Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea Apelor Subterane
Poluarea Apelor Subterane
Potrivit estimărilor, undeva, în adâncuri, sub pământul țării noastre se găsesc aproximativ
9,6 miliarde metri cubi de apă, după cum rezultă din datele Administrației Naționale Apele
Române. Din această cantitate, aproape jumătate se găsește în pânza freatică, iar restul, de 4,9
miliarde m.c. este reprezentat de rezerve de mare adâncime. Resursa utilizabilă, însă, este de
doar 4,66 miliarde metri cubi. Dacă ne raportăm la totalul resurselor de apă exploatabile ale țării
noastre, atunci vorbim de aproximativ 12% din totalul disponibil, corespunzător actualului grad de
amenajare, dar care acoperă de patru ori necesarul populației!
2. Sistemele septice
Sistemele septice sunt principala cauză a poluării
apei subterane, în întreagă lume. Agenții de poluare provin
din toalete, rezervoare septice și din fose. Situația
toaletelor din curte este una extrem de îngrijorătoare în
românia, unde peste o treime din populația țării încă mai
folosește toaleta din curte. Acest număr uriaș de utilizatori
face ca toaletele și sistemele septice să fie unul dintre
poluanții principali, iar din păcate țară noastră nu este un
exemplu singular în acest sens. În plus, sistemele septice
prost făcute sau cele care au pierderi, trimit și ele agenți de contaminare precum nitrați, uleiuri,
bacterii, substanțe chimice, detergenți și viruși în apele subterane. Rezervoarele septice
comerciale reprezintă o amenințare și mai mare, pentru că ele eliberează substanțe chimice
organice precum tricloretanul. Legile din majoritatea țărilor impun construirea rezervoarelor
septice la distanță de sursele de apă, astfel încât să preîntâmpine contaminarea.
4. Produsele petroliere
Rezervoarele de depozitare pentru petrol sunt
localizate fie în subteran, fie deasupra pământului. De
asemenea, transportul produselor petroliere se face în
principal pe sub pământ, cu ajutorul conductelor. Scurgerile
provenite de la aceste substanțe pot duce la contaminarea
apelor, pentru că substanțele chimice vărsate se diluează în
apă, se infiltrează în pământ putând cauza contaminarea
apelor subterane.
5. Deșeurile solide
Palmer development group estimează că în țările
în curs de dezvoltare o cifra de aproximativ 0.3 – 0.6 kg
de deșeuri/persoană/zi ajunge în sol. Pe de altă parte,
însă, în țările dezvoltate această cifra ajunge până la 0.7
– 1.8 kg de deșeuri/persoană/zi. Substanțele chimice
ajung în apele subterane prin intermediul precipitațiilor și
a scurgerilor de apă. Deșeurile pot fi, de asemenea,
colectate și duse la gropile de gunoi. Însă dacă aceste
gropi de gunoi nu beneficiază de un strat de argilă sau de levigat, substanțele chimice provenite
din deșeuri se vor infiltra în pământ și vor reprezenta o amenințare pentru apele subterane.
6. Indiguirile la suprafață
Acestea sunt lagune superficiale, folosite pentru a depozita deșeurile lichide. Statele unite,
de pildă, au peste 180.000 de îndiguiri de suprafață care pot reprezenta o amenințare pentru apele
subterane. De aceea, este necesar că indiguirile să aibă un strat de argilă sau levigat. În unele
cazuri, levigatele pot fi defectuoase iar scurgerile își pot face simțită prezența, ducând la
contaminarea apei.
8. Puțurile de injecție
Puțurile de injecție au diferite utilizări, mergând de la colectarea apei pluviale până la
aruncarea efluenților comerciali. Când legea nu menționează explicit, substanțele chimice
periculoase pot fi aruncate prin puțuri de injecție. De aceea, dacă nu sunt localizate, setate și
proiectate în mod adecvat, ele pot cauza contaminarea apei subterane.
9. Alte cauze
Alte cauze ale poluării pământului sunt puțurile abandonate, care pot acționa că un mijloc
prin care agenții de contaminare ajung în pânză freatică. De asemenea, puțurile incorect construite
și fără un strat invelitor adecvat, pot cauza contaminarea apei subterane, agenții de poluare
găsindu-și drumul prin astfel de puțuri. O altă cauza a poluării o reprezintă activitățile miniere, în
urmă cărora mineralele solubile se pot infiltra în apă subterană, prin intermediul precipitațiilor.
Care sunt efectele poluării apelor subterane?
Probleme de sănătate
Apa subterană contaminată are efecte negative asupra sănătății. În zone în care instalarea
foselor septice nu este corectă, deșeurile umane pot contamina sursă de apă. Deșeurile pot
conține bacterii cauzatoare de hepatită, care pot duce la distrugeri iremediabile ale ficatului.
De asemenea, deșeurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severă, deshidratare și în unele
cazuri chiar moarte. Problemele adiționale de sănătate includ otrăvirea, care poate fi un rezultat
al folosirii excesive a pesticidelor și îngrășămintelor, sau a substanțelor chimice naturale.
Substanțele chimice se infiltrează în sursele de apă, otravindu-le. Consumul de apă dintr-o astfel
de sursă poate duce la efecte grave pentru sănătate.
1. Legislația
În majoritatea țărilor există legi care contribuie la protejarea calității apei subterane. De
asemenea, legile ar trebui să stabilească măsuri pentru ca apă potabilă să întrunească anumite
standarde de sănătate.
4. Reciclarea
Majoritatea gropilor de gunoi din diferite țări au în apropiere instalații de reciclare. De aceea,
produsele petroliere folosite ar trebui duse în astfel de locuri. În afară de petrol, alte materii
reciclabile precum plasticul, sticla și hârtia pot fi și ele duse la instalațiile de reciclare. Statul ar
trebui să ofere puncte anume destinate reciclării în zone în care nu există. Alături de alte
organizații de mediu, statul poate la rândul sau mobiliza oamenii să participe la inițiative de
reciclare. Acest lucru se poate face prin campanii de conștientizare, precum și prin educarea
comunităților cu privire la importantă reciclării.
Bibliografie
https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/ce-este-poluarea-apelor-subterane/
https://stratos.ro/poluarea-apelor-subterane-tipuri-efecte-si-modalitati-de-limitare-a-fenomenului/
https://www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frecvente/care-sunt-principalele-surse-de
https://apanoastra.ro/romania-si-apele-subterane/