Sunteți pe pagina 1din 5

Poluarea apelor subterane

Ce sunt apele subterane?


Apele subterane reprezintă o resursă esențială
pentru viața de pe Pământ, populația, în special,
beneficiind de rezervele de apă dulce disponibile în pânza
freatică. Statistica în acest sens este edificatoare, din
totalul apei dulci disponibile pe Glob, 97% aflându-se în
această categorie și doar 3% fiind apele de suprafață.
Studiile au arătat că aproximativ 75% dintre locuitorii
Uniunii Europene se alimentează cu apă potabilă extrasă
din subteran și, din acest motiv, este important să fie luate
măsuri pentru evitarea poluării apei din pânza freatică prin
limitarea deversării în mediul înconjurător a unor
substanțe cu potențial periculos pentru sănătatea umană.

Potrivit estimărilor, undeva, în adâncuri, sub pământul țării noastre se găsesc aproximativ
9,6 miliarde metri cubi de apă, după cum rezultă din datele Administrației Naționale Apele
Române. Din această cantitate, aproape jumătate se găsește în pânza freatică, iar restul, de 4,9
miliarde m.c. este reprezentat de rezerve de mare adâncime. Resursa utilizabilă, însă, este de
doar 4,66 miliarde metri cubi. Dacă ne raportăm la totalul resurselor de apă exploatabile ale țării
noastre, atunci vorbim de aproximativ 12% din totalul disponibil, corespunzător actualului grad de
amenajare, dar care acoperă de patru ori necesarul populației!

Ce este poluarea apelor subterane?


Poluarea apelor subterane
apare ca rezultat al eliberării de agenți
de poluare în pământ, în rezervoarele
naturale de apă cunoscute drept pânză
freatică. Odată ce agenții de poluare
eliberați își fac drum către
apa subterană ei produc
contaminarea. Contaminarea este un
tip de poluare a apei cauzat în principal
de eliberarea substanțelor, fie
intenționat fie accidental, prin activități
antropice sau din cauze naturale.

Agenții de poluare se deplasează în general în panza freatică în funcție de proprietățile


biologice, fizice și chimice. Procese precum difuzia, dispersia, absorbția și viteza mișcării apei
facilitează adesea deplasarea lor. Dar în general mișcarea agenților de contaminare în pânză
freatică este lentă și, ca atare, concentrația lor este una mare, formând astfel pană de
contaminare. Pe măsură ce pană de contaminare se extinde, ea poate intră în contact cu izvoarele
sau cu puțurile de apă, făcându-le nesigure pentru consumul uman.
Care sunt cauzele poluării apei subterane?
1. Sursele naturale
Substanțele naturale care se găsesc în
sol și în roci pot fi dizolvate în apă, cauzând
contaminarea. Aceste substanțe sunt sulfatul,
fierul, radionuclizii, fluoridele, manganul, clorul
și arsenicul. Alte substanțe precum materiile în
descompunere din sol se pot inflitra în apă
subterană, deplasându-se odată cu această
sub formă de particule. Rapoartele organizației
mondiale a sănătății indică faptul că cei mai
comuni agenți de poluare sunt fluorul și
arsenicul.

2. Sistemele septice
Sistemele septice sunt principala cauză a poluării
apei subterane, în întreagă lume. Agenții de poluare provin
din toalete, rezervoare septice și din fose. Situația
toaletelor din curte este una extrem de îngrijorătoare în
românia, unde peste o treime din populația țării încă mai
folosește toaleta din curte. Acest număr uriaș de utilizatori
face ca toaletele și sistemele septice să fie unul dintre
poluanții principali, iar din păcate țară noastră nu este un
exemplu singular în acest sens. În plus, sistemele septice
prost făcute sau cele care au pierderi, trimit și ele agenți de contaminare precum nitrați, uleiuri,
bacterii, substanțe chimice, detergenți și viruși în apele subterane. Rezervoarele septice
comerciale reprezintă o amenințare și mai mare, pentru că ele eliberează substanțe chimice
organice precum tricloretanul. Legile din majoritatea țărilor impun construirea rezervoarelor
septice la distanță de sursele de apă, astfel încât să preîntâmpine contaminarea.

3. Aruncarea deșeurilor periculoase


Deșeurile periculoase precum substanțele chimice fotografice, uleiurile de motor, uleiurile
pentru gătit, dizolvanții pentru vopsea, medicamentele, substanțele chimice pentru întreținerea
piscinelor și substanțele chimice pentru grădinărit, nu trebuie aruncate în rezervoarele septice sau
direct în mediu, ele putând fi responsabile pentru un nivel foarte grav de contaminare..

4. Produsele petroliere
Rezervoarele de depozitare pentru petrol sunt
localizate fie în subteran, fie deasupra pământului. De
asemenea, transportul produselor petroliere se face în
principal pe sub pământ, cu ajutorul conductelor. Scurgerile
provenite de la aceste substanțe pot duce la contaminarea
apelor, pentru că substanțele chimice vărsate se diluează în
apă, se infiltrează în pământ putând cauza contaminarea
apelor subterane.
5. Deșeurile solide
Palmer development group estimează că în țările
în curs de dezvoltare o cifra de aproximativ 0.3 – 0.6 kg
de deșeuri/persoană/zi ajunge în sol. Pe de altă parte,
însă, în țările dezvoltate această cifra ajunge până la 0.7
– 1.8 kg de deșeuri/persoană/zi. Substanțele chimice
ajung în apele subterane prin intermediul precipitațiilor și
a scurgerilor de apă. Deșeurile pot fi, de asemenea,
colectate și duse la gropile de gunoi. Însă dacă aceste
gropi de gunoi nu beneficiază de un strat de argilă sau de levigat, substanțele chimice provenite
din deșeuri se vor infiltra în pământ și vor reprezenta o amenințare pentru apele subterane.

6. Indiguirile la suprafață
Acestea sunt lagune superficiale, folosite pentru a depozita deșeurile lichide. Statele unite,
de pildă, au peste 180.000 de îndiguiri de suprafață care pot reprezenta o amenințare pentru apele
subterane. De aceea, este necesar că indiguirile să aibă un strat de argilă sau levigat. În unele
cazuri, levigatele pot fi defectuoase iar scurgerile își pot face simțită prezența, ducând la
contaminarea apei.

7. Substanțele chimice din agricultură


Milioane de tone de substanțe chimice din agricultură
(printre care și îngrășămintele sau pesticidele) sunt utilizate în
toată lumea pentru a crește producția agricolă. De asemenea
și terenurile de golf sunt printre cele care folosesc aceste
substanțe chimice. Utilizarea excesivă a acestor substanțe
chimice poate duce la contaminarea apelor subterane.
Substanțele chimice precum pesticidele sunt cunoscute
pentru faptul că rămân în pământ ani întregi, iar atunci când sunt diluate de apă de ploaie ele se
infiltrează și mai profund în apă subterană.

8. Puțurile de injecție
Puțurile de injecție au diferite utilizări, mergând de la colectarea apei pluviale până la
aruncarea efluenților comerciali. Când legea nu menționează explicit, substanțele chimice
periculoase pot fi aruncate prin puțuri de injecție. De aceea, dacă nu sunt localizate, setate și
proiectate în mod adecvat, ele pot cauza contaminarea apei subterane.

9. Alte cauze
Alte cauze ale poluării pământului sunt puțurile abandonate, care pot acționa că un mijloc
prin care agenții de contaminare ajung în pânză freatică. De asemenea, puțurile incorect construite
și fără un strat invelitor adecvat, pot cauza contaminarea apei subterane, agenții de poluare
găsindu-și drumul prin astfel de puțuri. O altă cauza a poluării o reprezintă activitățile miniere, în
urmă cărora mineralele solubile se pot infiltra în apă subterană, prin intermediul precipitațiilor.
Care sunt efectele poluării apelor subterane?

 Probleme de sănătate
Apa subterană contaminată are efecte negative asupra sănătății. În zone în care instalarea
foselor septice nu este corectă, deșeurile umane pot contamina sursă de apă. Deșeurile pot
conține bacterii cauzatoare de hepatită, care pot duce la distrugeri iremediabile ale ficatului.
De asemenea, deșeurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severă, deshidratare și în unele
cazuri chiar moarte. Problemele adiționale de sănătate includ otrăvirea, care poate fi un rezultat
al folosirii excesive a pesticidelor și îngrășămintelor, sau a substanțelor chimice naturale.
Substanțele chimice se infiltrează în sursele de apă, otravindu-le. Consumul de apă dintr-o astfel
de sursă poate duce la efecte grave pentru sănătate.

 Afectează creșterea economică


Contaminarea surselor de apă subterană face că zona să fie incapabilă să susțină viată
vegetală, umană și animală. Populația din zonă se reduce, iar valoarea terenurilor se depreciază.
Un alt efect este acela că duce la o stabilitate scăzută a industriilor care se bazează pe apă
subterană pentru a produce bunuri. De aceea, industriile din zonele afectate vor fi nevoite să
obțină apă din surse externe din alte regiuni, ceea ce se poate dovedi destul de scump. În plus,
ele pot fi obligate să își închidă punctele de activitate, că urmare a proastei calități a apei.

 Impact devastator pentru mediu


Poluarea apei subterane poate duce la schimbări de mediu devastatoare. Unul dintre efectele
grave ale poluării apei subterane este pierderea anumitor nutrienți esențiali pentru auto-susținerea
ecosistemului. De asemenea, atunci când agenții de poluare ajung în acumulările de apă, poate
apărea și alterarea ecosistemului acvatic. Animalele acvatice, așa cum sunt peștii, pot muri rapid,
ca urmare a unei cantități prea mari de agenți de contaminare în acumulările de apă. Animalele și
plantele care utilizează apă contaminată pot fi și ele afectate. Substanțele toxice se acumulează
în timp în pânză freatică, făcând că apă subterană să fie nepotrivită pentru consumul uman și
animal. Efectele sunt serioase, mai ales în zonele care depind de apă subterană în timpul
perioadelor de seceta.

Cum putem combate poluarea apelor subterane?

1. Legislația
În majoritatea țărilor există legi care contribuie la protejarea calității apei subterane. De
asemenea, legile ar trebui să stabilească măsuri pentru ca apă potabilă să întrunească anumite
standarde de sănătate.

2. Utilizarea sistemelor de curățare a apei


Este necesară instalarea de sisteme de tratare a apei la locul de consum, în punctele care
distribuie apă destinată consumului uman. Tehnicile folosite includ dezinfectarea chimică,
fierberea, distilarea solară, filtrarea, tratarea apei cu ozon, absorbția cu cărbune activat și
tratamentele cu ultraviolete. Filtrele de îndepărtare a arsenicului sunt de obicei instalate în scopul
îndepărtării compușilor de arsenic. Întreținerea acestor filtre este esențială pentru că apă de băut
să fie întotdeauna sigură. Remedierea apei subterane este o altă tehnică de gestionare a poluării
apei. Tehnicile de tratare biologică folosite sunt bio-augmentarea, bio-absorbția, bio-ventilarea,
fitoremedierea și bio-barbotarea. Tehnicile chimice precum schimbul de ioni, injectarea de ozon,
separarea membranei și precipitarea chimică pot fi și ele utilizate.

3. Gestionarea adecvată a surselor de poluare


Gropile de gunoi ar trebui să fie proiectate cu straturi de argilă și levigat. De asemenea,
întreținerea acestora trebuie făcută în mod regulat. În ceea ce privește locația, este ideal ca gropile
de gunoi să fie amplasate la distanță de zonele cu apă subterană. Mai mult, deșeurile periculoase
nu trebuie aruncate la groapă de gunoi decât dacă această este gândită pentru acest scop. La
construirea și gestionarea rezervoarelor subterane de stocare, este important să se țină seama
de reglementări și de politici, astfel încât să fie evitată contaminarea sau chiar procesele. Este
recomandată montarea unui dispozitiv de stocare care acționează că un back up pentru scurgeri,
iar orice rezervor subteran nefolosit trebuie îndepărtat. Instalarea de țevi subterane trebuie să
beneficieze de un proiect realizat în mod profesionist. Inspecțiile trebuie făcute regulat, iar cauzele
de eroziune și scurgerile remarcate trebuie remediate de urgență.

4. Reciclarea
Majoritatea gropilor de gunoi din diferite țări au în apropiere instalații de reciclare. De aceea,
produsele petroliere folosite ar trebui duse în astfel de locuri. În afară de petrol, alte materii
reciclabile precum plasticul, sticla și hârtia pot fi și ele duse la instalațiile de reciclare. Statul ar
trebui să ofere puncte anume destinate reciclării în zone în care nu există. Alături de alte
organizații de mediu, statul poate la rândul sau mobiliza oamenii să participe la inițiative de
reciclare. Acest lucru se poate face prin campanii de conștientizare, precum și prin educarea
comunităților cu privire la importantă reciclării.

Bibliografie

https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/ce-este-poluarea-apelor-subterane/

https://stratos.ro/poluarea-apelor-subterane-tipuri-efecte-si-modalitati-de-limitare-a-fenomenului/

https://www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frecvente/care-sunt-principalele-surse-de

https://apanoastra.ro/romania-si-apele-subterane/

S-ar putea să vă placă și