate acestea aciditatea este mai
redusă față de sectorul anterior.
În ceea ce privește densitatea suspensiilor prezentă în proba analizată, în sectorul 4
a fost identificată o valoare de 83,8mg/l. Cantitate mai crescută decât în cazul sectorului
anterior.
Trecând la tipurile de duritate înregistrate în sectorul SA4, duritatea totala (DT) este
de 1,94°G, duritatea temporara (Dt) de 1,24°G, iar duritatea permanenta (Dp) de
0,66°G. Astfel, apa este una foarte moale deoarece se încadrează în intervalul 0-4 în
conformitate cu tabelului de clasificare a apelor după gradul de duritate (Practicum de
hidrobiologie, Sibiu 2021).
În SA4 au fost identificate 148,8 mg/l reziduu fix rezultat în urma dizolvării
substanțelor organice și anorganice care nu se volatilizează la o temperatură de 105℃
(Practicum de hidrobiologie, Sibiu 2021), astfel valoarea este relativ mai mare decât cea
înregistrată în stația anterioară.
Oxigenul dizolvat, a fost măsurat în SA4 obținându-se o valoare de 9,49 mg/l.
Deficitul de oxigen înregistrat în SA4 este de 14,76% astfel putem spune ca nivelul
poluării apei este mai mare in SA3 față de având in vedere ca nivelul de poluare este
direct proporțional cu valoarea deficitului în oxigen.
De asemenea, în ceea ce privește consumul biochimic de oxigen la 5 zile, în SA4 a
existat un consum de 3,24 mg/l, valorile acestui indice fiind invers proporționale cu
concentrația de oxigen dizolvat în apă. Valoarea obținută este de două ori mai mare
decât cea din stația precedentă.
Daca privim valorile consumului chimic de oxigen determinat prin metoda cu KMnO 4
(CCO- Mn) observam că stația SA4 are o valoare a acestui indice cu o treime mai
mare față de cea a stației SA3 și anume 5,59 mg/l
Cantitățile compușilor cu azot identificați (NO22, NO3-) în urma analizei apei , în
această stație au fost identificate valori relative mici pentru NO22 de sub 1 mg/l de mai
exact 0,014 mg/l dar pentru NO3- aceasta depășește cu puțin 1 mg/l, mai exact 1,192
mg/l.
Fierul total prezinta valori de sub 1 mg/l in sectorul de râu mai exact 0,07mg/l.
În urma analizelor, metalelor grele în sectorul SA3 nu au fost identificate urme de
mercur, nichel, zinc, cupru și plumb.

Indicii ecologici din sectorul SA4:

Indicii ecologici densitatea statistică (Ds), abundența relativă (A) , frecvența (F), indicele
de semnificație ecologică Dzuba (W) pentru stația SA4 au fost calculați și sunt
prezentați în tabelul 4 * taxonii care apar doar în probe calitative au primit notarea xc.
Tabelul 4 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicilor A, F, W din statia SA4.

Specia Ds Indici ecologici

(ind./m2) A% F% W%
Turbellaria
Euplanaria lugubris 8 0.59 18,52 0.1085
Oligochaeta  
Spercaria josinae 64 4.69 77,78 3.6442
Nais behningi 32 2.34 51,85 1.2146
Physa acuta xc - - -
Radix peregra xc - - -
Ancylus fluviatilis 70 5.12 100 5.1245
Isopoda  
Asselus aquaticus 2 0.15 7,41 0.0108
Collembola 39 2.86 66,67 1.9035
Ephemeroptera  
Baetis rhodani 70 5.12 81,48 4.1754
Baetis sp. 7 0.51 55,55 0.2847
Ecdyonurus venosus 22 1.61 85,19 1.372
Ephemerella notata 12 0.88 5,56 0.0488
E. ignita 4 0.29 74,07 0.2169
Plecoptera  
Leuctra nigra 23 1.68 55,56 0.9355
L. rosinae 10 0.73 33,33 0.244
Nemoura cinerea 35 2.56 77,78 1.9929
 Perla marginata 26 1.9 66,67 1.269
Odonata  
Calopteryx virgo 5 0.37 11,11 0.0407
Trichoptera  
Rhyacophila hirticornis 12 0.88 22,22 0.1952
R. obliterata 13 0.95 25,93 0.2468
R. nubila 6 0.44 22,22 0.0976
R. tristis 5 0.37 22,22 0.0813
R. vulgaris 12 0.88 22,22 0.1952
Rhyacophila sp. 6 0.44 18,52 0.0813
Hydropsyche contubernalis 18 1.32 22,22 0.2928
H. modesta 6 0.44 18,52 0.0813
H. siltalai 6 0.44 22,22 0.0976
Diptera  
fam. Tipulidae 5 0.37 11,11 0.0407
fam. Chironomidae  
Boreoheptagia sp. 74 5.42 44,44 2.4074
Pseudodiamesa nivosa 221 16.18 70,37 11.385
Cricotopus fuscus 222 16.25 77,78 12.641
C. trifascia 184 13.47 62,96 8.4807
Eukiefferiella bavarica 147 10.76 62,96 6.7753
TOTAL 1366
În urma analizei comunității de macronevertebrate au fost identificate 9 ordine
(Turbellaria, Oligochaeta, Isopoda, Collembola, Ephemeroptera, Plecoptera, Odonata,
Trichoptera, Diptera) cu un număr total de 1366 indivizi.
Descrierea comunităților identificate în sectorul SA4 al râului A, am realizat-o pe baza
valorilor indicilor ecologici sintetici, precum Abundență relativă, Frecvență și Indicele de
semnificație ecologică.
Analiza claselor indicelui Dzuba pentru SA4:
 Nr. Specii
Sp. eudominante 2

Sp. dominante 2

Sp. subdominante 7

Sp. recedente 7

Sp. subrecedente 9

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. Specii

Fig. : Clasele de semnificație ecologică Dzuba (W) a speciilor din sectorul SA4.

Valorile indicelui Dzuba (W), ne permite sa clasificam speciile astfel:

< 0.1 % - specii subrecedente: 9 (Asselus aquaticus, Ephemerella notata,
Calopteryx virgo, R. Nubila, R. Tristis, Rhyacophila sp., H. modesta, H. siltalai,
fam. Tipulidae )
0.1 şi 1 % - specii recedente: 7 (Baetis sp., Ephemerella ignita, Leuctra nigra,
Leuctra rosinae, Rhyacophila hirticornis, Rhyacophila obliterata, Rhyacophila
vulgaris, Hydropsyche contubernali )
1.1 şi 5 % - specii subdominante: 7 (Spercaria josinae, Nais behningi,
Collembola, Baetis rhodani, Ecdyonurus venosu, Nemoura cinerea, Perla
marginata, Boreoheptagia sp.)
5.1 şi 10 % - specii dominante: 2 (Cricotopus trifascia, Eukiefferiella bavarica)
> 10 % - specii eudominante: 2 (Pseudodiamesa nivosa, Cricotopus fuscus)

Analiza nr. de indivizi pe ordine în cazul stației SA4

 Nr. indivizi
Diptera 853
Trichoptera 84
Odonata 5
Plecoptera 94
Ephemeroptera 115
Collembola 39
Isopoda 2
Oligochaeta 102
Turbellaria 8
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

Nr. indivizi

Fig. : Efectivul indivizilor pe ordine în sectorul SA4.

Din graficul atașat mai sus se poate observa că de departe cel mai ordinul cu cei mai
mulți indivizi din stația SA4 este Diptera urmat la mare distanță de Oligocheta, iar cele
mai puțin numerice ordine sunt Isopoda și Odonata.

Ab. relativă pe ordine A (%) pentru stația SA4

0.61%
0.15% Turbellaria
7.83% 3.00%
Oligochaeta
Isopoda
8.83%
Collembola
Ephemeroptera
7.22%
Plecoptera
0.38% Odonata
65.51%
6.45% Trichoptera
Diptera

Fig. : Spectrul Abundentei relative a comunităților bentonice din sectorul SA4.

 Graficul Ab. relativă pe ordine A (%) pentru stația SA4 prezintă faptul că în cazul
acestei stații, cea mai abundent ordin este de departe Diptera, care conține două treimi
din abundența totală, iar cele mai puțin abundente ordine sunt Odonata și Isopoda care
sunt aproape neglijabile.

Indicele Simpson inversat pentru SA4

Valoarea calculată a indicelui Simpson inversat pentru stația SA4 este de 0.898.
Acest indice măsoară probabilitatea ca doi indivizi extrași la întâmplare dintr-o probă
sau o serie de eșantioane, să aparţină la aceiaşi specie. Cum acest indice variază în
intervalul [0,1], iar diversitatea crescând cu creșterea valorii lui, conlcuzionam ca in
sectorul SA1, probabilitatea ca doi indivizi extrași la întâmplare sa aparțină aceleași
specii, este mică.

Indicele ecologic Belgian pentru SA4

Valoarea indicelui Belgian, pentru primul sector de râu este 7, ceea ce înseamnă că
apa din râul A, în sectorul 4 se încadrează in clasa a-II-a de calitate. În consecință în
acest sector avem ape poluate.
Valoarea calculată a indicleui Hilsenhoff este de 4,62, însemnând o calitate buna a
apei, iar in acest sector exista poluare organică slabă.

Sectorul 5 analizat de catre Andreea Zmaranda

Tab. 1. Valorile medii (pentru perioada studiului) ale caracteristicilor hidrologice
şi fizico – chimice ale apei râului A (Q – debit, Susp. – suspensii totale, DT –
duritatea totală, Dt – duritatea temporară, Dp – duritatea permanentă, Rez. fix –
reziduu fix, OD – oxigen dizolvat, Defic. ox. – deficit de oxigen, CBO 5 – consum
biochimic de oxigen la 5 zile, CCO-Mn – consum chimic de oxigen determinat prin
metoda cu KMnO4).
Indicator Staţii de prelevare / valori medii
SA1 SA2 SA3 SA4 SA5 SA6 SA7 SA8 SA9
 Altitudine 903 820 653 560 460 408 401 383 362
medie
(m)
Panta (%) 64 63 61 42 15 7 5 3 2

Q (m3/s) 1,19 1,70 2,45 1,31 2,60 3,14 3,60 4,06 10,7

pH 7,17 6,92 6,77 6,88 7,11 7,13 8,31 7,47 7,24

Susp. (mg/l) 65,2 69,5 73,6 83,8 96,4 107, 136, 148, 116,
2 6 7 9 4 4 0 2 4

DT (°G) 1,79 2,55 2,15 1,94 2,64 5,89 9,34 12,7 8,18
2

Dt (°G) 1,22 1,55 0,92 1,24 1,67 2,74 5,30 8,23 3,98

Dp (°G) 0,58 1,00 1,23 0,66 0,98 3,14 4,04 4,55 4,19

Rez. fix (mg/) 124, 142, 111,2 148, 222, 217, 209, 555, 294,
4 8 8 4 3 1 3 4

OD (mg/l) 10,2 10,0 9,98 9,49 8,49 7,17 7,24 4,29 7,81
3 5

Defic. ox. (%) 16,3 15,1 13,1 14,7 23,1 31,2 31,2 58,7 25,2
2 3 3 6 0 3 7 0 1

CBO5 (mg/l) 1,99 3,49 1,84 3,24 4,18 5,01 5,13 12,7 7,40
5

CCO-Mn 3,78 7,74 3,37 5,59 7,31 8,31 9,26 17,5 14,3
(mg/l) 7 3

Cl- (mg/l) 17,7 17,3 20,2 21,2 18,4 29,0 24,9 44,4 47,7
5 7 2 5 2 8 2 9 3

SO42- (mg/l) 5,64 7,00 3,90 7,66 6,18 18,8 21,4 40,1 39,1
0 4 0 0 0 2 7 3 1
 Ca (mg/l) 8,95 8,56 8,72 10,6 12,2 21,5 23,9 35,6 32,9
1 0 7 4 1 7

Mg (mg/l) 2,11 3,06 2,25 2,20 1,41 4,00 1,82 5,87 4,45

HCO3 (mg/l) 26,8 37,3 19,8 24,5 38,3 57,0 119, 177, 108,
9 9 3 7 5 7 3 1 4

NH4+ (mg/l) 0,18 0,08 0,05 0,01 0,13 0,18 1,06 0,94 0,84
9 2 7 7 0 8 3 5

NO22- (mg/l) 0,02 0,03 0,00 0,01 0,03 0,14 0,31 0,77 0,49
3 1 9 4 6 6 0 8 0

NO3- (mg/l) 0,59 0,37 0,91 1,19 1,41 3,18 1,23 3,18 2,95
0 9 0 2 0 0 7 9 0

PO43- (mg/l) 0,06 0,22 0,04 0,03 0,08 0,14 0,15 0,11 0,11
9 6 7 3 6 0 2 4 0

Fe total (mg/l) 0,03 0,04 0,03 0,07 0,11 0,33 0,50 0,47 0,33
5 6 4 0 9 0 0 0

Hg (mg/l) 0 0 0 0 0 0 0 0 0,00
3

Ni (mg/l9 0 0 0 0 0 0 0 0,03 0,03

1 0

Zn (mg/l) 0 0 0 0 0 0,03 0,00 0,01 0,01

2 5 0 0

Cu (mg/l) 0 0 0 0 0 0,00 0 0 0
1

Pb (mg/l) 0 0 0 0 0 0,00 0,00 0,00 0

7 8 7
Tab. 6. Lista speciilor de macronevertebrate bentonice prezente în SA 5 (Ds –
densitatea statistică, A – abundenţa relativă, F – frecvenţa, W – indicele de semnificaţie
ecologică, xc – specii care apar exclusiv în probe calitative).
Specia Ds F%
(ind./m2)
Oligochaeta
Spercaria josinae 12 14,81
Nais behningi 760 66,67
N. bretscheri 20 40,74
Pristina bilobata 4 18,52
Limnodrilus hoffmeisteri 4 22,22
Proppaus volki 22 25,93
Hirudinea 7 22,22
Gastropoda
Physa acuta xc -
Amphipoda
Rivulogammarus 9 22,22
balcanicus
Hydracarina 23 62,96
Ephemeroptera
Baetis lutheri 14 33,33
Ephemerella ignita 67 77,78
Plecoptera
Nemoura cinerea 46 44,44
Isoperla grammatica 4 22,22
Odonata
Calopteryx virgo 7 14,81
Trichoptera
Rhyachophila sp. 2 22,22
 Hydropsyche modesta 22 77,78
Hydropsyche sp. 11 22,22
Cheumatopsyche lepida 4 22,22
Coleoptera 11 33,33
Diptera
fam. Tipulidae 13 29,63
fam. Chironomidae
Cricotopus fuscus 230 44,44
C. trifascia 153 40,74
C. silvestris 232 59,26
Orthocladius saxicola 383 29,63
O. thienemanni 229 40,74
Chironomus thummi 153 22,22

IBB – nota 7 (clasa II, ape slab poluate, culoare verde)

IBH – nota 7,557 (foarte slabă, poluare organică severă)

IBE – nota 9 (clasa II, mediu cu poluare sau alterare moderată, culoare verde)

Margalef = 2,955

Menhinick = 0,224

Simpson = 0,443

Shannon = 1,532

Echitabilitate = 0,433
Sectorul 6 analizat de catre Teodora Muntean

Sectorul 6 se situează la o altitudine medie de 408 metri, panta are o înclinare de

7%. Cantitatea de apă care se scurge prin acest sector este de 3,14 /s. Valoarea
debitului din stația 6 este de aproximativ 3 ori mai mari comparativ cu stația 1 care este
în amonte și mai aproape de izvor. Valoarea pH-ului in statie are o valoare de 7,13,
acestea se incadreaza la un pH neutru.
Suspensiile masurate pe sectorul 6 sunt de 107,4 mg/l.
Conform datelor din tabel, duritatea totala (DT) este 5,89 °G, Dt (duritatea temporara)
este 2,74 °G si Dp (duritatea permanenta) este 3,14 °G. Drept urmare, apa poate fi
incadrata
in intervalul 0-4 °G, adica foarte moale pe baza gradului de duritate.
Avem 217,3 mg/l reziduuri fixe (substante organice si anorganice dizolvate in apa,
nevolatile la 105 °C).
Pentru statia SA6, oxigenul dizolvat masurat are valoarea 7,17 mg/l, deficitul de
oxigenare este de 31,23%, de unde putem trage concluzia ca avem o cantitate
considerabila de poluare, iar consumul biologic de oxigen la 5 zile este 5,1 mg/l.
Din punct de vedere al elementelor chimice regasite pe sectorul de rau analizat avem:
valori relativ mici ale compusilor cu azot sub 1 mg/l, cu exceptia NO3 care are valoarea
3,18 mg/l. Fier avem sub 1 mg/l, mercur si nickel nu avem deloc, zinc avem 0,032 mg/l,
cupru 0,001 mg/l iar plumb 0,007 mg/l.
Statia 6 este singura statie pe care s-au inregistrat valori de cupru, si cele mai
mari valori de zinc.

Sectorul 7 analizat de catre Vladut Constantinescu

Stația analizată, în zona cursului inferior al râului, se află la o altitudine de 401 m. În

ceea ce privește configurația reliefului, panta are o inclinație de 5%.
Dacă privim valorile debitelor măsurate, observăm că prin stația SA7, se scurg 3,60
m3/s. Valorile mai mari comparativ cu stațiile din amonte, au o explicație cat e poate de
logica si anume captarea unui afluent din amonte de stație.
Parametrii chimici :
În ceea ce privește pH-ul, în stația, SA7, pH-ul are o valoare de 8,31 , ceea ce ne
indică un pH puțin alcalin.
Trecând acum la analiza suspensiilor totale, în SA7 se regăsesc 136,0 mg/l de
suspensii totale. În această stație, sursele suspensiilor din apa sunt substanțe sau
materie care provine din mediul înconjurător și din deversarea apelor reziduale.
În ceea ce privește duritatea, in stația SA7 duritatea totala (DT) este de 9,34 °G,
duritatea temporara (Dt) de 5,30 °G, iar duritatea permanentă (Dp) de 4,04 °G.
Conform tabelului de clasificare a apelor după gradul de duritate se încadrează in
intervalul 4-8, ape moi.
În SA7 există 209,1 mg/l de reziduu fix, acesta este reprezentat de totalitatea
substanțelor organice si anorganice dizolvate în apa și care nu sunt volatile la 105℃.
Oxigenul dizolvat măsurat în SA7 a avut o valoare de 7,24 mg/l.
Deficitul de oxigen in SA7 este de 31,27 % putem spune ca nivelul poluării apei este
mai mare in SA7 având in vedere ca nivelul de poluare este direct proporțional cu
valoarea deficitului in oxigen.
La consumul biochimic de oxigen la 5 zile, in SA7 exista un consum de 5,13 mg/l.
Dacă privim valorile consumului chimic de oxigen determinat prin metoda cu KMnO 4
(CCO- Mn) observăm valori mai mare în apropiere de zona de vărsare ;
În ceea ce privesc compușii cu azot, in râul A au fost identificate valori relative mici, sub
1 mg/l, in acest sector de rau. Fierul total prezinta valori de sub 1 mg/l in sectorul de
rau.
În sectorul de râu SA7 nu au fost identificate următoarele substanțe : mercur, nichel și
cupru.
Sectorul SA7 se încadrează în clasa de calitate a apei IV, cu o stare ecologică slabă,
conform Normativului, aceasta se datorează concentrației mare de dioxid de azot.

Tabelul 7 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicilor A, F, W din stația SA7.

Specia Ds (ind./m2) F%
Nematoda 39 96,30
Oligocheta
Spercaria josinae 4 14,81
Nais pardalis 3 11,11
Ophidonais serpentina 21 40,74
Pristina aequiseta 21 33,33
Tubefix newaensis 66 77,78
L. claparedeianus 186 81,48
L. profundicola 30 40,74
Potamothrix hammoniensis 74 62,96
Ilyodrilus tampletoni 3 25,93
Rhyacodrilus falciformis 11 33,33
Cricotopus silvestris 49 11.11
Proppaus volki 210 40.74
Gastropoda
Physa acuta xc -
Amphipoda
Gammarus balcanicus 5 22,2
Ephemeroptera
Baetis lutheri xc -
Ephemerella ignita 2 7,41
Odonata
Leuchorrhinia pectoralis xc -
Trichoptera
Hydropsyche modesta 3 51,85
H. siltalai 2 22,22
Hydropsyche sp. 1 44,44
Diptera
Fam. Chironomidae
Cricotopus silvestris 37 14,81
Orthocladius saxicola 74 25,93
O. thienemanni 148 40,74
Tanytarsus sp. 110 51,85
Chironomus plumosus 11 62,96
Ch. Thummi 100 74,07
Cryptochironomus defectus 111 77,78
Microtendipes tarsalis 112 66,67
Total 1374
 Au fost identificate in studiu macronevertebratelor un numar total de 1374 de indivizi.

Sectorul 8 analizat de catre Cioban Paul si Cioc Raul

1. Interpretarea indicilor ecologici SA8

Datele referitoare la speciile prezente în sectorul SA 8, densitatea statistică a acestora,

precum și valorile indicilor ecologici luați în considerare au fost sintetizate în tabelul 9.

Specia Ds Indici ecologici

(ind./m ) A%
2
F% W%
Nematoda 41 0,79273 66,67 0,528513
Oligochaeta
Spercaria josinae 897 17,34339 66,67 11,56284
Nais elinguis 1459 28,20959 88,89 25,0755
Tubifex tubifex 2383 46,07502 100 46,07502
Limnodrilus 9 14,81
claparedeianus 0,174014 0,025771
Rhyacodrilus falciformis 9 0,174014 14,81 0,025771
Trichoptera
Hydropyche 4 7,41
contubernalis 0,07734 0,005731
Cheumatopsyche lepida 1 0,019335 11,11 0,002148
Diptera
fam. Chironomidae
Chironomus plumosus 211 4,07966 100 4,07966
Ch. Thummi 79 1,527456 96,30 1,47094
Cryptochironomus 53 22,22
defectus 1,024749 0,227699
Microtendipes tarsalis 26 0,502707 14,81 0,074451

În sectorul 8 au fost identificați 5172 indivizi aparținând la 4 ordine.

Comunitatea de macronevertebrate bentonice este caracterizată de o diversitate mică,
cu efective populaționale mari, structură reprezentativă pentru apele poluate. Cea mai
mare parte din indivizii identificați aparțin ordinului Oligochaeta. Încărcătura organică
foarte mare a creat condiții restrictive, potrivite însă pentru dezvoltarea oligochaetelor,
care s-au dezvoltat în masă.

Diptera 369
Grupe taxonomice

Trichoptera5

Oligochaeta 4757

Nematoda41

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

Ds (ind/m2)

Densitatea statistică a macronevertebratelor bentonice din sectorul SA8

a) Abundența relativă

Pe baza abundenței relative, structura comunității de macronevertebrate bentonice din

sectorul analizat este următoarea: domină oligochaetele cu o abundență de 91,98%,
urmate de diptere – 7,13%. Cu abundențe relative sub 1% mai sunt prezente
nematodele (Ar = 0,79%) și trichopterele (Ar = 0,1%)

0.79%
0.10%

7.13%

Nematoda
Oligochaeta
Trichoptera
Diptera
91.98%

Abundența relativă a ordinelor de macronevertebrate bentonice

Speciile Tubifex tubifex (A=46,08%), Nais elinguis (A=28,21%) și Spercaria josinae (A=
17,34%) au cele mai mari abundențe în cadrul comunității de macronevertebrate
bentonice prezente în sectorul 8, toate cele 3 specii aparținând ordinului Oligochaeta.
Structura comunității este caracteristică apelor poluate. Cu un număr mare de indivizi și
cu o frecvență de 100% în probe, sunt prezente speciile Tubifex tubifex și Chironomus
plumosus.

b) Indicele de semnificație ecologică (Indicele lui Dzuba)

Pe baza valorilor indicelui de semnificație ecologică, rezultă că în comunitatea de

macronevertebrate există 4 categorii de specii. Cele mai multe specii, în număr de 5,
sunt subrecedente.

5
Număr de specii

Clasificarea speciilor din comunitatea de macronevertebrate bentonice pe baza indicelui

lui Dzuba

2. Interpretarea indicilor biotici

a) Indicele biotic belgian (IBB)

Nu sunt prezenți reprezentanți ai ordinului Plecoptera sau ai familiei Ecdyonuridae,
așadar pentru calcularea indicelui biotic belgian am luat în considerare speciile ordinului
Trichoptera. Sunt prezente 2 specii, și anume Hydropyche contubernalis și
Cheumatopsyche lepida, însă populațiile acestor 2 specii sunt foarte slab reprezentate,
formate din 4, respectiv 1 individ.
Valoarea indicelui biotic belgian este 5. Sectorul râului este încadrat în clasa a III-a de
calitate, adică apă poluată, situație critică.
b) Indicele biotic Hilsenhoff (IBH)
Valoarea indicelui biotic Hilsenhoff este 8,65 și indică o calitate foarte slabă a
sectorului de râu, cu o poluare organică severă, cauzată de concentrațiile mari ale
fiecărui nutrient în parte
Rezultatele obținute în urma analizării parametrilor fizico-chimici și rezultatele
obținute în urma calculării indicilor biotici arată același fapt, și anume că sectorul
de râu este sever poluat.
3. Interpretarea indicilor de diversitate

Indicii luați în considerare pentru evaluarea diversității sunt inversul indicelui lui
Simpson (probabilitatea ca doi indivizi extraşi la întâmplare dintr-o probă să aparţină la
aceiaşi specie), indicele Margalef (evaluează bogăția în specii) și indicele de
echitabilitate (măsoară uniformitatea abundețelor speciilor comunității). Valorile au fost
calculate cu ajutorul programului Past

a. Indicele Simpson sub forma probabilității inverse

Valoarea indicelui este de 0,67, ceea ce indică o diversitate destul de mare.

b. Indicele Margalef

Valoarea indicelui Margalef este egală cu 1,17.

c. Indicele de echitabilitate

Valoarea obținută este de 0,55, adică distribuția speciilor este destul de uniformă în
cadrul comunității.

Indicii de diversitate calculați pentru sectorul SA8

Sectorul 9 –

In final, putem concluziona calitatea apei ca fiind buna in primele 4 sectoare analizate,
unde avem altitudinile cele mai mari, aceasta continuand treptat degradarea incepand
cu sectorul 5.
Astfel demonstram calitatea apei foarte scazuta spre aval, adica aceasta scade direct
proportional odata cu scaderea altitudinii.

Bibliografie:
B. Stugren- Ecologie generala- Editura didactica si pedagogic Bucuresti 1975
https://www.eco-tiras.org/docs/berg/book.pdf
https://www.academia.edu/11522138/Seminar_4_Ecologie_
%C5%9Fi_management_ecologic_indicii_ecologici
Allan, J. D., & Castillo, M. M. (2007). Stream Ecology. Second edition.
https://link.springer.com/book/10.1007/978-1-4020-5583-6
Banaduc Angela. (2020). Note de curs “Evaluarea si managementul sistemelor
acvatice continentale”
Ielenicz (2004) Ielenicz-M-2004-Geomorfologie-Generală
https://www.academia.edu/3804181/Ielenicz_M_2004_Geomorfologie_General
%C4%83
Banaduc Angela (2020). Note de curs “Metode de evaluare a stării ecologice a râurilor,”