Dependența de internet

‫ ﮵‬Cu doar cinci ani în urmă, mai mult sau mai puțin, am început să observ că oamenii, mai ales
cei tineri, par să aibă două fețe: o față privată care le dezvăluie sentimentele reale, și o față publică, pe
care o folosesc pentru a se prezenta în fața lumii exterioare și pe are aceștia o desăvârșesc pe YouTube și
pe Facebook. Numai că, din câte se pare, această față publică devine din ce în ce mai importantă, ca și
când afișarea ei a devenit un instinct; aproape ca un progres al evoluției care le permite oamenilor să
supraviețuiască în societatea de astăzi.‫﮴‬

(Rineke Dijkstra, fotograf olandez, 2010)

Patti, M., Valkenburg & Jessica Taylor Piotrowsky, 2018, Generația Digitală și Dependența de Media, ,
Editura Niculescu, București

Cele șapte funcții ale social media

1) Desincronizare – comunică atunci când le convine, în timp real (sincronizat) sau mai târziu
( desincronizat)
2) Identificabilitate – decide până la ce punct conținutul este anonim sau relevă adevărata identitate.
3) Gestionare a indicilor – arăta sau ascunde indicii vizuale su auditive despre propria persoană în
timp ce comunică.
4) Accesibilitate – găsi informații și contacta alte persoane cu ușurință
5) Calculabilitate – alege dimensiunile și natura publicului lor
6) Reproductibilitate – copia sau a împărtăși conținuturi online deja existente
7) Recuperabilitate – stoca și recupera ulterior conținuturi postate .

Deși majoritatea funcțiilor social media pot reduce intimitatea informațională, acestea pot mări, în
schimb, intimitatea psihologică. Funcțiie social media pot reduce intimitatea informațională a
adolescenților, însă le oferă un control psihologic mai mare asupra modului în care comunică și le
permit să-și demonstreze autonomia – ceea ce contribuie la explicarea profundei atracții pe care
social media o exercită asupra adolescenților. (Valkenburg și Peter, Online Communication
among Adolescents)

Efectele socio – emoționale ale social media

Social media influențează identitatea, intimitatea și sexualitatea adolescenților.

În ce priveșste formarea identității, cercetătorii au studiat patru concepte înrudite : claritatea
concepției despre sine, stima de sine, conțtiința de sine și narcisismul.