REGNUL FUNGI

-CIUPERCI-

-peste 100 000 de

specii:folositoare,otravitoare sau care
produc boli, rspndite n toate
ecosistemele, fiind incluse n mod
tradiional printre plante

CARACTERE GENERALE:
- Populeaza mediul terestru, acvatic sau

umed
-Sunt organisme eucariote, unicelulare
sau pluricelulare, microscopice sau
macroscopice
-Corpul-talul este alcatuit din celule
multinucleate, numite hife, si se numeste
miceliu.
-Prezinta un perete celular de natura
chitinoasa, sau (rar) celuzoica
-In citoplasma exista glicogen si picaturi
de ulei.

- nu au clorofila, => nutritie

heterotrofa: saprofita sau parazita

-pot trai in simbioza cu alge=> lichenii

sau cu radacinile plantelor
superioare=> micorize
-Se inmultesc:
asexuat(endospori,exospori)
sexuat (prin contopirea organelor
sexuate)sau
vegetativ(prin fragmente de
miceliu, inmugurire)
-ciclul de dezvoltare: sporofit-faza
diploida;gametofit-faza haploida

Ciclul de viata

CLASIFICARE:
In

functie de structura miceliului si tipul de

reproducere:
1.Increngatura
Zigomicete (mucegaiuri)

Mucor mucedo
(mucegaiul alb)

Penicillium
glaucum(mucegaiul verdealbastrui

2.Increngatura
Ascomicete
-sporii se formeaza in asce

Saccharomyces cerevisiae
(drojdia de bere)

Saccharomyces ellipsoideus
(drojdia de vin)

Peziza sp.

3. Increngatura
Bazidiomicete

(ciuperci superioare comestibile -otravitoare-parazite)

-sporii se formeaza in bazidii
Amanita
muscaria

Agaricus campestris
(ciuperca de cmp)

Amanita caesarea
(burete domnesc)

Amanita phaloide

Morchella
rotunda
(zbarciogul

Boletus edulis (hrib)

Pleurotus ostreatus (pstrv de fag)

Armillaria mellea(ghebe)

Cantarelus
cibarius(galbiori

Pleurotus sp.

Ciuperci parazite:
Ustilago maydis(Taciunele porumbului)

Clavicep
s
Purpurea
(Cornul
secarei)

Puccinia graminis(Rugina graului)

IMPORTANA CIUPERCILOR
COMESTIBILE
pot fi recoltate direct i gratuit ,din flora

spontan, sau cultivate in ciupercarii;

contin: apa in proportie de 82-92%, substante
minerale, diferite zaharuri, subtante proteice,
grasimi(cantitati mici), vitamina A, B1, B2 si D,
acizi organici.
Ciupercile constituie un aliment completsanatos cu o valoarea nutritiva redusa

4. Increngatura Lichenilor
-Lichenii reprezint simbioza ntre
hifele unei ciuperci ascomicet
sau bazidomicet i o alg
unicelular albastr sau verde.
-Triesc pe pmnturile aride, pe
stnci, scoara copacilor.

Licheni crustoi:

Clasificare:

Au talul sub form de crust

ce ader puternic de suprafaa
substratului sau este ncrustat
n acesta (suprafaa stncilorsaxicoli, trunchiul arborilorcorticoli). n numeroase cazuri
constituie singuri vegetaia
stncilor golae.

Rhizocarpon geographicum
(lichenul hart)

Xanthoria
parietina(Lichenul galben)

2. Licheni filamentosi:
Au tal
filamentos,ramificat,
fixat parial de substrat
(sol-tericol, scoara
arborilor) cu ajutorul
unor hife asemntoare
unor rizoizi.

Usnea barbata(matreata bradului

3. Licheni fruticulosi(tufoi):
-Au aspectul unor tufe mici, verticale sau pendule cu
simetrie radiar. Cnd sunt foarte lungi i subiri au
aspect filamentos.

Cladonia rangiferina( Lichenul renilor)

Evernia
prunastri

4. Licheni
gelatinoi:
Talul
gelatinos are
aspect subire,
membranosfoarte friabil la
uscciune i
gros- gelatinos
n stare umed.

Collema sp.

Importana lichenilor:
- Se instaleaz pe stnci golae,pe care le erodeaza
daorita unor acizi caracteristici, iar in timp formeaza
un strat de sol, de aceea sunt numii pionierii
vegetaiei.
- Din licheni se extrag diferite substane utilizate n
cosmetic, medicin, industria chimic.
- Reprezint hran pentru animale.
-Deoarece nu suporta substantele toxice din atmosfera,
lichenii sunt considerati indicatori ai poluarii.

Eleva: Popescu Patricia IXB