Definitie

Regnul Fungii (ciupercile) formează al treilea mare regn al

organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu
aproximativ 100.000 de specii cunoscute, sunt organisme imobile, unicelulare
sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice.
Acestea trăiesc in apă, sol, arbori în descompunere, orice substrat organic daca
acesta nu este total lipsit de apă.

Alcatuire
Corpul lor este alcatuit dintr-o celula sferica sau ovala -, fie dintr-una sau mai
multe cellule filamentoase ramificate numite hife care se impletesc formand o
masa compacta numita miceliu. Dupa structura materialului nuclear, hifele pot
fi haploide, dicariotipice si diploide , unicelulare cu structura de sincitiu sau
multicelulare. Structura celulei este urmatoarea:
-membrana celulara ce este alcatuita din micoceluloza sau micozina; aceasta
este adesea impregnate cu chitina, caloza, etc
-plastidele lipsesc complet
- contine substante de rezerva: glycogen si picaturi de grasime
- in celula se afla: citoplasma, vacuole, unul sau mai multi nuclei in functie de
grupa sistematica, apoi ribozomi, reticul endoplasmatic, condriozomi etc
Fungii se reproduc atât asexuat, cât și sexuat.

Hranire
O trăsătură importantă a organismelor regnului fungi este că nu sunt capabile de
fotosinteză, iar hrana şi substanţele necesare pentru existenţă şi reproducere şi le
asigură prin absorbţie din mediu sau din plantele pe care le parazitează sau cu
care trăiesc în simbioză. Pentru a descompune macromoleculele alimentelor,
fungi excretă enzime în mediu sau în planta parazitată, capabile de a hidroliza
(digera) macromoleculele, moleculele mici (de aminoacizi, zaharuri, etc.) fiind
apoi absorbite prin pereţii celulari. Deoarece multe specii din regnul fungi îşi
extrag hrana din organisme moarte, ele au un rol principal în calitate de
descompunătoare
Clasificare
Regnul fungi cuprinde patru filumuri majore delimitate prin modul in care se
formeaza sporii:
-Chytridiomycota
-Zygomycota
-Ascomycota
-Bazidiomycota

1. Chytridiomycota
C h yt r id iom y cot a  este o încrengătură de fungi care cuprinde 2 clase și este
relativ mic  în comparaț ie cu alte grupuri. Acest grup cuprinde aproximativ
1000 de specii grupate în 120 de genuri.
Exemple :
Râia neagrã, produsa de ciuperca Synchytrium e ciuperca Synchytrium
endobioticum, ndobioticum denumitã si cancerul cartofului sau buba neagrã este
una din cartofului sau buba neagrã este una din cele mai pe cele mai periculoase
boli ale cartofului.

2.  Zygomycota

Conține ciuperci saprofite, cu talul reprezentat de un miceliu sifonoplast (nucleii

nu sunt despăr ț iț i prin sept). Înmulț irea se face fie asexuat (prin spori), fie
sexuat (prin izogametangiogamie). Include familia Mucoraceae, din care face
parte specia Mucor mucedo (mucegaiul comun). Se găsește pe alimente bogate
în glucide. Este unicelular, cu aspectul unei pâsle albe care se prinde de substrat
prin haustori. Unele mucoracee sunt agenț i patogeni, cauzând diverse afecțiuni.

3. Ascomycota  este unul din cele mai mari grupe ale regnului Fungi.
Au miceliul separat, dezvoltat, format din hife pluricelulare ramificate.
Reprezentanț ii acestui grup sunt heterotrofi saprofite (obț in hrana din
organisme moarte) sau parazite (se hrănesc pe seama organismelor vii). Ele
joacă un rol foarte important în reciclarea materialului vegetal mort.

Drojdia de vin rezultată în urma fermentării alcoolului urma fermentării

alcoolice a mustului alb,burbei şi ice a mustului alb,burbei şi mustului roşu
mustului roşu se obţine în urma pritocurilor,ponderea cea mai mare fiind dată cu
ocazia primului pritoc sau a tragerii vinului de pe drojdie după fermentarea
mustului.
4. Încrengătura Basidiomycota  este una dintre cele mai mari din regnul
Fungi. Bazidiomicetele sunt ciuperci cu hife separate. Pe miceliu se formează
corpul de fructificare.  Aceasta se compune din pălărie și picior constituite din
hife ce aderă str \ns una cu alta. La unele specii partea inferioară a pălăriei
constă din nenumărate tuburi (ciuperci tululare), la altele din lame (ciuperci
laminare). Au un rol important la alimentatie, exista atat comestibile, cat si
otravitoare.

Hribul (Boletus edulis) este o ) este o ciupercă de pădure comestibilă, cu

piciorul alb, gros și cu pălăria brună-gălbuie. Este una dintre puț inele ciuperci
comestibile inele ciuperci comestibile Mycorrhiza  Mycorrhiza care cre care
crește în Emisfera Sudică Emisfera Sudică:[1] alături de diferite specii de pin
în Africa de Sud și în apropierea teiului  în Noua Zeelandă. 

Importanta
Pentru om, ciupercile joacă un rol atât pozitiv, cât și negativ. Ciuperci
comestibile și otrăvitoare
Există specii ușor de identificat, dar altele, unde o confuzie este posibilă și
uneori cu un rezultat fatal
Ciuperci psihoactive/halucinogene
Aceste ciuperci conțin substanțe psihotrope ca de exemplu psilocibina,
psilocina, muscimolul sau ergotină.

 Ciuperci medicinale
În lume, există peste 100 de specii de ciuperci utilizate in scop terapeutic, mai
ales în China și Japonia. Acestea
conțin proteine, aminoacizi, vitamine, minerale si multe
alte microelemente active, ajungând sa fie agenți adjuvanți in terapiile
complementare ale multor afecțiuni.