Fișă de facilitare a învățării

Unitatea de învățare : Elemente de logică matematică - clasa a IX – a

Profesor Gherghe Radu

Lecția 2.4. Reguli de negare a propozițiior universale și a propozițiilor existențiale.

Condiții necesare. Condiții suficiente.

2.4.1. Reguli de negare a propozițiior universale universale și a propozițiilor existențiale.

În raționamentele matematice cu predicate este foarte importantă pentru aplicarea riguroasă a regulilor de
negare atunci când apar cuantificatorii (existențial și universal).
Să considerăm propoziția ”Toate patrulatere au diagonalele perpendiculare.”
Negația acestei propoziții este ”Există un patrulater care nu are diagonalele prependiculare.”

Observație :
Sesizăm că prin negația ”toate (oricare)” s-a schimbat în ”există”, iar ”au” în ”nu are”.

Definiție :
Fie un predicat unar p  x  , x  E și propoziția  x  p  x  : ”Oricare ar fi x din E are loc p  x  .”.
Negația propoziției ”Oricare ar fi x din E are loc p  x  .” Este propoziția ”Există cel puțin un element x din E
pentru care nu are loc p  x  .”.
Așadar, regula de negare a propoziției universale este :
x  p  x   x  p x .

Să considerăm acum propoziția existențială ”Există un număr natural n astfel 5n este număr par.”.
Negația acestei propoziții este ”Oricare ar fi un număr natural n, 5n nu este număr par.”.

Observație :
Prin negație cuatificatorul ”există” s-a schimbat în ”oricare” și ”este” s-a înlocuit cu ”nu este”.

Definiție :
Fie un predicat unar p  x  , x  E și propoziția  x  p  x  : ”Există cel puțin un x  E astfel încât să aibă loc
p  x  .”.
Negația acestei propoziții este ”Nu este adevărat că există cel puțin un x  E astfel încât să aibă loc p  x  .”,
ceea ce este echivalent cu a spune ”Niciun element al lui E nu verifică p  x  .” sau încă ”Oricare ar fi x  E ,
nu are loc p  x  .”.
Așadar, regula de negare pentru o propoziție existențială este :
 x  p  x   x  p x .

Observație :
Regulile de negare stabilite anterior se adaptează în mod corespunzător și pentru negarea propozițiilor obținute
prin procesul de cuantificare a predicatelor n-are.
De exemplu pentru predicatele binare, avem :
x y  p  x, y   x  y  p  x, y   x y  p  x, y  ;
x y  p  x, y   x  y  p  x, y   x y  p  x, y 
x y  p  x, y   x  y  p  x, y   x y  p  x, y 
x y  p  x, y   x  y  p  x, y   x y  p  x, y 

1 din 4
 Fișă de facilitare a învățării
Unitatea de învățare : Elemente de logică matematică - clasa a IX – a
Profesor Gherghe Radu

Exercițiu rezolvat :
Fie predicatul p  x, y  : ” x  y  1”,  x, y  , și propozițiile : p   x y  p  x, y  ; q   x  y  p  x, y 
Negați propozițiile p, q și stabiliți valoarea de adevăr a acestora.
Rezolvare :
p  x  y  p  x, y  , adică ”oricare ar fi x  există y  astfel încât x  y  1 ”.
Propoziția p este adevărată deoarece pentru orice x  există y  1  x  astfel încât x  y  1 .
q  x  y  p  x, y  , adică ” există x  astfel încât pentru orice y  , x  y  1 ”.
Propoziția q este falsă.

Condiții necesare. Condiții suficiente.

Matematica este știința care operează cu diferite enunțuri cum sunt axiomele, teoremele, lemele, definițiile
corolarele, consecințele și altele.
Definiție :
Axioma sau postulatul este un adevăr care este admis fără demonstrație. Axiomele sunt elemente care stau
la baza construcției oricărei teorii.
Exemple :
1. Postulatul lui Euclid (Axioma paralelelor) : Printr-un punct exterior unei drepte trece cel mult o dreaptă
paralelă cu dreapta dată.
2. Prin orice două puncte distincte trece o singură dreaptă.
3. Există patru puncte nesituate în același plan.

Definiție :
Definiția este un enunț care descrie un obiect matematic, indicând categoria din care face parte (genul
proxim) și o trăsătură care să-l diferențieze de alte elemente din categoria sa (diferență specifică).
Exemple :
1. Dreptunghiul este paralelogramul (genul proxim) cu un unghi drept (diferența specifică).
2. Rombul este paralelogramul (genul proxim) cu două laturi consecutive congruente (diferența specifică).
3. Triunghiul este poligonul (genul proxim) cu trei laturi (diferența specifică).

Definiție :
Teorema este enunțul care exprimă o anumită proprietate care poate fi demonstrată pe baza axiomelor,
definițiilor sau a teoremelor deja demonstrate.
Exemple :
1. Teorema lui Pitagora : În orice triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu
pătratul lungimii ipotenuzei.
2. Teorema de împărțire cu rest pentru numere întregi :
 a, b  , ! q, r  , astfel încât a  b  q  r , 0  r  b .
3. Fie a, b, c  . Dacă  a, b   1 și  a, c   1 , atunci  a, bc   1
Teoremele reprezintă enunțuri de tipul p  x, y, z,...  q  x, y, z,...  sau p  x, y, z,...  q  x, y, z,...  , unde
p  x, y, z,... , q  x, y, z,...  sunt predicate n-are sau propoziții obșinute din predicate cu ajutorul
cuantificatorilor.
Într-o teoremă de tipul p  x, y, z,...  q  x, y, z,...  , p  x, y, z,... se numește ipoteză, iar q  x, y, z,...  se
numește concluzie.

2 din 4
 Fișă de facilitare a învățării
Unitatea de învățare : Elemente de logică matematică - clasa a IX – a
Profesor Gherghe Radu

Condiții necesare. Condiții suficiente.

În limbajul curent, în enunțarea unei teoreme se folosește una dintre formulările :

1. dacă p  x, y,...  , atunci q  x, y,...  ;
2. p  x, y,...  este condiție suficientă pentru q  x, y,...  ;
3. q  x, y,...  este condiție necesară pentru p  x, y,...  ;
4. q  x, y,...  este consecință logică a lui p  x, y,...  ;
5. p  x, y,...  este condiție necesară și suficientă pentru q  x, y,...  .

Exemplu :
1. Fie predicatele p  x, y  : ”x și y sunt numere pare”, x, y  și q  x, y  : ” x  y este număr par”, x, y  .
Implicația p  x, y   q  x, y  care este un enunț adevărat afirmă că : ”Dacă două numere naturale sunt pare,
atunci produsul lor este număr par.”
Spunem că p  x, y  : ”x și y sunt numere pare”, x, y  este condiție suficientă pentru q  x, y  : ” x  y este
număr par”, x, y  , iar q  x, y  este condiție necesară pentru p  x, y  .
De asemenea putem spune că x, y  este consecință logică a lui p  x, y  .
Să analizăm implicația reciprocă : q  x, y   p  x, y  , adică : ”Dacă produsul a două numere naturale x, y
este par atunci numerele x, y sunt numere pare.”
Alegând x  2, y  3 avem x  y este număr par, fără ca ambele numere să fie pare.
Am construit un contraexemplu și prin urmare q  x, y  nu implică p  x, y  . Se spune că predicatul q  x, y 
nu este condiție suficientă pentru p  x, y  .
Observație :
În situația în care p  x, y,...  q  x, y,...  , iar q  x, y,...  nu implică p  x, y,...  se spune că p  x, y,...  este
condiție suficientă, dar nu și necesară pentru q  x, y,...  .

2. Fie predicatele p  x  : ” x 2 , x  ” și q  x  : ” x 4 , x  .
Implicația p  x   q  x  este falsă deoarece găsim un număr, exemplu 10, care este divizibil cu 2, dar nu este
divizibil cu 4. Așadar, p  x  nu este o condiție suficientă pentru q  x  . Avem p  x  nu implică q  x  .
Să nalizăm implicația reciprocă : q  x   p  x  . Se constată că este o afirmație adevărată deoarece orice
număr divizibil cu 4 este divizibil cu 2. Așadar, q  x  este o condiție suficientă pentru p  x  , iar p  x  este
este o condiție necesară dar nu și suficientă pentru q  x  .
Observație :
În situația în care p  x, y,...  nu implică q  x, y,...  , iar q  x, y,...  p  x, y,...  se spune că p  x, y,...  este
condiție nucesară dar nu și suficientă pentru q  x, y,...  .

3 din 4
 Fișă de facilitare a învățării
Unitatea de învățare : Elemente de logică matematică - clasa a IX – a
Profesor Gherghe Radu

Condiții necesare. Condiții suficiente.

Exemplu :
3. Fie predicatele binare p  x, y  : ” x  y  0 , x, y  ” și q  x, y  : ” x  0 sau y  0 , x, y  ”.
Se constată cu ușurință că p  x, y   q  x, y  , adică ”Dacă produsul a două numere reale este zero, atunci cel
puțin un factor este zero”.
De asemenea, q  x   p  x  , adică ”Dacă un factor al unui produs este zero, atunci produsul lor este zero”.
În aceste condiții se spune că predicatul p  x, y  este condiție necesară și suficientă pentru q  x, y  și că, la
rândul lui, q  x, y  este condiție necesară și suficientă pentru p  x, y  , adică p  x, y   q  x, y  :
”Produsul a două numere reale este zero dacă și numai dacă cel puțin un factor este zero”.
Observații :
1. În general, spunem că p  x, y,...  este o condiție necesară și suficientă pentru q  x, y  dacă are loc
echivalența p  x, y   q  x, y  .
2. Dacă o teoremă este de tipul p  x, y   q  x, y  , implicația p  x, y,...  q  x, y,...  se numește teorema
directă, iar implicația q  x   p  x  se numește teorema reciprocă.
3. Nu orice teoremă de tipul p  x, y,...  q  x, y,...  admite o teoremă reciprocă.
De exemplu să considerăm teorema : ”Dacă patrulaterul ABCD este romb, atunci diagonalele sunt
perpendiculare.”. Reciproca acestei teoreme este propoziția : ”Dacă în patrulaterul ABCD diagonalele sunt
perpendiculare, atunci este romb.”. Am schimbat ipoteza în concluzie și concluzia în ipoteză.
Enunțul obținut este o propoziție falsă.
4. Nu este corectă formularea ”Teorema reciprocă este falsă.”, deoarece orice teoremă este un enunț adevărat.
Se poate spune ”Propoziția reciprocă este falsă.”.
5. Dacă p  x, y,...  q  x, y,...  este o teoremă, propoziția care se obține imlocuind ipoteza și concluzia cu
negația acestora se numește contara teoremei.
Forma de scriere a contrarei teoremei este :
x y ...  p  x, y,...   
q  x, y,...  .
Dacă această propoziție este adevărată ea se numește teorema contrară a teoremei date și se notează
p  x, y,...  q  x, y,... .

4 din 4