EXAMEN LA DISCIPLINA Vizat

Nr. Intrebare Nr. crt. Nr. crt. IMBUNATATIRI FUNCIARE / GENIU RURAL Director Departament MIF
din C.G.I.F-G.R.(formula) Conf. Augustina TRONAC

0 1 1 Suprafaţa arabilă a României însumează … 1 9,5 mil ha

1 2 2 Suprafaţa agricolă a României însumează … 2 15 mil ha

2 3 3 Suprafaţa totală a României însumează … 3 23, 839 mil ha

2a 4 4 "Suprafaţa arabilă" defineşte … 4 suprafata destinata unor culturi general anuale care necesita o pregatire a terenului in fiecare toamna dupa recoltarea culturii premergatoare prin lucrari specifice

2b 5 5 "Suprafaţa agricolă" defineşte … 5 suprafata constituita din terenurile arabile, horticole, precum si din terenuri destinate obtinerii altor produse agricole

3 6 6 În România, acţiunea separată sau cumulată a secetei, excesului de umiditate şi eroziunii 6 aproximativ 2/3 din suprafata agricola a tarii
solului (inclusiv alunecări de teren) se manifestă pe ...

4 7 7 În relaţia sol-apă-plantă, apa accesibilă plantelor este cuprinsă între ... 7 capacitatea de apa in camp (CC) si coeficientul de ofilire (CO)

5 8 8 În relaţia sol-apă-plantă, intervalul dintre CC şi CO reprezintă ... 8 Intervalul umiditatii active (IUA)

6 9 9 La nivelul capacităţii de apă în câmp, apa este reţinută în sol cu o forţă de sucţiune de ... 9 1/3 atmosfere

7 10 10 La nivelul coeficientului de ofilire, apa este reţinută în sol cu o forţă de sucţiune de ... 10 15 atmosfere

8 11 11 În relaţia sol-apă-plantă, plafonul minim marchează ... 11 Limita inferioara a umiditatii usor accesibile plantelor

9 12 12 În relaţia sol-apă-plantă, apa uşor accesibilă este cuprinsă între ... 12 Capacitatea de apa in camp si plafonul minim

10 13 13 În relaţia sol-apă-plantă, limita inf. a umidităţii uşor accesibile corespunde unei 13 1-2 atmosfere
forţe de sucţiune de ...
11 14 14 Pentru solurile cu textură nisipoasă, valoarea plafonului minim se calculează cu relaţia ... 14 Pmin= Co + 1/3 ( Cc-Co)

12 15 15 Pentru solurile cu textură lutoasă, valoarea plafonului minim se calculează cu relaţia ... 15 Pmin= Co + ½ ( Cc-Co)

13 16 16 Pentru solurile cu textură argiloasă, valoarea plafonului minim se calculează cu relaţia ... 16 Pmin= Co + 2/3 ( Cc-Co)

14 17 17 În practica lucrărilor de irigaţie, cantitatea de apă necesară în perioada de vegetaţie 17 Norma de irigatie
pentru irigarea unui hectar cultivat cu o anumită plantă este definită ca ...

15 18 18 Norma de irigare variază în limite foarte largi (între 1500 şi 6.000 m 3/ha) în funcţie de ... 18 Cultura si zona pedoclimatica

16 19 19 Relaţia Σm = ETRO + Rf – Ri – Pv exprimă ... 19 bilant in circuit inchis fara aport

17 20 20 Relaţia Σm = ETRO + Rf – Ri – Pv – Af exprimă ... 20 bilant in circuit deschis si cu aport freatic

18 21 21 Aportul freatic este influenţat în primul rând de ... 21 adancimea la care se gaseste apa freatica si de textura solului

19 22 22 Prin reducerea razei porilor capilari, înălţimea ascensiunii capilare ... 22 creste, dar se reduce debitul capilar

20 23 23 În practica lucrărilor de irigaţie, volumul de apă distribuit la o singură udare pe 23 Norma de udare
suprafaţa de 1 hectar cultivat cu o anumită plantă, defineşte ...

21 24 24 Cu relaţia m = 100 x H x Da (CC – Pmom), se calculează ... 24 norma de udare

22 25 25 Cu relaţia m = 1/ή x 100 x H x Da (CC – Pmom), se calculează ... 25 norma de udare bruta

23 26 26 Adâncimea medie de udare pentru cereale păioase, fasole pentru boabe, cartofi, este de ... 26 0.5-0.7 m

24 27 27 Adâncimea medie de udare pentru porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr, bumbac şi 27 0.6-0.8 m
lucernă în anul I, este de ...

25 28 28 Adâncimea medie de udare pentru lucernă anii II-IV, pomi, viţă de vie, este de ... 28 0.8- 1.2 m

26 29 29 Norma de udare de aprovizionare (a) se administrează … 29 Toamna sau primavara timpuriu

27 30 30 Norma de udare de aprovizionare (a) este necesară în anii şi în zonele în care în toamnă, 30 Sub 30%
umiditatea în stratul de sol de 0-50 cm este ...

28 31 31 Mărimea normei de aprovizionare (a) se stabileşte astfel încât însumată cu precipitaţiile din perioada 31 capacitatii de apa In camp
rece a anului (1.X-1.IV), să aducă rezerva de apă din sol pe adâncimea de 1-1,5 m, la nivelul ... ,

29 32 32 Udările de răsărire trebuie să asigure o umiditate corespunzătoare pe adâncimea de ... 32 0.3-0.4 m

29A 33 33 Udările de răsărire se aplică ... 33 Imediat dupa semanat

30 34 34 Normele de răsărire, având valori mici, se pot aplica uniform pe teren numai prin metoda de udare prin ... 34 Aspersiune

31 35 35 Scopul principal al irigării culturilor (obţinerea unor producţii mari, stabile şi eficiente), trebuie îndeplinit 35 Distribuirea apei la plante in functie de cerintele fiziologice acestora
în condiţiile ...

32 36 36 Pe plan mondial, cele mai utilizate metode de udare sunt ... 36 Scurgere la suprafata prin fasii, aspersiune, picurare, submersiune, revarsare, subterana

33 37 37 Udarea prin submersiune este specifică ... 37 Culturii de orez

34 38 38 Udarea prin revarsare este specifică ... 38 Pajistilor naturale

35 39 39 Factorii orografici influenţează alegerea metodei de udare şi a elementelor tehnice ale udării, prin ... 39 panta si microrelieful terenului

36 40 40 Solurile cu textură mai grosieră se caracterizează printr-o capacitate de înmagazinare a apei ... 40 Redusa

37 41 41 Pe solurile cu textură mai grosieră nu sunt recomandate metodele de udare prin care se distribuie ... 41 Norme mari de udare

38 42 42 Pe solurile salinizate (sau cu potenţial de salinizare), metodele de udare recomandate sunt ... 42 Care asigura circulatia apei pe verticala (aspersiune, submersiune, picurare)

39 43 43 Pe solurile neuniforme din punct de vedere pedologic (mozaicate), metodele de udare recomandate sunt ...43 Picurarea si aspersiunea

40 44 44 Pe terenurile cu apă freatică la adâncime mică şi grad ridicat de mineralizare a apei, se exclud metodele 44 Caracterizate printr-un randament mai scazut la aplicarea udarilor in camp
de udare ...

41 45 45 Viteze ale vântului mai mari de 3,5 m/s corelate cu temperaturi ridicate şi umiditate relativă a aerului 45 Aspersiune
scăzută, limitează folosirea metodei de udare prin ...

42 46 46 În zonele cu precipitaţii bogate, repartizate neuniform în perioada de vegetaţie, nu se recomandă 46 Mari

utilizarea metodelor de udare prin care se pot distribui numai norme ...

43 47 47 Apele uzate şi de canalizare, pot fi utilizate pentru irigarea culturilor agricole numai dacă sunt distribuite ... 47 Aspersiunea sau submersiunea

44 48 48 Metodele de udare de înaltă tehnicitate (picurarea, microaspersiunea), sunt recomandate pt. irigarea ... 48 culturilor intensive (pomi, vita de vie)

45 49 49 Rolul decisiv în alegerea metodei de udare revine ... 49 Conditiilor economice

46 50 50 Dacă în zonă nu există o experienţă locală în irigarea culturilor, este preferabil să se opteze pentru ... 50 Aspersiune sau picurare

47 51 51 Metoda de udare prin brazde se caracterizează prin distribuirea apei la plante prin ... 51 infiltrare laterala si verticala

48 52 52 Comparativ cu udarea prin aspersiune, udarea prin brazde necesită cheltuieli de exploatare ... 52 Mai reduse
cheltuieli de exploatare mai reduse

49 53 53 Comparativ cu udarea prin aspersiune, udarea prin brazde asigură o protecţie fitosanitară ... 53 mai buna

50 54 54 Comparativ cu aspersiunea, udarea prin brazde asigură un randament la distribuirea ape în câmp ... 54 Mai redus

51 55 55 Condiţiile geotehnice limitează folosirea metodei de udare prin brazde la ... 55 ?

52 56 56 La alimentarea brazdelor cu un debit (Q) constant, la intervale de timp (Δt) egale, apa înaintează pe 56 Din ce in ce mai mici
brazde cu viteze şi pe distanţe ...

53 57 57 Pe solurile cu viteză de infiltraţie mare, avansul apei pe brazdele de udare este ... 57 foarte redus

54 58 58 Pe solurile cu viteză de infiltraţie redusă, avansul apei pe brazdele de udare este ... 58 rapid

55 59 59 Randamentul udării în câmp (ɳc) reprezintă raportul dintre ... 59 ?Debit si viteza de infiltrare

56 60 60 Distanţa optimă între brazdele de udare pe solurile cu textură nisipoasă este de ... 60 0.5 m

57 61 61 Distanţa optimă între brazdele de udare pe solurile cu textură nisipo-lutoasă este de ... 61 0.6- 07 m

58 62 62 Distanţa optimă între brazdele de udare pe solurile cu textură lutoasă este de ... 62 0.8 m

59 63 63 Distanţa optimă între brazdele de udare pe solurile cu textură luto-argiloasă este de ... 63 0.8- 1.0 m

60 64 64 Distanţa optimă între brazdele de udare pe solurile cu textură argiloasă este de ... 64 1.0 – 1.1 m

61 65 65 Adâncimea brazdelor de udare variază între ... 65 15 – 30 cm

62 66 66 Deschiderea la partea superioară a brazdelor de udare este cuprinsă între ... 66 40-100cm

63 67 67 Deschiderea brazdelor de udare înlocuieşte de regulă ... 67 Ultima prasila mecanica

64 68 68 Se obţin brazde cu secţiune uniformă şi rugozitate redusă, dacă deschiderea acestora se face la o 68 60-70%
 umiditate în stratul arabil de ...
65 69 69 În momentul deschiderii brazdelor de udare, înălţimea culturilor cu talie înaltă nu trebuie să depăşească ... 69 70-80 cm

66 70 70 Se recomandă ca deschiderea brazdelor de udare să se facă ... 70 In zilele si orele cu temperatura mai ridicata

67 71 71 La udarea prin brazde, o neuniformitate mare de udare cauzată de pierderile mari de apă prin percolarea 71 Debite prea mici
sub adâncimea de umectare, indică ...

68 72 72 La udarea prin brazde, folosirea unor debite mai mari decât debitul maxim neeroziv (Qmn), conduce la ... 72 Eroziuni puternice si la pierderi mari de apa pe la capatul aval al brazdelor

69 73 73 La utilizarea a două debite pe durata udării prin brazde, debitul iniţial (Qi) este … 73 aproape de debitul maxim neeroziv

70 74 74 La utilizarea a două debite pe durata udării prin brazde, debitul de regim (Qr) este … 74 Cu ½ sau ¼ mai mic ca cel initial

71 75 75 La alimentarea brazdelor de udare cu două debite, debitul de regim (Qr) reprezintă ... 75 Depitul folosit dupa ce suvoiul de apa se apropie de capatul aval al brazdelor

72 76 76 La udarea prin brazde, debitul maxim neeroziv este ... 76 ?Debitul initial / debitul maxim de transport

73 77 77 Pe brazdele de udare cu panta sub 3‰, debitul maxim de transport este ... 77 mai mic decat debitul maxim neeroziv

74 78 78 Utilizarea unor brazde de udare prea lungi determină pierderi mari de apă ... 78 nu permite distribuirea uniforma a apei

75 79 79 Lungimea brazdelor de udare poate varia în general între ... 79 100 si 300 m

76 80 80 În general, panta brazdelor devine un factor limitativ al lungimii, la valori ... 80 mai mari de 7%

77 81 81 Viteza de infiltraţie a apei în sol şi viteza apei pe brazde, sunt influenţate în mod decisiv de ... 81 Textura solului / Panta

78 82 82 Prin influenţa pe care o are asupra vitezei de infiltraţie şi de circulaţie a apei pe brazde, 82 Debitul apei (si eroziunea brazdelor) / Lungimea brazdelor si durata de udare
panta determină și ...

79 83 83 Pe terenurile cu panta mai mică decât panta max. admisibilă (12-15‰), brazdele de udare se vor trasa ... 83 Paralel cu linia de cea mai mare panta

80 84 84 Pe terenurile cu panta mai mare decât panta max. admisibilă (12-15‰), brazdele de udare se vor trasa ... 84 Pe o directie putin inclinata fata de curbele de nivel pentru prevenirea eroziunii

81 85 85 Brazdele cu panta mică se folosesc pe terenurile foarte bine nivelate, cu panta de … 85 Sub 3 la mie

82 86 86 Brazdele cu panta mică permit utilizarea unor debite de 3-3,5 l/s şi acumularea în secţiunea brazdei a ... 86 Cca 50% din norma de udare

83 87 87 Brazdele normale se recomanda pe terenurile cu panta cuprinsă între ... . 87 3-15 la mie

84 88 88 Brazdele de contur se folosesc pe terenuri cu panta mai mare de 15 ‰ pe ... 88 soluri rezistente la eroziune

85 89 89 Udarea prin aspersiune se realizează prin ... 89 Pulverizarea apei in atmosfera, sub presiune cu ajutorul unor dispozitive( aspersoare, microaspersoare si duze)

86 90 90 Pierderile de apă la aplicarea udării prin aspersiune sunt ... 90 Mici, asigurand un randament ridicat al udarii in camp (cca 0.9)

87 91 91 Ce metodă de udare are utilizare multiplă: irigarea culturilor, fertilizare, tratamente fitosanitare, 91 irigarii prin aspersiune

88 92 92 La administrarea apei de irigaţie prin aspersiune, uniformitatea de udare devine necorespunzătoare 92 este mai mare de 3.5m/s
dacă viteza vântului ...

89 93 93 Din punct de vedere pedologic, metoda de udare prin aspersiune poate fi folosită ... 93 Se poate folosi pe toate tipurilor de sol (si pentru udarea tuturor culturilor)

90 94 94 Din punct de vedere geomorfologic, metoda de udare prin aspersiune poate fi folosită ... 94 Se poate folosi pe toate terenuri plane ( pe terenuri cu microrelief framantat)

91 95 95 În formula de exprimare a schemei de udare (d1xd2), d1 precizează ... 95 Distanta dintre aspersoare pe aripa

91A 96 96 În formula de exprimare a schemei de udare (d1xd2), d2 precizează ... 96 Distanta dintre doua pozitii succesive ale aripilor de ploaie

92 97 97 Schema de udare (d1xd2) în dreptunghi poate fi utilizată la udarea prin aspersiune, în zonele în care ... 97 vanturile au directii stabilite

93 98 98 Schema de udare în triunghi se foloseşte mai rar, deşi asigură ... 98 Cea mai buna uniformizare de udare

94 99 99 La stabilirea schemelor de udare, distanţele d1 şi d2 se vor alege în astfel încât să reprezinte ... 99 Maxim 65% din diametrul udat.

95 100 100 Intensitatea ploii aspersate sau pluviometria (i ) reprezintă ... 100 Cantitatea de apa distribuita de aspresoare in cadrul schemei de udare, in unitatea de timp.

96 101 101 Intensitatea medie orară reală (ir) a aspersorului se determină cu ajutorul ... 101 Unor pluviometre, cilindru gradat

97 102 102 Durata udării (t) reprezintă timpul de funcţionare pe o poziţie a unei aripi de udare, necesar pentru a aplica102
... Norma de udare t= m/ (10*Ir) (ore)

98 103 103 Intensitatea instantanee (is), corespunde înălţimii ploii realizată ... 103 La o rotatie completa a aspersorului

99 104 104 Se recomandă ca mărimea picăturilor ploii aspersate să fie cuprinsă între ... 104 0.5 si 1mm
 100 105 105 Un coeficient de pulverizare al ploii aspersate (Kp), cu valori > 0,5 indică ... 105 ploaie grosiera – pentru terenuri cu textura grosiera si culturi perene

101 106 106 Un coeficient de pulverizare al ploii aspersate (Kp), cu valori de 0,3-0,5 indică ... 106 ploaie mijlocie- pentru culturi de camp pe soluri cu textura mijlocie-fina

102 107 107 Un coeficient de pulverizare al ploii aspersate (Kp), cu valori < 0,3 indică ... 107 ploaie fina- pentru toate solurile culturile (chiar si pentru cele sensibile cum ar fi florile)

102A 108 108 Fineţea ploii unui aspersor se poate îmbunătăţii prin ... 108 Folosirea de duse cu diametrul mai mic sau ridicarea presiunii de regim

102B 109 109 Uniformitatea de udare se determine la funcţionarea aspersoarelor în schema de udare, prin 109 2-4 m
instalarea de cutii pluviometrice în colţurile unui caroiaj cu laturile de ...

103 110 110 Valori ale coeficientului de uniformitate mai mari de 85% indică o uniformitate de udare ... 110 foarte buna

104 111 111 Valori ale coeficientului de uniformitate cuprinse între 75 şi 85 % indică o uniformitate de udare ... 111 medie

105 112 112 Valori ale coeficientului de uniformitate cuprinse între 65-75 % indică o uniformitate de udare ... 112 slaba

106 113 113 Valori ale coeficientului de uniformitate mai mic de 65 % indică o uniformitate de udare ... 113 nesatisfacatoare

107 114 114 Comparativ cu solurile neacoperite, solurile acoperite cu vegetaţie permit folosirea unei 114 mai mari cu 10-15%
intensităţi de udare ...

108 115 115 Metoda de udare prin picurare se caracterizează prin distribuirea apei punctual la nivelul 115 Solului

109 116 116 Comparativ cu udarea prin brazde sau aspersiune, la udarea prin picurare, cantităţile de îngrăşăminte 116 Mult mai reduse
utilizate sunt ...

110 117 117 În raport cu planta, la metoda de udare prin picurare, posibilitatea de transmitere a germenilor patogeni este
117... Limitata

111 118 118 În cazul culturilor protejate cu folie din material plastic, singura metodă de udare aplicabilă este ... 118 Prin picurare

111A 119 119 Prin filtrele gravimetrice care dotează instalaţia de udare prin picurare, apa circulă ... 119 Lent si regulat

111b 120 120 Picurătoarele montate pe conductele de udare, au rolul ... 120 De a distribui apa la plante , DE A REDUCE PRESIUNEA APEI

111c 121 121 Pentru a realiza udări de calitate, picurătoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii ... 121 Sa se realizeze debite mici, continui si constante + Sa aiba rezistenta buna la infundare

111d 122 122 Amenajările de tip mobil pentru udarea prin picurare, sunt utilizate la irigarea culturilor ... 122 Legumicole

111e 123 123 Amenajările de tip fix pentru udarea prin picurare, sunt utilizate la irigarea culturilor ... 123 POMICOLE SI VITICOLE

112 124 124 Debitul nominal al picurătorului este specificat pentru presiunea de ... 124 1 Bar

113 125 125 În cazul culturilor legumicole, se utilizează în general picurătoare cu debitul de ... 125 2l / ora

114 126 126 Picurătoarele cu debit de 4 l/oră se utilizează cu precădere pentru irigarea culturilor de ... 126 Pomicole si viticole

115 127 127 Diametrul bulbului de umectare pe soluri cu textura N are valori cuprinse intre … 127 0.4 – 0.8 m (nisipos)

116 128 128 Diametrul bulbului de umectare pe soluri cu textura L are valori cuprinse intre … 128 0.6 – 1.2 m (lutos)

117 129 129 Diametrul bulbului de umectare pe soluri cu textura A are valori cuprinse intre … 129 1-2 m (argilos)

118 130 130 Pentru un picurător, debitul elementar are valori cuprinse între ... 130 1-12 l/h

118A 131 131 Pentru un picurător, debitul elementar are cel mai frecvent valori de ... 131 2-4 l/h

119 132 132 Pe o conductă de udare, debitul picurătoarelor variază în funcţie de ... 132 Presiune

120 133 133 Distanţa între picurătoare are valori cuprinse între ... 133 0.2 – 2m

120A 134 134 Distanţa între picurătoare este direct proporţională cu ... 134 debitul picuratorului si cu cresterea continutului de argila fizica al solului

121 135 135 Eficacitatea udării prin picurare este direct legată de ... 135 Parametrii solului (textura, structura, starea de umiditate a solului)

122 136 136 În plantaţiile de viţă de vie, numărul de picurătoare la un butuc este de ... 136 1-4 (frecvent 2)

123 137 137 În plantaţiile pomicole, numărul de picurătoare la un pom este de ... 137 1-10 (frecvent 4)

124 138 138 La viţa de vie şi la pomii fructiferi, distanţa între conductele de udare este de obicei egală cu ... 138 Distanta intre randuri

124 a 139 139 La stabilirea lungimii conductelor de udare prin picurare se va ţine seama de ... 139 Lungimea parcelei ocupata de cultura + conditiile incadrarii in pierderile de sarcina admise

124 b 140 140 Criteriul Christiansen stabilește că pierderile de presiune/debit între 140 10% dintre debitele amonte si aval
primul și ultimul picurător nu trebuie să depășească ...
125 141 141 Eroziunea solului se defineşte ca procesul de ... 141 Deprindere/antrenare, transport si depunere

126 142 142 Eroziune se poate produce sub acţiunea a doi agenţi principali ... 142 Apa si aerul (in miscare)

127 143 143 In Romania suprafeţe afectate de eroziune însumează cca ... 143 6.3 milioane de hectare

128 144 144 In Romania] eroziunea se manifestă puternic si foarte puternic pe cca ... 144 1.2 milioane de hectare

129 145 145 In Romania, categoriile de folosinţă cel mai grav afectate de eroziune, sunt ... 145 LIVEZILE SI PASUNILE

130 146 146 Formula fundamentală a eroziunii, adaptată de M.Moţoc la condiţiile din România este ... 146 E=Ka * S * C*Cs* Lm * In

131 147 147 Coeficientul de erozivitate a solului (S) s-a stabilit pentru tipurile principale de sol în funcţie de ... 147 Textura si gradul de eroziune

132 148 148 Valoarea de referinţă a coeficientului de influenţă a culturi (C=1) a fost stabilită considerând ca etalon ... 148 ? Porum in rotatie rationala

133 149 149 Valorile coeficientului de influenţă a măsurilor antierozionale (CS) s-au stablit luînd ca etalon 149 linia de cea mai mare pnta
cultura de porumb amplasată pe ...

134 150 150 Procesele de eroziune a solului sunt determinate de ... 150 factori naturali si antropici

135 151 151 Factorii cauzali sau determinanţi ai eroziunii solului sunt ... 151 Precipitatiile Si activitatea nechibzuita a omului

136 152 152 Factori favorizanţi ai eroziunii solului care condiţionează intensitatea fenomenului sunt ... 152 Relieful, Solul, vegetatia

137 153 153 În procesul de eroziune, vegetaţia ... 153 Franeaza procesul de eroziune

138 154 154 Forţa cu care o ploaie determină o anumită intensitate a eroziunii poartă numele de ... 154 Erozivitate si Agresivitate pluviala

139 155 155 Produc scurgeri mari şi eroziuni mai puternice, ploile torenţiale care au nucleul torenţial la --- 155 La sfarsitul si mijlocul ploii

140 156 156 In Romania, sezonul critic, în care pericolul eroziunii este maxim, este cuprins în intervalul ... 156 Aprilie- August

141 157 157 În luna februarie se pot înregistra pierderi mari de sol prin eroziune daca se produc ploi 157 Temperaturi diurne sunt ridicate si ploile torentiale (cand solul e dezghetat)
torenţiale corelate cu ...

142 158 158 În condiţiile ţării noastre, pierderile cele mai mari de sol se produc în luna ... 158 August

143 159 159 În Romînia, agresivitatea pluvială cea mai mare se înregistrează în ... 159 Zona Carpatilor (0.15-0.16) SI Dealurile Subcarpatice (0.14)

144 160 160 În Romînia, agresivitatea pluvială cea mai redusă se înregistrează în ... 160 Campia de Vest

145 161 161 Pierderile de sol prin eroziune sunt direct proporţionale cu ... 161 cu panta si lungimea versantului

146 162 162 Versanţii convecşi au panta maximă în ... 162 in treimea inferioara

147 163 163 Versanţii concavi au panta maximă în ... 163 in treimea superioara

148 164 164 Fenomenul de eroziune se manifestă cu intensitate mai mare cu 30 - 40% ... 164 pe versantii sudici si vestici

149 165 165 Comparativ cu pajiştile, cantitatea de apă reţinută de coronamentul pomilor este ... 165 este mai mare

150 166 166 Cantitatea de apă reţinută pe frunzele arborilor şi în litieră, la o ploaie de 10-30 mm 166 40 - 60%
poate reprezenta până la ...

151 167 167 Din categoria culturilor foarte bune protectoare împotriva eroziunii, care asigură un grad de 167 lucerna, trifoiul din anul 2
acoperire a solului de peste 75%, fac parte ...

152 168 168 Din categoria culturilor bune protectoare împotriva eroziunii, care asigură un grad de 168 cerealele, paioasele, inul, meiul,iarba de sudan
acoperire a solului de 50 - 75%, fac parte ...

153 169 169 Din categoria culturilor mediu protectoarea împotriva eroziuni, care asigură un grad de 169 mazarea, fasolea, soia,nautul si bobul
acoperire a solului de 25 - 50%, fac parte :

154 170 170 Din categoria culturilor slab protectoare împotriva eroziuni, care asigură un grad de 170 cartoful, porumbul , floarea soarelui si sfecla
acoperire a solului sub 25%, fac parte ...

155 171 171 Prin eroziune se îndepărtează în primul rând ... 171 stratul de sol de la suprafata

156 172 172 Reducerea cantităţii de humus din sol ca urmare a procesului de eroziune duce la ... 172 distrugerea structurii acestuia si la miscarea vitezei de infiltratie a apei in sol si a permeabilitatii

157 173 173 Modifcarea texturii solului ca urmare a proceslor de eroziune se produce prin ... 173 depunerea materialelor erodate in zonele cu pante mai reduse , la baza versantilor

158 174 174 Ritmul cel mai lent de colmatare ca urmare a procesului de eroziune îl au ... 174 lacurile de munte

159 175 175 Sistemul de cultură pe curbele de nivel constă în ... 175 executarea tuturor lucrarilor pe directia cubelor de nivel
 160 176 176 Sistemul de cultură pe curbele de nivel asigură o protecţie bună a solului pe versanţii cu pante de ... 176 cuprinse intre 3 si 8%

161 177 177 Sistemul antierozional de cultură în fâşii se poate practica pe versanţi cu panta de ... 177 peste 8 - 10%

162 178 178 În sistemul antierozional de cultură în fâşii, culturile prăşitoare alternează cu ... 178 cerealelor paioase sau leguminoase pentru boabe

163 179 179 Sistemul antierozional de cultură în fâşii este indicat pe versanţii cu lungimea liniei de scurgere a apei … 179 mai mare de 100 m

164 180 180 La materializarea fâşiilor pe teren abaterea maximă faţă de curba de nivel cheie este de ... 180 5%

165 181 181 Sistemul antierozional de cultură în benzi înierbate se practică ... 181 in zone bogate in precipitatii cu versanti cu pante cuprinse intre 12-25%

166 182 182 În sistemul antierozional de cultură în benzi înierbate, fâşiile se cultivă cu ... 182 aceiasi planta

167 183 183 În sistemul antierozional de cultură cu benzi înierbate, lăţimea acestora variază între ... 183 4 si 8 metri, de regula 4 - 6 metri

168 184 184 Când se doreste permanentizarea benzilor înierbate, acestea se seamănă cu ... 184 leguminoase perene(longevitate 3-4 ani) sau numai cu graminee

169 185 185 Micşorarea pantei versanţilor pe terenurile arabile, se poate realiza prin aplicarea ... 185 sistemului de agroterasare sau tarese bancheta

170 186 186 Sistemul antierozional cu agroterase este practicat îndeosebi în ... 186 Transilvania

171 187 187 Lăţimea agroteraselor se stabileşte în funcţie de panta versantului, putând ajunge la ... 187 50 metri

172 188 188 Agroterasele se definitvează într-o perioadă de ... 188 10-12 ani

173 189 189 Pentru folosinţă arabilă, se pot amenaja în terase banchetă, versanţii lungi, uniformi, cu panta de ... 189 10-15 si 22-25%

174 190 190 Perioada optimă de construire a teraselor este ... 190 toamna dupa recoltarea culturilor

3
175 191 191 Pentru eficienţă economică, volumul de terasamente la terasarea versanţilor nu trebuie 191 2500m /ha
să depăşească ...

176 192 192 În zona secetoasă se pot terasa pentru folosinţă viti-pomicolă verasanţi cu panta de max. ... 192 20-22%

177 193 193 În zona subumedă şi umedă se vor amenaja in terase banchetă, versanţii cu panta de ... 193 15 - 25%

178 194 194 Terasele pentru pomii fructiferi se pot executa pe versanţii cu panta de până la ... 194 maxim 30%

179 195 195 Dacă la o pantă de 15% costul terasării versanţilor se consideră 100%, pentru o pantă de 18-22% ... 195 120%

180 196 196 Dacă la o pantă de 15% costul terasării versanţilor se consideră 100%, pentru o pantă de 23-25% ... 196 140%

181 197 197 Dacă la o pantă de 15% costul terasării versanţilor se consideră 100%, pentru o pantă de peste 26 % ... 197 160%

182 198 198 În zonele secetoase, cu soluri permeabile unde se urmăreşte reţinerea apei din precipitaţii, 198 terasele cu platforma orizontala
se recomandă terasele viti-pomicole ...

183 199 199 În zonele mai bogate în precipitaţii, cu soluri cu permeabilitate medie şi redusă se 199 terase cu platforma inclinata pe ax transversal (in sensul pantei)
recomandă terasele viti-pomicole ...

184 200 200 În zonele bogate în precipitaţii, cu soluri argiloase şi argilo-lutoase se recomandă terasele 200 cu mai mult de 3 randuri de vie
viti-pomicole ...

185 201 201 Pentru a asigura stabilitatea terasei, pe solurile argiloase înălţimea taluzului nu trebuie să depăşească ... 201 2 metri

186 202 202 Pentru a asigura stabilitatea terasei, pe solurile formate pe loess, înălţimea taluzului 202 2,5 metri
nu trebuie să depăşească ...

187 203 203 Lăţimea platformei terasei (L) reprezintă ... 203 suprafata efectiv cultivata cu vie sau pomi

188 204 204 Înclinarea taluzului terasei (1/m) se stabileşte în funcţie de ... 204 natura pamantului

188a 205 205 Pe soluri permeabile formate pe loëss, înclinarea recomandată a taluzului, terasei este de ... 205 1/1

189 206 206 Pe soluri argiloase sau nisipoase, înclinarea recomandată a taluzului terasei este de ... 206 1/1.25 pana la 1/1,5

190 207 207 Pentru terasele executate pe soluri argiloase, înălţimea maximă a taluzului este de ... 207 2 metri

191 208 208 Pentru terasele executate pe soluri formate pe loess, consolidate biologic, 208 2,5 metri
înălţimea maximă a taluzului este de ...

192 209 209 Pentru terasele consolidate cu zid de sprijin, înălţimea taluzului poate fi de ... 209 2,5 - 3 metri

193 210 210 Înclinarea transversală a platformei terasei, în zonele bogate în precipitaţii, pe solurile cu 210 3-5% pana la 8%
 permeabilitate medie sau redusă este de ...

194 211 211 Înclinarea longitudinală a platformei teraselor amenajate pentru irigarea prin brazde este de ... 211 0,6 -0,8%

195 212 212 Înclinarea longitudinală a platformei teraselor amenajate pentru irigarea prin aspersiune este de ... 212 1,0 - 2,0%

196 213 213 Înclinarea longitudinală a platformei teraselor amenajate pentru irigarea prin picurare şi cu 213 2,0 - 3,0%
rampe perforate este de ...

197 214 214 Lucrările de stocare-înmagazinare a scurgerilor de pe versanţi sunt orientate ... 214 de a lungul curbelor de nivel

198 215 215 Lucrările de intercepţie a scurgerilor de pe versanţi sunt orientate ... 215 cu o panta longitudinala fata de directia curbelor de nivel

199 216 216 Lucrări de evacuare a scurgerilor de pe versanţi sunt orientate ... 216 perpendicular pe dsirectia curbelor de nivel

200 217 217 Canalele de coastă orizontale se mai numesc ... 217 de nevel

201 218 218 Canalele de coastă orizontale se recomandă pe versanţi lungi cu pantă uniformă de ... 218 cuprinsa intre 10-20%

202 219 219 Categoriile de folosinţă pretabile pentru amenajarea cu canale de coastă sunt ... 219 terenuri cu pante lungi si uniforme

202a 220 220 Canalele de coastă sunt mai puţin frecvente ... 220 in zonele cu alunecari active sau partial stabilizate, pe solurile cu textura grosiera pe suprafete gragmentate

203 221 221 Canalele de coastă orizontale se trasează pe teren ... 221 paralel cu directia curbelor de nivel

204 222 222 Pintenii amenajaţi pe traseul canalelor de coastă au rolul de a ... 222 de a impiedica circulatia apei retinute de-a lungul canalului

205 223 223 Canalele înclinate au rolul de ... 223 sa intercepteze apa ce se scurge de pe intervalul dintre 2 canale o conduce la un debuseu care o evacueaza

206 224 224 Canalele înclinate se amplasează paralele între ele, cu o înclinare longitudinală de ... 224 2,2 pana la 0,9%

207 225 225 Canalele înclinate se utilizează în zone cu precipitaţii anuale mai mari de 500-550 mm 225 fina, cu permeabilitate redusa unde este necesara evacuarea surplusului deapa
pe soluri cu textură ...

208 226 226 Canalele înclinate sunt prevăzute în aval cu ... 226 o borna 0,5 metri latine

209 227 227 Canalele de coastă înclinate, amplasate pe marginea amonte a drumurilor pe versant, 227 transversala triunghiulara
se execută cu secţiunea ...

209a 228 228 Canalele de coastă înclinate, amplasate pe marginea amonte a drumurilor pe versant, 228 0,3 - 0,4 metri
au o adâncime de ...

209b 229 229 Canalele de coastă înclinate, amplasate pe marginea amonte a drumurilor pe versant, 229 1:1 -1:5
au înclinarea taluzilui amonte ...

210 230 230 Canalele de coastă înclinate, amplasate pe marginea amonte a drumurilor pe versant, 230 1:3 - 1:5
au înclinarea taluzilui aval ...

211 231 231 Pentru a nu conduce la secţiuni transversale cu dimensiuni mari, lungimea canalelor de 231 200 metri
coastă înclinate se limitează la ...

212 232 232 Debuşeele sunt canale amplasate ... 232 pe linia de cea mai mare panta

212a 233 233 Debuşeele au rolul de a ... 233 colecta si evacua apa din zonele de concentratie a scurgerii de pe versanti

213 234 234 Pentru a putea fi traversate de maşinile agricole, taluzurile debuşeelor au înclinarea de... 234 1/4 - 1/5

214 235 235 În relaţia de calcul a debitului de evacuare al debuşeelor (Q = 0,167 · S · K · Im-), Im reprezintă ... 235 debitul de evacuare

215 236 236 Rigola este o formă de eroziune ... 236 in adancime

215a 237 237 Rigolele au adancimi de ... 237 20-50cm

216 238 238 Rigolele ... 238 se formeaza in urma concentrarii apei sub forma de suvoaie ce se scurg pe linia de cea mai mare pante

217 239 239 Rigolele au secţiunea transversală ... 239 in forma de V

218 240 240 Rigolele au linia fundului ... 240 paralela cu linia

219 241 241 Ogașele pot avea adâncimi de ... 241 ,5 - 3 metri

220 242 242 Ogașele pot avea lăţimi de ... 242 5-8 metri

221 243 243 Linia fundului ogașelor este ... 243 aproximatix paralela cu suprafata terenului

222 244 244 Ogaşele au secţiunea transversală ... 244 cu foma de V

 223 245 245 Ravena este o forma de eroziune ... 245 in adancime

224 246 246 Ravena poate ajunge la adâncimi de ... 246 30 metri

224a 247 247 Lăţimea ravenei poate atinge ... 247 8 - 50 metri

225 248 248 Adesea, profilul logitudinal al ravenelor este ... 248 in trepte

226 249 249 Prin vârf, se scurge in ravenă ... 249 partea cea mai mare de apa

227 250 250 Fundul ravenei se mai numeşte ... 250 talvegul

228 251 251 Malurile ravenei reprezintă ... 251 zona de contact a sectiunii active a ravenei

229 252 252 Taluzurile ravenei reprezintă ... 252 suprafata de teren existenta intre malurile si fundul ravenei

230 253 253 Pe solurile argiloase, taluzul ogaşelor şi al ravenelor este întotdeaua ... 253 mai abrupt

231 254 254 Pe solurile nisipoase, taluzul ogaşelor şi al ravenelor este întotdeaua ... 254 mai dulce

231a 255 255 Taluzurile ravenei incep să se acopere cu vegetație ierboasă atunci când ... 255 au capatat inclinarea unghiului

232 256 256 Conul de dejecție este ... 256 locul de depunere al particulelor solide decatre curentul de apa

232a 257 257 Ordinea de depunere a sedimentelor la ieșirea din ravenă este ... 257 in functie de marime si de greutatea specifica a particulelor

233 258 258 Din punct de vedere tehnic, se consideră că un sol suferă de exces de umiditate 258 capacitatea de camp pentru apa
atunci când conţinutul de apă din sol depăşeşte …

234 259 259 Volumul minim de aer care asigură rădăcinilor plantelor şi microorganismelor 259 10-015 %
aerobe condiţii normale de respiraţie, este de ...

234A 260 260 Din punct de vedere pedogenetic, sunt considerate soluri cu exces de umiditate, 260 procese dee pseudogleizare, de gleizare sau de anfigleizare
cele în care se manifestă ...

235 261 261 În România, excesul de umiditate afectează o suprafaţă de circa ... 261 5 milioane de hectare

236 262 262 Excesul de umiditate se manifestă mai puternic pe ... 262 retenurile relativ plane cu pante mici sub 1-3%

236A 263 263 Înlăturarea apei în exces de la suprafaţa solului şi din profilul de sol, se poate realiza ... 263 pe cale naturala sau artificiala

236B 264 264 Prin drenaj natural extern, apa din precipitaţii sau din irigaţii aflată în exces, este înlăturată ... 264 intr-un timp relativ scurt, fie prin scurgere la suprafata sau prin profilul de sol

236c 265 265 Drenajul natural extern este influenţat de ... 265 refief, gradul de framantare si panta terenului

236d 266 266 Prin drenaj natural intern, apa din precipitaţii sau din irigaţii aflată în exces, este înlăturată ... 266 prin infiltratie in adancime

236 e 267 267 Drenajul natural intern este influenţat de ... 267 permeabilitatea solului si subsolului, de sucesiunea straturilor si de inclinarea acestora

237 268 268 Clima, influenţează formarea excesului de umiditate prin elemetele sale principale... 268 precipitatii, temperatura si avapotranspiratie

237A 269 269 În funcţie de principalii factori climatici, teritoriul ţării noastre a fost împărţit în ... 269 3 zone: umeda, subumeda si secetoasa

238 270 270 În zona climatică umedă, precipitaţiile medii anuale au valori de ... 270 1000 - 600 mm

239 271 271 În zona climatică subumedă, precipitaţiile medii anuale au valori de ... 271 700- 450 mm

240 272 272 În zona climatică secetoasă, precipitaţiile medii anuale au valori de ... 272 550-350 mm

240A 273 273 Regimul hidric periodic percolativ caracterizează zona climatică .... 273 subumeda

240B 274 274 În anii foarte ploioşi şi în cazul succesiunii a 2-3 ani ploioşi, bălţile formate în crovuri şi 274 Romania
microdepresiuni acoperă peste 25 % din suprafaţa terenurilor agricole din ...

240C 275 275 Reţeaua hidrografică puţin adâncă, colmatată, uneori cu patul albiei mai ridicat decât 275 Campia de Vest si podisul Birladului
terenurile limitrofe, este întâlnită în special în ...

241 276 276 Drenajul intern al unui sol este cu atât mai redus cu cât textura este mai ... 276 argiloasa

241A 277 277 Excesul de umiditate determină desfăşurarea proceselor din sol, predominant prin reacţii de ... 277 gleizare si pseudogleizare

242 278 278 Procesele de gleizare se manifestă în solurile în care excesul de umiditate este produs de ... 278 apa treatica aflata la mica adancime

243 279 279 Manifestările specifice ale excesului de umiditate din sol cauzat de acumularea apei din precipitaţii 279 pseudogleizarea solului
deasupra unui orizont impermeabil, sunt cunoscute ca procese de ...
243a 280 280 Reacţiile de reducere specifice solurilor cu exces de umiditate, au ca efect scăderea fertilităţii solului prin ...
280 compactarea excesiva a solului

244 281 281 Comparativ cu solurile uscate, solurile cu exces de umiditate sunt... 281 mai reci

244a 282 282 Comparativ cu un sol complet uscat, pentru a-şi ridica temperatura cu 1oC, apa are nevoie de 282 5 ori
o cantitate de căldură ...

245 283 283 Comparativ cu un sol complet uscat, un sol cu umiditatea de 50 % are nevoie pentru 283 2,5 ori mai multa
a se încălzi, de o cantitate de căldură ...

246 284 284 Canalele colectoare din reţeaua de desecare se mai numesc ... 284 tertiare

246A 285 285 Canalele terţiare din reţeaua de desecare au rolol de a ... 285 intercepta apa care e scurge la suprafata terenului

246b 286 286 Canalele terţiare din reţeaua de desecare se trasează ... 286 aproape perpendicular pe directia de scurgere a apelor

246c 287 287 Panta minimă care trebuie să se asigurea canalelor colectoare este de ... 287 0,50%

247 288 288 Evacuarea apei din microdepresiunile situate între canalele de regularizare se va face prin ... 288 santuri sau rigole cu caracter provizoriu

247A 289 289 Şanţurile sau rigolele provizorii pentru evacuarea apei din microdepresiunile dintre canalele 289 1/4 - 1/8
de regularizare se execută cu secţiunea triunghiulară şi taluzurile de ...

248 290 290 Pentru a rezulta sole dreptunghiulare, canalele terţiare se vor trasa paralel între ele, 290 minim 250 metri de regula 400-500 metri
la o distanţă de ...

249 291 291 Lungimea canalelor terţiare este de ... 291 800 - 1500 metri

249A 292 292 Distanţa dintre canalele terţiare de regularizare depinde de ... 292 viteza de scurgere a apeim la suprafata solului si de durata admisa de stagnare a apei

250 293 293 Canalele de transport din reţeaua de desecare se mai numesc ... 293 canale de evacuare

250A 294 294 Canalele de evacuare din reţeaua de desecare se mai numesc ... 294 canale de transport

250b 295 295 Canalele de ordin inferior se trasează sub unghi de circa 60° faţă de canalele 295 prevenirea colmatarii sau eroziunii in zona de descarcare
de ordin superior pentru ...

251 296 296 Pe terenurile coezive, canalele colectoare trasate perpendicular pe cele de ordin 296 5B
superior, se racordează la acestea printr-o curbă cu raza egală cu ...

252 297 297 Pe terenurile necoezive, canalele colectoare trasate perpendicular pe cele de 297 10B
ordin superior, se racordează la acestea printr-o curbă cu raza egală cu ...

253 298 298 În reţeaua de desecare, distanţa dintre canalele secundare la funcţionarea unilaterală este egală cu ... 298 cu lungimea canalelor tertiare cca 1500 metri

253a 299 299 Prevederea reţelei de desecare cu canale secundare cu funcţionare bilaterală depinde de ... 299 panta terenului

254 300 300 Canalele colectoare de centură se trasează ... 300 paralel cu latura din amonte a suprafetei

255 301 301 Canalele colectoare de centură se amplasează la o distanţă de ... 301 50 - 400 metri de piciorul versantlui

255a 302 302 Canalele colectoare de centură se amplasează faţă de baza versantului la o distanţă care depinde de ... 302 panta terenului si pericolul colmatarii

255b 303 303 Lungimea maximă a canalelor colectoare de centură este de ... 303 1500 metri

255c 304 304 La lungimi mai mari decât lungimea maximă admisă, canalele colectoare de centură ... 304 se separa in tronsoane care se racordeaza fiecare laq cel mai apropiat canal de transport se evacuare

256 305 305 Taluzul amonte al canalelor colectoare de centură se execută cu o înclinare ... 305 mai mica

256a 306 306 Taluzul amonte al canalelor colectoare de centură se execută cu o înclinare medie de ... 306 de 1/2

257 307 307 Taluzul aval al canalelor colectoare de centură se execută cu o înclinare medie de ... 307 de 1/1,5

257a 308 308 Canalele colectoare de centură amplasate la baza teraselor joase spre luncile râurilor, 308 1,5 -2 metri
pot intercepta atât apele de suprafaţă cât şi pe cele subterane aflate la o adâncime de ...

258 309 309 Colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie prin şi pe sub dig se face prin 309 paralel cu digul de aparare
canale deschise sau drenuri de intercepţie dispuse ...

258a 310 310 Canalele de colectare şi evacuare a apelor de infiltraţie prin şi pe sub dig se amplasează la 310 20 - 100 metri
o distanţă de...

259 311 311 Adâncimea canalelor de colectare şi evacuare a apelor de infiltraţie prin şi pe sub dig se 311 permeabilitatea, grosimea si succesiunea straturilor
 stabileşte în funcţie de ...

259a 312 312 Pe terenuri permeabile, adâncimea canalelor de colectare şi evacuarea a apelor de infiltraţie 312 1-2 metri
prin şi pe sub dig este de ...

259b 313 313 Pe terenurile slab permeabile sau impermeabile, adâncimea canalelor de colectare şi 313 mai mica
evacuarea a apelor de infiltraţie prin şi pe sub dig este ...

259c 314 314 Dacă grosimea stratului impermeabil este mică (cca 1 m), canalele de colectare şi evacuare 314 deasupra stratului permeabil
a apelor de infiltraţie prin şi pe sub dig se proiectează cu cota fundului ...

260 315 315 Apa din sol, pătrunde în drenurile din ceramică sau beton ... ] 315 prin rosturile de 1-2mm dintre capetele tuburilor de drenaj

261 316 316 Utilizarea drenurilor din ceramică este contraindicată ... 316 in solurile turboase

262 317 317 Utilizarea drenurilor din beton este contraindicată ... 317 in solurile cu continut ridicat de acizi humici, sulfati, apa acidulat cu biohid de carbon, cloruri su carbonati

263 318 318 Tuburile din ceramică se confecţionează cu diametrul interior de 50, 70, 80 şi 100 mm pentru ... 318 drenurile absorbante

264 319 319 Tuburile din ceramică se confecţionează cu diametrul interior de 125, 150, 200 şi 250 mm pentru ... 319 drenurile colectoare

264a 320 320 Tuburile din ceramică se confecţionează cu grosimea pereţilor de ... 320 8-30mm

265 321 321 Tuburile din ceramică cu diametrul de până la 125 mm se confecţionează cu lungimea de ... 321 330mm

266 322 322 Tuburile din ceramică cu diametrul mai mare de 125 mm se confecţionează cu lungimea de ... 322 800-800mm

266a 323 323 Tuburile din ceramică de calitate bună dau prin lovire un sunet clar iar la îmbibarea cu apă, 323 15%
greutatea lor creşte numai cu ...

267 324 324 Tuburile din MP, lise, rigide, prevăzute cu fante pentru pătrunderea apei şi mufă la unul din capete, 324 5 metri
se confecţionează cu lungimi de max ...

268 325 325 Comparativ cu tuburile lise, tuburile riflate au o rezisteă hidraulică de intrare mult mai mare 325 25% mai mare
astfel că pentru acelaşi debit necesită un diametru ...

268a 326 326 Drenajul mixt reprezintă o combinaţie între ... 326 drenajul orizontal si cel vertical

269 327 327 Schema longitudinală constă în amplasarea reţelei de drenuri absorbante ... 327 paralel cu linia de cea mai mare panta colectoare

270 328 328 În schema longitudinală, drenurile colectoare sunt trasate ... 328 aproximativ paralel cu directia curbelor de nivel

271 329 329 Schema longitudinală de amplasare a reţelei de drenuri este indicată pe terenurile cu pante ... 329 mici sub 4 la mie

272 330 330 Schema transversală se foloseşte pe terenurile cu panta ... 330 mai mare de 8-10 la mie

273 331 331 În schema transversală, drenurile colectoare se amplasează ... 331 aproape paralel cu directia generala a curbelor de nivel

274 332 332 Schema intermediară de amplasare a drenurilor se foloseşte pe terenurile cu pante de ... 332 de 4 - 8 la mie

275 333 333 În schema intermediară, amplasarea reţelei de drenuri absorbante se va face ... 333 sub un unghi de 300-600

276 334 334 În drenajul indirect, drenurile absorbante se pot descărca în ... 334 colectori inchisi

277 335 335 În drenajul direct, drenurile absorbante se pot descărca în ... 335 canale deschise

278 336 336 Lungimea drenurilor absorbante se stabileşte în funcţie de ... 336 panta si diametrul acestora

279 337 337 La pante mai mici de 3 ‰, lungimea drenurilor absorbante este de ... 337 100-150 metri

280 338 338 La pante de 3-10 ‰, lungimea drenurilor absorbante este de ... 338 100-250 metri

281 339 339 Lungimea drenurilor colectoare închise se variază între ... 339 1000-2000 metri

282 340 340 Drenurile colectoare închise se prevăd cu cămine de vizitare la distanţe de ... 340 150 - 200 metri

283 341 341 Drenajul cârtiţă se poate folosi numai pe solurile cu textură ... 341 fina cu continut de argila 35-40% si de nisip cel multv 20%(ARGILOASE,ARGILO-LUTOASE, LUTO-ARGILOASE)

284 342 342 Adâncimea recomandată de deschidere a drenurilor cârtiţă este de ... 342 0,45 -0,60 METRI

285 343 343 Pe solurile podzolice (luvice), drenurile cârtiţă se execută la adâncimea de ... 343 MAI MICI DE 0,40 METRI

286 344 344 Pe solurile cu conţinut ridicat de materie organică, adâncimea de execuţie a drenurilor cârtiţă este de ... 344 0,8 metri

287 345 345 În funcţie de caracteristicile solului şi terenului, distanţa dintre drenurile cârtiţă poate varia între ... 345 2-12 metri
288 346 346 Pe terenurile bine nivelate, cu panta suficient de mare şi pe solurile pe care se produc fisuri mari, 346 5 metri
distanţa maximă dîntre drenurile cârtiţă este de ...

289 347 347 Pe solurile organice, distanţa între galeriile cârtiţă poate ajunge la ... 347 10-12 metri

290 348 348 Pe soluri minerale, diametrul galeriilor cârtiţă se alege între ... 348 7-10 cm

291 349 349 Pe solurile bogate în materie organică. diametrul galeriilor cârtiţă variază între ... 349 12-15 cm

292 350 350 Lăţimea fantei lăsată de cuţitul vertical pe care este fixat drenorul cârtiţă, nu trebuie să depăşească ... 350 2-2,5 cm

293 351 351 Panta minimă care trebuie asigurată galeriilor cârtiţă este de ... 351 0,5-1%

294 352 352 Panta maximă a galeriilor cârtiţă este de ... 352 4- 7%

295 353 353 Panta optimă a galeriilor cârtiţă este de ... 353 1 - 2%

296 354 354 Lungimea drenurilor cârtiţă se stabileşte în funcţie de ... 354 panta terenului si natura solului

297 355 355 La pante ale terenului mai mari de 5 %, lungimea recomandă a drenurilor cârtiţă este de ... 355 100-150 metri

298 356 356 La pante ale terenului de 2 - 4 %, lungimea recomandă a drenurilor cârtiţă este de ... 356 150-200 metri

299 357 357 La pante ale terenului mai mici de 1 %, lungimea recomandă a drenurilor cârtiţă este de ... 357 30-75 metri

300 358 358 În cazul terenurilor lipsite de pantă, înainte de executarea drenurilor cârtiţă este necesară ... 358 fie nivelarea pantei fie modelarea terenului in doua pante, cu formarea unei coame in zona centrala dintre canalele colectoare

301 359 359 Deschiderea galeriilor cârtiţă se face ... 359 din canalele colectoare din aval catre amonte

302 360 360 În condiţiile climatice de la noi din ţară, epoca optimă de deschidere a galeriilor cârtiţă este ... 360 vara si inceputul toamnei

303 361 361 Durata de funcţionare a drenurilor cârtiţă în solurile minerale arabile este de ... 361 2-3 ani

304 362 362 Durata de funcţionare a drenurilor cârtiţă în solurile înţelenite este de ... ] 362 3-5 ani