,

1
ME is MN III MN EMI EMS. RIMINI WENN II II NM

t7 I >

11.1.ti'le.
g
r V/ r r V II
"Ivry r r V.,' VI/
1 '.041. :.. IVW
Imammon mm mom ma =se mom iim.mmg Atm i' mom
4..
mom 1=1 maim imma. I, mm mos Imam mem mmil..1
I a
rwrr.ir-nrr
.1d1 it I V V rr r
l 1
1 I
1..1 tb.0
10,1. ll i k
-.1_ I or 5472.-'242g V
i 7. L' I '. -4wri..171.174.'1/4r.....,=...11MF171 11-1 eery...-.
/ r,,,.)!
la 1...ipl 16
I
rI
_
-
I b:Isits Tr, ,rirrrrr_ur, .cmk,mokrrrrr A_ '.
, r PV" irVImhOrM=.5 --- g ,rrnr -r
!,.1,!t,b, 1. 4
t,..
0; kI rrirrrrrrrNmurm - F.F-7/r
.-.... rrr r
;led G I I p4Prrrr
'..
./ .....

-
rr rr
E.,, ri
r!.....m.r.

n.
l1 IIIP ' L I. Arrrrrrv., Ftilz:;;._
'9I.!

1*.h.'41*'la. t. i
ernmr, r e- .,

VVVVVV FriViv:- ,'

r

M
I
ii
01 I.
>.11.16.
MOIM
6.

I.
.
I
I
I min
.1"Xr*:E r_

.....
A 4" rl-r- .:
:ZratMq._?rett.1:11--Ar41.1"MM' `12M2-2.121:nr74-ii_7-4-
mm r mom mom mum ma mom Imme mm mom
P" I , r
ifttttt 11
4...1.
la ,.
1

II rrrrrr
' 4.0.441.4.44.614444414,1ii_ 41.41.4.14.444.14
gime. ...w.ust.lev.amickeh Trar_ar P. w wr LE. r rr r orrrr FP,
1
I
kt.
C,
IINIM M ME 1111 iOMNI
ME ei M 1
III ir NM II
IM NEL
la, IM
I
MEM MEM
p al MN
1
11111 01 in i MI MN M VIM II ME a__u MN V

I I
I 11111111111 1111!,t I

I
I' IF: h I
11 101
S.
I D
I.
I ilild 111111 t: I
, I
tit' Fri IS II I

I ... .. 1

POPULAI
a.
a
I
a

DIN
TARA OLTULUI 1.

cr.

www.digibuc.ro
Fotografii de M. Fischer 0 N. Yuga

www.digibuc.ro
 CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
TARA OLTULUI
ZONA FAGARAS

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA

www.digibuc.ro
 flupea pita
GaIia/ta
°Ptakia,
gh 00co
Bogala 011eand

acidlata
Cr/ha/ma olupse
00 -J
omana
Ticusul-V
d5

Ifilmea'au veneha
Ga/ati
0
Saga

Meld
h
d-5

flyer emdcscrfinflattclea o Grid

/You/Romin Meiter 0
simaid,-Yalla luta Riuosar Mind,
,, Va

atea-gl./ '81,,,,,,,,d14,,Z1/.04 jusirnilleni `'Toderita

Gilinboaca 0 egun Cir/a ......."'s,..1
rp.au/J y'61, /.. j iap osaaciorif, i
Gjeridaleo Scatm 4-5'0 gig° Si b9 Pgiaria ( 3 _1-0 "Yen °ha ObaSereoll
.
m ail 5. 8_merieen1/77010ECop#aa8regl
,porambacup:5arala5lreya .8ariga9flid-5 sit;ea-d-5.
'Gomm
inem
Lisa° °cm flecea
Bradu Pvrig -2/0-5 Cirliaoara ,b
o Opreao 1
ca-
1
bre?za km
oRacovila
d.5.
-d J
°Seam/
Porcasfi

IL
ZONA Fil011\VI a
ZONA AVUGULUI

www.digibuc.ro
 ara Oltului prezinta din 'punct de vedere al portului trei
zone, ce nu puteau fi cuprinse intr-un singur caiet de
arta populara, din cauza bogatiei materialului §i a diver-
sitäii ce se remarca in cadrul acestei mari unitati naturale.
Cea dintii zona Avrigului grupeaza localitatile: Porce§ti, Sebe§ul
de Sus, Sebe§ul de Jos, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus, Porum-
bacul de Jos §i Sarata. Elementele caracteristice in port sint aici: valitoarea
alba sau pastura cu flori ro§ii pentru cap, §urtele vinete din doua-trei foi
g cu ochiD, iar in spate cratintele ro§ii, file cu pumna§ii intor§i, apoi piep-
tarul cu flori mari ro§ii i cu ciucurei §i buboul negru purtat in trecut
atit de barbati cit §i de femei. La barbati, camp cu mineca larga. In
picioare caltuni de panura sau de piele. In general, culori puternice, in
trecut pred6minind ro§u, iar mai de curind culoarea neagra. Portul de
Sali§te a patruns aici la sfir§itul secolului al XIX-lea, ffind preluat §i dezvoltat
intr-o varianta locala.
Zona Fagara§ului formeaza centrul Tarii Oltului §i este cea mai cuprin-
zatoare cu 51 localitati, intre care §i Fagara§ul mergind de la Circi-
§oara pita la Sinca Noua §i ercaia. Portul este mai sobru, din materiale
groase, tipice fiind aid pomeselnecele albe la femei, pastura neagra pe
corp in gen de fota, sarica §i buboul cu par alb, carna§ile cu §trafuri0
§i <<pumnai la barbati, o recaleleD, opincile cu nojite de par de cal sau
de capra etc. Elementele noi in port patrund mai tirziu, dupa 1920, adau-
gindu-se sau suprapunindu-se vechiului port.

5
www.digibuc.ro
 In fine, cea de a treia este zona de est, de la Pariu la Mateia§
(12 localitati), cu portul colorat pestrit 0 in care influenta portului
sasesc, 0 in parte a celui unguresc, se resimte in croi, materiale si
ornamentica.
Materialul din care izvorasc cele trei caiete de arta populara privind
portul Tarii Oltului se intemeiaza prea putin pe date biografice, acestea
lipsind aproape cu desalvir§ire (mentiuni gasim doar in lucrarile lui
S. Moldovanu, Al. Barbat 0 St. Mete§, precum i in citeva din lucrarile citate
in bibliografie la sfir§it). Baza o formeaza cercetarile directe pe teren, cu
note §i sute de fotografii (facute de Mircea Iuga), schite i desene (de
Iu liana Fabritius), la care se adauga datele centralizate la Muzeul Brukenthal
in urma unor chestionare completate in toate localitatile acestor zone cu
ajutorul cadrelor didactice. in plus, datele referitoare la colectiile Muzeului
din Falgara§ 0 ale Muzeului Brukenthal din Sibiu.
Marea bogatie i varietate ce o prezinta portul popular din aceste zone,
ca urmare a trecutului zbuciumat, a conditidor social-economice 0 a felului
in care oamenii de aici au reactionat fata de toate aceste imprejur5ri, ne
obliga intr-o masural destul de insemnata la o redare oarecum documentara,
atit a caracteristicilor materiale cit 0 a celor artistice. Numai In acest chip
se poate demonstra ca, intr-adevar, portul ca element de cultura mate-
riala oglinde§te modul de viata §1 nivelul artistic al poporului In cursul
dezvoltarii sale.

Cupring intre Olt 0 muntii Fagara§ului, Tara Oltului se prezinta ca

un §es lung de vreo 65 km 0 lat de 5 18 km, ce se intinde de la Turnu
Ro§u spre rásarit pina in Muntii Per§ani.
Ceh dintii impresie pe care ti-o lasa aceasta zona este puternica ei unitate
geografica, asemanarea i dirzenia oamenilor, caliti in lupta cu exploatarea
din trecut i cu zgircenia parnintului. Pe zecile de riuri ce brazdeaza §esul
din munte spre Olt slat a§ezate satele, cite doua-trei, sate surori, unul in
susul i altul in josul riului al carui nume il i poarta : Arpa§ul de Sus,
Arpa§ul de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Vi§tea de Sus, Vi§tea de Jos,
Simbata de Sus, Simbita de Jos etc. Altele stau fatal in fata, tot pe acela§i
riu: Streza i Oprea Cirti§oara, Voivodenii Mari 0 Voivodenii Mici,
Berivoii Mari 0 Berivoii Mici, Telechi Recea i Vaida Recea etc. Acolo
unde §esul se large§te, apar trei-patru rinduri de sate paralele cu Oltul
5i muntele. Toate sint apropiate, intre 1-8 km until de altul, i grupate
in pilcuri.

6
www.digibuc.ro
 116.

I
p itsit
14°

:,;! *
1,

61.4
'te . Ar *A ... Ve.-4--t",%-e..
n

4114 C : 4'

44131

to.

iIA44:414..
,

°
" '
1. In port de zi de lucru, la intoarcerea de la cimp, in mijlocul satului,
o familie din Dreigu5, acum 25 de ani (pe a zg3o)

Prività de sus de pe munci, Tara Oltului pare o gradina minunata.

Folosind la maximum conditiile a§ezarii lor, <oltenii> (caci a§a li se zice
de catre toti cei dimprejur) au construit joagare, mori de hirtie, mori
de macinat, piue §i viltori, pe apele riurilor. Ei lucreaza §i pentru zonele
vecine, pentru <<ardelenii>> de peste Olt, spre care trecerea se face mai
ales cu poduri plutitoare numite aici <<coràbii D. Din pamintul pietros,
scormonit §i gunoit, scot recolte bogate de cartofi §i ceapa in special.
tmpinzind muntii cu oi, cultivind §esul cu cereale §i partea de sub munte
cu lived intinse de pomi, oamenii de aid s-au legat de 0 tara>> lor, in care
parca ii vezi implintati de veacuri, strin§i intr-o comunitate de viata, cu

7
www.digibuc.ro
 trasaturi specifice de caracter §i cu un port sobru, insa cu accente calde,
adaptat conditiilor de munca si trai, pentru munte si ses, ca si climei, cu
.variatii mari de la iarna la vara.
Date le istorice atestä pe aceste locuri una din cele mai vechi o tari»
de pe cuprinsul patriei noastre. Sapaturile arheologice incepute in 1954
§i in 1955 de catre Filiala din Cluj a Academiei din R.P.R. la care a colabo-
rat si Muzeul Brukenthal din Sibiu au dat la iveala urmele unor asezari
dacice la Arpasul de Sus si linga Rem peste Olt la Calbor.

Zona care face obiectul studiului de 6..0 s-a numit in trecut << Tara
Fagarasului>>, dupa cetatea ridicata in acest oras la inceputul secolului
al XIV-lea.
La inceputul secolului al XII-lea, Tara Oltului cazuse in stapinirea
coroanei unguresti, devenind domeniu regal, iar dupa 150 de ani ajunge
din nou sub domnii munteni, ca feuda ducala impreuna cu Almasul. Dupa
1462 trece iarasi sub stapinirea feudalilor unguri, formincl asa-numitul
district al Fagarasului. De la Mircea cel Batrin §i de la Vlad Dracul exista
7 diplome << boieresti>>, date unor tarani innobilati pentru diferite servicii.
Mai tirziu, o serie de iobagi isi cumpara titlurile de boieri, fiind scutiti de
obligatii si rente iobagiale. in conscriptia de la 1722 sint numarati 1917
iobagi capi de familie, 206 vaduve de iobagi, 399 zileri domnesti si 52 zileri
boiere§ti. In putine regiuni din tam noastra exploatarea feudala a fost
atit de cumplita. Sute de documente inregistreaza plingerile iobagilor,
emigrarile in masa peste munti in Tara Romineasca, revoltele lor, in fruntea
carora intilnim uneori si nume de femei ca Ana Sim din Ucea de Sus.
Din sus de Breaza, in munte, stau si azi marturie urme din zidurile
cetatii lui Negru Voda. La Fagaras, cetatea a fost loc de refugiu pentru
familia lui Mihai Viteazul. La Simbata de Sus, la poalele muntilor, Con-
stantin Brincoveanu a avut curte si a durat manastire, ale carei urme dainuie
pina in zilele noastre. in multe sate, pina de curind, urmele curtilor grofesti
erau vizibile.
In ceea ce priveste ocupatiile, cresterea vitelor cunostea in trecut o
mare extindere (la 1632 numai cetatea Faga'rasului avea 16.984 oi, iar la
1640 in 46 sate se numarau 24.719 oi si capre). Turmele mergeau si in
transhumanta, peste Carp* Alaturi de pastorit si cresterea vitelor, agri-
cultura era ocupatia de bald, terenurile cultivate crescind in dauna padurii
defrisate dinspre Olt spre munte. Se cultiva mai ales meiul, secara,
ovazul, hrisca si cinepa, iar dupa 1800, cartofii. Culturile se faceau prin

8
www.digibuc.ro
rotatie in 2 4 tarlale, inggduind cresterea vitelor mar i i gunoirea
pgmintului.
Dintre industrii i mestesuguri, un avint deosebit au luat .industria
lemnului, sticlgriile, morile de hirtie, mordritul, piudritul i oldritul. La
1722 se nurrarau in districtul Fagarasului 105 mori, 62 piue iobggesti,
2 sticldrii, 131 eaddri de rachiu etc. TAbdcaritul a cunoscut o mare inflorire,
eaci la 1643 principele G. Rakoczy I a confirmat statutele breslei taba-
carilor romini din Fgggras. Exista i o breasld a pgldrierilor.
Capitalismul si politica dictatà de dualismul austro-ungar dupd 1867
distrug vechile relatii. Exploatarea taranimii se intensified. Nici dupd primul
razboi mondial situatia nu e mai bung. Bratele de muned sint absorbite
de marile fabrici create pentru productia de armament.
In ultimii ani, regiunea se transformd structural, datorità marii sale
dezvoltäri industriale.

STRUCTURA GENERALA A PORTULUI

DIN ZONA FAGARASULUI

Ca aproape pretutindeni in tara noastrg, portul ocupg i aici un loc

de frunte intre manifestarile artistice populare. Dacd in Tara Oltului unele
genuri ale artei populare au dispgrut ca de pilda oldritul, iar mai tirziu
arta zugravilor, magistral reprezentatd in trecut prin mesterii iconari de
la Arpasul de Sus si Cirtisoara, dintre care amintirn pe Matei Timforea
§i Savu Moga tesaturile de casà din cinepd si ling in care predomina
rosul para focului, se transformd lent. Arhitectura a evoluat si ea incet,
facind un salt peste veacuri abia in zilele noastre, cind casa cu celar, tinda
cu ursoaie sau acoperisul de paie ajung o raritate. In schimb portul este
mai viu, se innoieste mereu.
Trasaturile generale ale costumului teddeaza viata i firea oamenilor
ce-si duc traiul intre crestele uriase ale muntilor i apa Oltului. Simplitate
§1 robustete, aceasta caracterizeazd. portul vechi al Tdrii Oltului in general.
Aceastg impresie o lasg liniile drepte ale costumului, materialul gros,
lungimea i culoarea sued sau neagrà a recAlelor, ca si albul de nea al saricei
sau buboului iarna. Capul impodobit cu pomeselnec alb la femei pare
ddltuit. Totul pare flcut sa reziste. Portul acesta intregeste pe om in
peisajul local.
Cimpii ornamentali i cromatica sint subordonate liniei costumului,
pe care o subliniazg. Piesele exterioare sint in general monocrome i asemd-

9
www.digibuc.ro
,

2. lie cu zbirciogi 0 cu fodori, cu pui peste

cot 0 cu poale

3. lie bdtrineascIt cu pumnali, cu pui pe

piept i cu poale

V.

.."'"

www.digibuc.ro
 ,0
,

. I
' 1.
I' c

4. Cizme feme-
iegi, cioareci
*bora Olds ;I
s ciocois (cio-
rapi) vdr gaçi
Co. I

www.digibuc.ro
r--- - Mt,

5. Laibdricd (pieptar) din piele, infundata

fi brodatd, pentru fad sau femeie tindrd

ngtoare la barbati. §i femei, cele vechi chiar identice. Costumul nou cautg
mai mult relief prin croi, bogatie in cimpii ornamentali §i o gama cromaticg
mai largg.
In ansamblu, portul femeilor este mai bogat §i mai colorat. Babe le
poartg, peste parul impletit in cosite, cgica cu riete, fruntarul de margele
negre §i pomeselnecul de pima' alba. Gateala capului consta mai ales din
pomeselnec, podoabg bizarg, ce se poarta o invgluit», « peste cap o sau
o pe sub barbg>>. El se potrive§te de minune fetelor §i siluetelor drepte
ale femeilor batrine. o Boresele o mai tinere, ca §i << nevestele o ping la 35 ani
poarta cirpg neagrg. Fetele in trecut §i fetitele chiar astgzi in unele sate,
ca Dragu§ul, poartà pglariute negre cu bor mic §i cu << cicur o mare de ling
coloratg. Sub palgrie, parul retezat drept.

12
www.digibuc.ro
 De la iia batrineasca cu « obinzalà>> cusuta cu arnici ro§u, avind gura
in fafal, cu puii man i rosii o peste cot>>, ale§i in razboi in forme geometrice
terminata cu pumna§i la mineci, trecerea se face la iia nevestelor cu gura
intr-o parte §i cu doug-trei riuri de pui peste piept §i de-a lungul minecilor
in locul << retelor>> de pe iile bAtrine§ti, iar la mineci cu fodori i britaru§e.
lia fetelor numitä a briu>>, cu minecile i pieptul pline de pui ale§i, este
forma cea mai noug.
Peste poalele lungi, femeile in virstA se leaga de 2-3 ori cu cingatoare
lata de lira ro§ie, i pun apoi §urtul invArgat vertical cu ro§u i negru sau
pastura neagra. Nevestele tinere i fetele mai poarta << wry cu flori>> mari,
terminat jos cu <sfodoni>> tesuti. Surtul se purta drept in faca, iar dupa
1930 desfacut spre stinga, sub influenta satelor din partea de est (Simbata
de Sus, Lisa, Voivodeni, Sinca). Fetele mari purtau iarna i pasturica
ro§ie cu varg6 cu flori de sirm i terminata jos cu <frimbghi>>
de link' coloratà.

6. Pieptar infundat de femeie

www.digibuc.ro
17,7'74

"*.

'1

....re ° ,.
ht-

7. Recoil bdtrinesc din prinurd

Surtele si p6sturile se leaga cu o bieteD, late azi de 6-8 cm. si lungi

de 2-4 m. cu urzeala \in culori vii (rosu, galben, verde) si cu beteala
intr-o singura culoare, .(3sie sau vinata, cu motive cu o ochisoriD sau
<< crud».
Peste iie poarta << chieptarD, iar fetele i femeile tinere << chiept6rifb>
croita pe talie, crepata uneori in fata, sau o lfiibàricg>> tot de piele si cu
aplicatii de <<baron> negru. Azi se poarta mai mult laibare i bluze, In
special in zilele de lucru.

14

www.digibuc.ro
 8. Camaol cu
fodorei, pen-
tru zi de lucru

9. Carna§1 cu
zbirciogi §i cu
pumna§i pen-
tru feciori $i
beirbati tineri

I. Aw4r4

P.

www.digibuc.ro
 Intre piesele de iarna §i timp räcoros amintim recalul g ruminesco
§i Cele nemtasco din panura de culoare inchisa. Sarica alba e purtatg iarna,
pe ger mare, mai mult de femeile batrine.
rn picioare, bgtrinele poarta obiele, <<cioareci boresa§tio ping sub
genunchi, de panura alba, opinci legate cu nojite negre ce infg§oarg glezna
piciorului ping la jurnatate. Opincile de cauciuc se poarta dupg 1930.
Cizmele purtate de femei Ping la primul razboi mondial erau din piele
neagra, moale, cu carimbi inalti §i cu o 'Dana de piele ro§ie sus.
Femeile tinere §i fetele incaltaue cioci >>, ciorapi de ling cu vargi orizontale
vinete §i ro§ii sau albe §i negre.
« Papuciio s-au incetatenit prin fetele tinere, care astfel incaltate i§i
faceau intrarea in joc. Ciorapii albi §i pantofii patrund tot mai mult,
chiar §i In satele de sub munte, in ultima vreme.
Alte piese adgugate costumului tipic din zona Faggra§ului, in perioada
capitalistg, sint: o androculo (o rochie larga din postav negru sau in carouri
cu bandg de catifea jos, croita drept), <jacheta>> neagra de postav §i fri-
jurile de flanel, bunda cu blana la poale etc. Ele s-au purtat mai cu seama
in satele de pe §osea de catre cei bogati din apropierea ora§ului §i numai
in citeva sate clt sub munte de exemplu la Lisa, pina acum 10-15 ani.
Rochiile vinete sau negre, plisate, ca §i laibgrele negre §i cratincele de Sibiu
ajung aid de aproximativ 20-25 ani §i se poarta sarbatoarea, de catre
fete §i femei tinere. Costumul de Sibiu a devenit in multe sate port de
,s_ezer_n ..ontepentru mirese.
Intre portul barbatilor §i cel al femeilor exista o mare unitate, nu numai
prin unele piese comune, ci §i prin ornamentele cu a §trafurile >> la ii §i
cama§i, <<zbirciogii>> pe umeri, e fodoreii>> la mineca unor cgma§i etc.
Vara barbatii poarta palarii negre, cu borul mic de obicei, cu o fruniao
§i cu catifea pe bor. Palariile nemta§tio §i cele de paie patrund mai tirziu.
<

Caciula a fost in trecut cu fundul lat. In unele locuri (de exemplu la Dejani,
Netotu) erau §i << caciuli cu urechi>> sau cue vacalie>>. Astazi caciula tuguiata
este general', numai ca tineretul o poarta de regula turtita.
Camp <<rümIfleascà>> din cinepa, cu mineci largi, a fost inlocuità
aproape peste tot cu cea < nernteasca >> cu guler §i cu < pumna§i>>. Minecile
se prind de 0 stano pe umgr cu << zbirciogio, jar pe piept se fac << §trafurio
verticale.
Izmenele de pinza, strinse pe picior, ca §i pantalonii de pinza alba' tesuta
in trei-cinci ite, cu motive geometrice, se poarta vara. Iarna, cioareci de
panura alba, cu a fere§tio, sau <ungureti>> cu buzunare. In partea de
centru a zonei §i sub munte (Netotu, Dejani, Lisa, Recea) s-au purtat §i

16

www.digibuc.ro
cioareci cu o §inor negru>> pe vipu§ca. Jos cioarecii sint de obicei rasfrinti
§i au o colti§ori>> de postav negru aplicat.
Serparele de piele se inlocuiesc acum la tineri cu §erpare tesute sau
brodate in culori vii.
Se purtau acelea§i opinci ca §i la femei in trecut, <<ciobneti >> sau cu
« cioc>>. Cizmele fac parte astazi din costumul de duminica iarna, ca §i
bocancii vara.
Nelipsite in portul de vara. §i de lama' mai ales sint o cheptarele>>,
infundate §i cu putine flori, in trecut, apoi din ce in ce mai incarcate.
Recalele << rumine§ti>> potrivite muncii nu stingheresc mi§carile. Tinerii
poarta recale << domne§ti>> sau << nernta§tiD lucrate de croitori, cu guler de
postav sau de astrahan, cu buzunare, aplicatii de postav colorat vinat
pe margini, cusut cu ata galbena etc.
Peste recal, iarna, barbatii poarta sarica, buboul on cojocul, ca §i
femeile. Feciorii insa nu. Ei pun o minecario de link' o §trencanita>>, uneori
§al §trencanit, ca piesa decorativa.
Din portul copiilor, amintim palariutele negre sau caciulile, cama§ile
mai lungi la cei mici croite drept, e batrine§te>>, la cei man <cámi
nernta§ti>> pantalonii, cioarecii, curelu§ele.
Portul de zile de lucru al copiilor pastreaza elemente ale portului vechi
batrinesc. Astfel, in citeva sate, ei ca §i femeile batrine mai poarta
o reale vargate>> cu dungi orizontale.

PIESELE CARACTERISTICE ALE PORTULUI,

EVOLUTIA SI RASPINDIREA LOR

1. Piese de port lucrate din lincl sau Nana:

Se observa cà tocmai piesele de uz practic intre care unele comune
barbatilor §i femeilor sint in primul rind conditionate de mediul geografic,
de clima, ocupatii, materia prima etc. §i anume piesele de protectie contra
intempenilor §i legate de munca: buboul, sarica, recalul, frijurile §i
zechea, cojocul, pieptarul etc.
Intilnite in absolut toate satele in trecut, astazi mai mult in cele
de sub munte, sarica §i buboul atesta pastoritul §i cre§terea oilor ca
ocupatie principala in acea vreme. Numarul oilor a scazut, astazi fiind
crescute numai pentru nevoile stricte ale fiecarei gospodarii. Existenta
viltorilor intr-o serie de sate constituie o dovada in plus asupra necesitatii
acestei ramuri de industrie casnica.

17

www.digibuc.ro
 Atit buboul cit §i. sarica se poarta numai pe ger mare. Sarica e alba,
ceva mai scurta, purtata indeosebi sarbatoarea, pe cind buboul e sein, mai
mare §i. se poarta mai cu seama de catre barbati.
Aceste piese se tes in gospodarie, din lina turcana, cu bateala groasa
numita 0 druga D. De obicei cele trei foi din care sint lucrate se cos
impreuna, iar la un cap se o inchedeca >>, innodindu-se capetele urzelii.
Se dau in viltoare, apoi se 0 bubuio) in co§ §i se dau in g traga >> cu
maracini, unde li se scoate parul.
Dupa ce se « deschedeca>> la capete cele trei foi, se croie§te piesa fara
a se pierde de loc din material. Ba mai mult, croiul drept pe care-1
consideram cel mai vechi este cel in care taieturile se fac numai pe
cusaturile dintre foi, plus o mica spintecatura la guler. De multe ori
buboul se poate transforma in strai, foile cusute la loc dindu-ne un
dreptunghi perfect.
Croiul saricei de la Dragu§ este asemänator cu cel al buboului de la
Ucea de Sus §i de la Voivodeni, pe care noi le consideram variante ale
primei piese. La Ucea §i Voivodeni, minecile se taie din lungimea foilor,
insa in timp ce la Voivodeni se tale minecile (sau 0 bratele>>) din capat,
la Ucea se scot dupa ce se tale la capat o ficie de 20 cm. care are clucurii
innodati de la 0 inchedecat>> §i care constituie in acelaci timp un ornament.
La Streza §i Oprea Cirticoara, in granita de trecere spre zona Avrigului,
intilnim atit buboul alb cit ci buboul negru ; croiul este aci deosebit, facin-
du-se dintr-o singura foaie.
Mai ieftine decit cojocul care se face numai de mecteri sarica
§i buboul au aceleaci calitati, ba chiar unele in plus. Sint lungi pina la o
palma de pamint. Nu au nasturi, ci numai doua o cheutori >> la gura prin
care se trece o baiera cu care se leaga. Nu au nici buzunare. Minecile se fac
mai lungi, pentru a apara miinile §i pentru a nu se taia din material. Se
poarta mai mutt pe umeri. Astazi, in cuprinsul zonei, sarica §i buboul sint
in disparitie. In multe sate s-au mai purtat ca piese de ceremonie de catre
miri, la nunta.
Alte piese groase lucrate tot din ling §i prelucrate in cadrul industriei
casnice sint recalul, frijurile §i zechea.
Recalul (< ruminesc>>, numit in multe locuri ci frijuri, este o piesa carac-
teristica pentru crescatorii de vite §i agricultori, find lucrat din panura
data la piva, de culoare alba (de exemplu la Arpa§ul de Jos, Voila etc.)
saw seina (Dejani), alteori, pentru femei, din panura invargata orizontal
cu row ci negru alternativ (Arpa§ul de Sus, Corbi, Lisa, Voivodeni,
Netotu etc.), cel mai adesea insl de culoareg neagra>> (de fapt maron inchis).

18

www.digibuc.ro
Are croiul drept, fara clini (de exemplu la Cirtisoara, Ucea de Sus, Lisa
etc.), asemänator cum vom vedea cu al cama0i 0 rumine0i D. Nu
are guler, iar buzunare numai citeodata, inauntru, numai pentru merinde.
Nu se ca.ptu§e§te. Lungimea pinã la glezne.
In iconografia locala am descoperit intre motivele laice folosite de Savu
Moga, zugravul de la Arpnul de Sus, pe o icoana din Forumbacul de Sus,
1maginea realista a unui taran arind, imbracat cu o piesä ce poate fi recal
0 sarica de culoare inchisä.
Tipul recalului de Dragu§ are g stanul>> din trei foi, din care una in
fata 0 alta in spate din aceea0 lungime, apoi una cusufa de margine, carora
li se aplica minecile 0 broa§tele, spintecindu-se gura si in fatä.
Frijurile din Ucea de Sus 0 Lisa au croi asemanator, dar cu clini drepti
de o parte 0 alta. Recalul din Cirtisoara are clinii oblici, ceea ce da piesei
o linie evazata din talie.
Croita larg, aceasta piesa se poarta neincheiata. Ea cade bogat pe linga
corp 0-1 apara de vint 0 ploaie. In timpul noptii cind 0 oltenii)) carau§esc
de obicei cu bivolii pe racoare, recalul este o piesa nelipsita in por-
tul bor.
De la recalul (< rumineso) lucrat in intregime in cask Inca inainte de
primul razboi mondial, s-a trecut la cel q nemtaso> sau 0 domnesc >>, cusut
de croitori in sate, tot din panura, totdeauna de culoare neagra sau maron

10. Faze din croiul saricei (Drelgu)

19

www.digibuc.ro
 220 inchis. Croit pe corp, cu
guler lat acoperit cu astra-
han artificial, are mine-
120 cile mai strimte §i trei;
cinci buzunare exterioare,
deasupra carora se aplica
postav vinat peste care se
a
fac cu ma§ina ornamente
geometrice in zig-zaguri,

(12 cu aca galbena. Nasturii

sint a§ezati pe douà rin-
duri, cite patrulase de
fiecare parte. Barbatii
ttttt101,1011 pita la 45 50 ani ii
poarta lung de trei sfer-
turi, iar cei batrini ceva

IMMI. T MI
:.
mai scurt §i fara orna-
mente. Recalele fetelor
§i nevestelor tinere sint
bogat ornamentate, avind
1 postavul vina't aplicat pe
ii margini in creste s,
<

in plus benzi de catifea

11. Faze din croiul buboului (11cea de Sits) neagra.
Se spune cà << iobagii»
au continuat a purta
cel mai mult recalul <rumInesc> sau <<färà guler o §i dupa 1848. Cei
care au introdus §i generalizat purtatul recalului nemtdsc >> au fost
tinerii.
De mentionat ca pe recalele <<rummneti>> intilnim pe foaia din
spate o varga inflorata sau una-trei fiori mari, in cruce, alesd in
razboi §i care constituie un semn distinctiv pentru srapinul piesei, dar
§i un ornament.
In ceea ce prive§te denumirile, cea de recal e mai raspindita, dar cea
de frijuri e mai veche, cum sustine §i S. Moldovanu. intilnim §i varianta
reacano, de exemplu la Sinca Noua.
In localitatile din partea de est a zonei, la Vad, Sercaia etc., intilnim
« zechea o, piesä asernanatoare recalului. La fel o scurteica o barbateasca
in grupul de sate Bucium, Ohaba, Vad, Sinca.

20.

www.digibuc.ro
 Dintre piesele de protectie contra frigului, trebuiesc amintite cojoacele
i. pieptarele. Cojoacele nu s-au bucurat de o mare raspindire, decit

in satele de sub munte §i mai mult printre ciobani. Cojoacele se aseamang

cu cele din zona Sibiului, lucru explicabil datorità faptului cà multi 0 mar-
gineni>> sibieni au -ciobanit in muntii Fagara§ului.
0 mare bogatie §i diversitate ne ofera insa pieptarele, al caror specific
rezida mai putin in croi cit in ornamentica lor din ce in ce mai variata
§i, oarecum, incarcata, cu cit ne apropiem de prezent.
In zona Fagara§ului intilnim megeri cojocari .in aproape toate satele.
Unele s-au specializat chiar §i lucreaza pentru mai multe localitati, a§a
sint : Arpmul de Sus, Ucea de Sus, Vi§tea de Sus §i Vi§tea de Jos, Dragu§ul,
Simbata de Sus, Pojorta, Ia§i, Hir§eni etc. §i chiar ora§ul Faga.ra§
impreuna cu satul Galati. Adesea intilnim familii de cojocari care §i-au
transmis me§te§ugul din tata in fiu.
Pieptarele obi§nuite la batrini
12. Recalul ruminesco sau o beitrinesc>>
erau infundate §i se incheiau (Dragu)
intr-o parte. Se faceau ceva mai r
lungi decit ale tinerilor §i ca -3
ornament cu o singura floare in
de obicei de
mijlocul pieptului, A
forma unui romb. Ele au numai
doua buzunare jos, cu <tàieturi> > §i
« oniD, avind brodat anul §i iniçi-
aisle, od chiar numele intreg, al
posesorului. Din punct de vedere al
ornamentelor, forma cea mai veche,
pe cale de disparitie, este pieptarul
descoperit de noi la Ucea de Sus.
Cu acela§i motiv in forma de triun-
ghi, se compun diferite ornamente
dispuse in rinduri pe jumatatea
de sus a pieptului. In colturi patru
« roti» pe margine brinel>>, apoi
un motiv de 0 cruci>> §i un zig-zag.
Pieptarele barbatilor tineri au in
general aceea§i forma cu cele ale batri-
nflor, insa patru buzunare, din care
doua cele de sus false ; au mult
mai multe flori, in negru, ro§u,

21

www.digibuc.ro
 maron, verde, vinAt gi gal-
: . ben. Stramatura i linica
se inlocuiesc adesea dupa
1920 cu arnici. La Viqtea
de Sus i Simbgta de Sus
intilnim pieptare nespin-
tecate pe umar, insg « cre-
pate pin g. la floare >>, pen-
tru imbräcat peste cap.
La SimbOta de Sus §i in
alte sate spre est, piepta-
rele se fac cu un guler
ingust, cu blank' de miel.
Pieptaritele fetelor
femeilor tinere au acela§i
croi, doar cg se incheie
numai cu un nasture pe
umarul sting. Ornamen-
tele la fete sint dispuse
13. Cioarecii cu clinul lung (Cirtipara) mai recent §i. in rinduri
verticale, intre care se apn-
ea' benzi de catifea neagrá.
De§i rla pieptare ornamentele au numiri asemanfitoare cu cele din
jurul Sibiului §i de la Sgli§te (onuri, pipe, trandafiri, pinteni, frunze,
ochi in opti, creste, bratgri, floarea deasupra capacului etc.), unele
numiri sint diferite (ocheqele, ochi in molii, tifrfi in locul a amna-
rului>> de la Sali§te etc.). Pe margini, pe linga <<creste>> se face o ocoliturI
cu ciucurei>>.
Specificul ornamenticii pieptarelor din zona Pggäralului constá atit
In compozitia cimpflor ornamentali, cit i in crornaticä, material §i
tehnicg.
Cimpii ornamentali scot aci in evidenta bustul, lgsindu-se pe planul
al doilea <<briul>> pieptarului, care este atit de important in zona Avrigului
unde accentul cade pe acest briu i pe buzunarele marl, cu ciucuri,
bogat ornamentate cu ro§u aprins. In zona Paggra§ului croiul se terming
brusc in talie, in timp ce in zona de la ercaia spre est pieptarele au un
croi evazat pe talk i motivele florale naturalist tratate. Mai put-1m asema-
nari au pieptarele acestea cu cele de la Sgli§tea Sibiului sau cu cele de la
Poiana Sibiului.

22
www.digibuc.ro
 In satele din apropierea Fagara§ului §i mai ales spre est s-au raspindit
prin me§terii de la Galati pieptarele zise o ardelene§tio, infundate,
cu flori marunte §i colorate mai mult cu negru. De zece ani incoace au
inceput a se purta laibarici << crepate» complet in &fa §i incheiate cu copci,
vopsite maron sau negru mai rar, cu o pojita >> aplicata pe margini §i orna-
mentatà prin gauni cu preduceaua, crestaturi etc. .

Cioarecii, o alta piesa caracteristica de link sint facuti din panura

alba data la piul §i croiti de femei sau chiar de croitori. Se compun
din « tur i « dirg>> sau a vreanO», <clini », <craci>> §i o vacalieo. UV-
mea sau ingustimea cioarecilor este in functie de croi. Clinii se scot
uneori pe urzeala §i sint lungi cit piciorul (de exemplu la Cirtipara),
alteori din latul panurei §i atunci sint mai strimti (de exemplu la
Ucea de Sus).
Gaurile ce ramin in feta se chearna in unele locuri << fere§ti>> de aceea li
se §i spune o cioareci cu fere§ti 0. In jurul lor se faceau §i < cotofene» (orna-
mente cu qinor negru). Chiar §i pe vipu§ca se aplica §inor negru. Cu §inoare
se mai ornamenteaza numai in putine locuri dupà 1920 ; astazi la Netotu de
exemplu, §i numai pentru feciori. Speciftci pentru Tara Oltului sint
<<colçii> negri de postav, lati de 2-3 cm., aplicati jos pe man§eta
rasfrinta larg a cioarecului. De notat ca, in zona vecina, spre Mateia§,
la rasarit de ercaia, man§eta cioarecilor intoarsa este uneori de 15 25
cm., iar pe cusatura orizontala a clinilor se, brodeaza o pui» in culori
diferite, ca §i la carna§i.
In ultimii ani s-au introdus in Tara Oltului pantaloni de pänura sau
pinza, croiti drept, ora§ene§te.
Tot 0 cioareci>> se cheama incaltamintea facuta pentru femei, din panura
alba, in forma de cizma, cu tureac pink* la genunchi §i peste care, batrinele
mai ales, incaltau opincile. Batrinele §i copiii pina la 7 ani au fost ultimii
care au imbracat aceasta piesa de port,
echivalenta <<càlunior>> de panura
sau de piele din zone Avrigului. 14. Cama0 <<iob1geascã>> sau rumi-
neasca>> (Vigea de Sus)

2. Piese lucrate din tesäturi de cinepa

9i bumbac.
Cultura intinsä a cinepii in Tara
Oltului a facut posibila folosirea ei
nu numai la tesaturile de cash' pentru
nevoile gospodariei (toale, saltele,

23

www.digibuc.ro
saci etc.), ci §i pentru unele piese de port. Mai rezistenta este cind e ames-
tecata cu bumbac.
Dintre piesele de port din aceasta categorie, cama§ile barbate§ti, iile
§i pomeselnecele reflecta intr-o larga masura gustul artistic §i transformarile
portului din zona Fagara§ului.
Cama§a barbateasca cea mai veche « rumineasca o sau « iobageascao
lunga §i cu minecile largi §i drepte, se compune din: o stano, o mineci»
cu << bagatura», <clini>> i o broscute <<Gura> se taie din foaia stanului.
Atit bagatura cit §i broscutele au rolul de a face catnap cit mai comoda la
lucru, la ridicat in special. Este ornamentata putin, prin cusaturi in negru
§i ro§u pe gulerul ingust, mai ales cea de sarbatoare.
Cama§a de tranzitie << catnap cu fodorio are stanul din patru
foi, minecile prinse in 0 creçe>> sau <<rieçe>> la umar ; iar jos se termina cu
« fodoreio strin§i cu o punticicao. Gulerul la aceasta carna§a este mai lat
§i intors.
De la aceasta s-a trecut, la sfir§itul secolului al XIX-lea la « cama§a
cu §trafuri §i cu pumna§i o, tipica astazi in zona Fagara§ului. I se mai
spune i cam** o ungureascfi 0 on <nemçeascä o. La mineca avem
« pumna§i o iar pe umeri o zbirciogi o de 5 8 cm. (incretituri mari
realizate printr;o cusatura peste muchie) cu galben §i alb. Gulerul e
lat de 5 6 cm. §i format din patru foi indoite, brodat cu galben §i
alb. Pieptul e ornat cu o qtrafuri o verticale lungi de 25 35 cm. de
o parte §i alta a gurii cama§ii, terminate cu <<punticicà>> orizontala
sub care stanul continua cu incretituri. Pe umeri se aplica un peticut
numit <<bentiça 0. Pumna§ii de la mineca §i gulerul indoit se mai numesc
§1 palan 0. Acest tip de cam* a evoluat in special in ceea ce prive§te
ornamentica. Pe guler, in afara de broderia de mina sau ma§ina, se
aplica <frunzà alba>) (panglica) de cumparat, iar pe piept, pe §trafuri §i pe
pumna§ii minecilor, se
pune <<strimbulet>> alb
15. Citinap beirbdteascA cu fodori (zig-zag). La cama§ile de
mire se face, uneori, dan-
tela §i un rind de o flori
brodateo.
Se considera frumoa-
sa catnap sau iia care
se invinete§te puternic
dupa spalat, incit famine
albastruie. Nasturii gal-

24
www.digibuc.ro
 16. Ceima§ei nemtascd cu orafuri §i pumnaO

beni de la git, mineci si de pe piept

constituie §i ei un ornament. Boggtia si
mgrimea ornamentelor deosebesc pe
feciori de bgrbati. Sub infiuenta Si-
biului intilnim in partea Cirtisoarelor §i Arpoelor, de curind, cgm'a§i cu
fusta, formatg din cinci foi, cite doug lateral si una in spate, unde
stanul se oprote in talie.
Cgmasa se poartg de obicei peste pantaloni sau cioareci, uneori Irma'
de exemplu la lucru la 1)1:lure se pune in pantalon. Pe sub cgmasa
nationalg>> se poartg, de 10 12 ani incoace, dm* obisnuitá de pia-
välie, chiar si sgrhatoarea la joc.
Ha veche o rumineascg>>, cu o pumna§i §i obinzalg>> se purta cu poale
intr-una, lungi ping aproape de cglciie.o Ciupagul >> din fata este compus din
doug foi din pinzg de burribac si cinepà sau de bumbac, iar spatele (in
unele locuri numit ciupag) dintr-o foaie (de exemplu la Ucea de Sus,
Vi§tea de Sus, Deggus etc.) sau din doug (de exemplu la Voivodeni, Ioi,
Sávastreni, Beclean, Pojorta, Luta etc.). Minecile se fac din cite doll:6 foi
(de exemplu la Ucea de Sus), cel mai adesea insg dintr-o foaie §i jumgtate
numitg e bggaturg>>. La toate iile de acest fel minecile se prind direct din
oobinzala> gulerului. Gura este in fata. Sub mineck intre foile ciupagului
§i spate, se pune cite o o broasca mare>> sau pàvutà>> iar deasupra ei un
peticut pAtrat, zis tot o broascg >>. Minecile se terming cu o pumna§i>> brodati
de 2 cm. §i legati cu bgieri cu ciucurei de amid. Poalele acestor ii se fac
din material mai gros (pinza o de rnestecatä>>, urzitg un fir bumbac i un

25

www.digibuc.ro
fir cinepa 0 batuta) 0 se compun din douà foi intregi (una in fata 0 alta in
spate) 0 patru clini de cite o jumatate foaie.
Ornamentica acestor piese este simpla 0 eleganta. Broderia se face la
gura iiei (0 colti§ori») cu ro§u pe obinzalä, iar pe mined.' 0 peste cot»
pui mari ale§i in razboi. Pe piept, de o parte 0 alta a gurii, se cos
§iruri de ornamente verticale, grupate cá o plata, din motive in
forma de triunghi, asemanatoare motivelor de pe vechiul pieptar. In
toate ornamentele alese sau brodate, de regula geometrice, predomina
ro§ul, linga care se pune 0 pinin galben. Intregul o briu» (a§a se
nume§te iia propriu-zisa) se coase in cheita cu ro§u 0. albastru. In
perioada capitalismului, de-a lungul minecii., de la obinzala la pumna§i,
se aplica o rete» sau « bortitä» (o panglick alba de broderie sparta)
de cumparat, lath' de 4-6 cm.
La vechea iie s-au adaugat ni§te o fodorei» scurti prin§i la capatul
minecii cu o « punticica», o brataru§e» sau o betelie>>. Dupa aceea, minecile
nu s-au mai prins de obinzalk ci in dreptul umarului --- de ciupagul
ce se formeaza acum din patru foi. Subsuoarà ramine numai o broasca».
Prinderea minecilor se face simplu sau cu 0 zbirciogi >> pe umeri.
Deasupra umarului, linga obinzalk se mai aplica 0 o 0 broscuta», un
mic triunghi (in satele la est de Simbata de Sus).
Elementul nou, ur-
mator, il formeaza
17. lie batrineasca cu pumna5i, obinzald 0 cu poale o §trafurile>> pe piept
iar mai tirziu ofodorii>>
la guler, prin0 sub
4 obinzalà>>. Gura iiei
se face acum in stinga.
Dorinta de a imbo-
gati iile a dus la aplica-
rea unor fodori din ce
in ce mai mari, termi-
nati cu o cipca». Se
pun chiar doua rinduri
de fodori, suprapu§i.
Strafurile acoperä in-
treg pieptul §i se fac
din ce in ce mai com-
plicate, cu 0 colti§ori»
sau 0 strimbuleti>> apli-

26
www.digibuc.ro
 18. lie cu orafuri O cu fodori

cap, sau chiar cu broderie. in afara de rindul de pui tesup << peste com, se
mai fac douà rinduri orizontale, unul in dreptul umarului §i altul din
jos de cot. Minecile devin tot mai mult object de impodobire, foaia de
deasupra navadindu-se §1 tesindu-se in <<ciurele>> in trei ice. Forme cu-
rioase au luat file in Mindra, Toderita §i alte sate din partea de est a
zonei. Sub obinzala, avem §i aici fodori, gura iiei in fata, pieptul cu cite
10-12 rinduri de §trafuri cu colp §i terminap cu q punteD. Minecile se
prind la umar cu q bu§teD (zbirciogii din partea centrala a zonei).
q Pumni§orulD (q brapiru§a g) e lat de 12-14 cm. §i cusut q pe §tipu-
iala>>. Mineca este aleasa in razboi cu motive geometrice din matase
alba, inainte vreme 0 cu vargele>> iar acum cu q ici§oareD. Acestea se
completeaza minunat cu pomeselnecele cu broderie sparta alba.
In general file din zona Fagara§ului lucrate din pined de burnbac tesuta
in casa §i incheiate de mina in trecut se fac de prin 1930 §i din material de
cumparat. Preferinia manifestata tot mai puternic pentru mineci §1 piept
incarcat cu ornamente tesute in culori vii, de obicei o singura culoare,
inseamna o schimbare a gustului la tineret sub influenta zonelor vecine.
Iile noi, numite frecvent 0 briuri>>, se poarta fie cu fuste albe plisate §1 cu
cratinte negre, brodate cu q bulionD sau otaieteD, fie cu q pastura cu fiori*

27

www.digibuc.ro
pusa pe o parte. Se mai poarta 1 cu << rochii», << fuste`it negre sau bleumarin,
plisate §i cu pastura cu flori pusa de data aceasta drept in fata. Aceste
pasturi, mai mici, cu alesaturi in motive florale, in culori puternice, se
cheama la Pojorta a scutece».
Poalele la iile noi se fac ori separat, ori prinse cu < innodea1a 0. Ele se
fac acum tot mai scurte §i inguste. Sarbatoarea se completeaza cu <<fustà
alba» incretità, care intrege§te costumul.
Incontestabil, piesa caracteristica §i proprie acestei zone este o pomesel-
necul», o polmesenecul» sau pomneselnecul». Podoaba de cap, unica in
felul ei, tesut in gospodarie din pinza alba' §i cu putine ornamente, discrete,
.acest turban rominesc nu se aseamana nid cuo valitoarea» alba din material
subtire din zona Avrigului, Mci cu o pahiolul>> de borangic albit al tili--
canelor §i sali§tencelor, nici cu << proboada>> de la Poiana sau Sugag §i mai
putin cu maramele de borangic din alte regiuni ale Orli.
Pomeselnecul era in trecut o piesä nelipsita din portul tuturor femeilor
casatorite, purtat vara §i iarna, in zilele luzratoare cit §i sarbatoarea. In
mod curent il mai poarta astazi femeile batrine in satele de sub munte.
In majoritatea satelor, pomeselnecul dispare din port dupal 1920, o data
cu generatia batrinelor de atunci, care cereau sa fie inmormintate cu pome-
selnec. In multe locuri, el a mai ramas ca piesa de ceremonie, la nunti, cind
dupa cununie II imbraca na§a §i mireasa. Tot a§a cum gluga ciobaneasca a
ramas in zona aceasta mai mult o piesa de ceromonie purtata de ojudele»
sau <<vàtaful>> cetei de feciori la sarbatorile Craciunului (de exemplu la
Lisa).
In mod obi§nuit, pomeselnecul se purta peste <<càiçà>> §i <fruntar
Peste parul impletit in doua << cosite » (fiecare din trei < sbghite ») se punea
o &Eta de pinza de cinepa. Se lega apoio fruntarul» de pinza neagra §i impo-
dobit cu margele negre lungi §i cu colti§ori. Deasupra se imbrica o << caita
neagra >> (din material de cumparat, cu flori ro§ii pe fond negru) §i cu douà
urechi» facute din rips negru incretit marunt in mai multe rinduri §i
peste care femeile, tinere coseau « paralute» §i margele mici colorate. Inca-
drind capul pind la umeri, aceste <<urechi> negre scot in evidenta chipul
invelit cu pomeselnec alb pe deasupra.
Felul in care se poarta pomeselnecul este atit in functie de virsta §i starea
sociala a femeii, cit §i de diferite imprejurari sau de anotimp. In general,
se poarta in douà feluri, cu diferite variante: <<pe sub barba» §i 0 road»
sau peste cap». Pe sub barba se purta mai ales iarna, lasind sa atirne un
capat la spate peste bubou sau sarica, sau o de-a vale» (Cirti§oara, Berivoi,
Voivodeni etc.). La Mindra intilnim purtatul < pe sub barba», <<Cu veaca»

28

www.digibuc.ro
la femeile hatrine §i0 cu troack>> la cele tinere. La spate, capatul de deasupra
se intinde cit e de lat pe spate, lasind sa se vadk frumoasa lucratura a piesei.
Pe sub barba cu coarne» purtau in trecut tinerele la Netotu, sau cu 0 corn
<<

in dreapta» azi batrinele la Vi§tea de Sus. Alta variantl a purtatului sub

barba este cea < cu peank», o in dreapta», la Streza Cirti§oara. Mentionam
cl o boresele» (femeile casatorite, de peste 35 ani) purtau pomeselnecul
o cu peara» in special la biserica §i ca na§e, cind cununau pe cineva. 0 data
inapoiate de la cununie, 11 puneau o peste cap >>. Daca o femeie rämin
vacluva sau pierde pe cineva apropiat, nu mai poarta niciodata caita neagr-
cu <urechi cu rete», iar pomeselnecul timp de un an nu-I mai da peste cap,
ci-1 leaga cu < peana>> ca la biserica, in doliu. De altfel, toate femeile care
insotesc mortul pink la groapà au pomeselnecul legat << cu peank».
Al doilea fel principal de purtat pomeselnecul este 0 roata>> sau o peste
cap >>, cind se face un colac mare in jurul capului §i nu se mai trece pe sub
barbie. Uneori §i aci se lasä un cap peste spate, intr-o parte (Voivodeni,
Lisa, Pojorta, Breaza). o !mbrobodit>> sau << facut cu Teack.>> purtau pomesel-
necul in trecut batrinele din Berivoi, Netotu, Ia§i, Skvastreni, Mindra, deci
in jumatatea de est a zonei. Tot in jurul capului, dar facut < cu peand» in
sus, pe stinga, se purta sarbktoarea sau la clack ofi la anumite date in §eza-
toare, la Ucea de Sus §i Vi§tea de Sus, impreunk cu << pastura ro§ie tiparitk»
in fata.
Atit portul barbatilor cit §i al femeilor cuprindea in mod necesar aceste
piese caracteristice. Disparitia unora §i inlocuirea sau evolutia altora mar-
cheaza precis etapele transformarilor in viata socialk in conditiile economice
§i in felul de trai, relatiile cu ora§ul §i cu zonele invecinate, sau cu diferite
minoritati nationale (sa§i §i unguri).

CYTEVA CONCLUZII DESPRE VALOAREA PRACTICA, SOCIALA

SI ARTISTICA A PORTULUI DIN ZONA FAGARASULUI

Aceste aspecte nu pot fi separate unul de altul, deoarece ele sint rezul-
tatul acelora§i conditii §i imprejurkri in care portul s-a dezvoltat. Mai mult,
ele se conditioneaza reciproc in tot cursul procesului de innoire.
Populatie pastoral-agricola, intr-o regiune in care cei mai inalti munti
din taxa noastra sint direct invecinati cu §esul Oltului, cu o clima cu trecere
brusch de la yard la iarna §i invers, oamenii din zona Pagara§ului au nevoie
de haine calduroase §i rezistente la lucru. De aici sarica §1 buboul, recklele,
pieptarele §i cioarecii. Cultivarea cinepii, apoi, a facut posibila prelucrarea

29

www.digibuc.ro
unei pinze rezistente. tn ceea ce prive§te croiul lung al tuturor pieselor, el
se explicg la fel prin necesitItile de climg i muncg.
Aceste conditii cit i materiile prime au flcut posibilg inflorirea unor
industrii textile, ca pivaritul i viltoritul, mentinute ping azi (in 1946 am
aflat 'Inca 12 sate in care functionau zeci de piue, centrul cel mai important
fiind chiar j in 1956 tot la Berivoii Mari 0 Berivoii Mici). La fel s-au dez-
voltat unele me§te§upri, cum ar fi cel al cojocarilor care se numgrau cu
sutele. Tot aci trebuiesc amintite vestitele tesgtoare de pinzg pentru haine
de la Ucea de Sus 0 Arpa§ul de Sus, careli desfgceau marfa ping in Tara
Birsei sau la Sibiu. De asemenea, cele ce fgceau straie i sarici, piese.care s-au
rgspindit atit de mult, incit sarica romineascg de Fgggra§ a devenit piesg
de port la populatia germang (Landleri) din Turni§or ling Sibiu.
Din analiza portului in functie de stare socialg, virstä, ocazii, ceremonii
etc., observäm la unele piese sau detalii, urme ale diferentierilor sociale vechi,
cum ar fi cgma§a <<iobageascà>> sau cea cu << pumna0o, care se spune cl au
purtat-o Intli c<boierib>. Deosebirile intre portul celor bogati 0 al celor
sgraci au constat in trecut mai mult in numgrul de piese i bogatia de orna-
mente, de exemplu la chiaburii ce plateau cit de mult cojocarilor pentru ca
pieptarele kr sä fie mai inflorate. Mari deosebiri sint cum am vgzut
in ceea ce prive§te virsta i starea socialà. Bgtrinii au pgstrat i, apoi, au
dus cu ei, cu 20-25 ani in urmg, portul epocii lor : sarica, buboul, recglul
ruminesc 0, cama§a cu minecg largg, opincile. Bgrbatii i tinerii au incetg-
tenit un port nou, in care inlocuirea pieselor nu s-a fIcut deodatg, ci pe rind,
astfel cg in curs de 50 ani s-a ngscut un alt port, altoit pe cel vechi : cgma§a
<<nemtasca>> cu <<trafuri>> i cu ((Mario, recglele as nemtg§tio, o mine-
carile o i cioarecii cu c coltio etc. Iar la portul copiflor, de la cei din
leaggn (cu cgmg§ute lungi, scutece tesute din ling colorata i <gugiu>
in cap, legati peste mijloc cu <druga>> rgsucitg din lin5 multicolorg)
ping la cei de 7 ani cu carna§i cu obinzalg, apoi <nemçàti o cu guler
intors, §erpgrel tesut, opinci, cioareci boresg§ti, recgle de panurg vat.-
gate ca la femei. etc.
In costumul femeilor, trecerea de la o virstg la alta 0 de la o stare la
alta este 0 mai bine marcatà. Purtatul pomeselnecului in diferite feluri,
pgstura neagrg, opincile, betele late, recglul, sarica i buboul le deosebeau
pe bgtrine de oboreseleo ping la 50 ani 0 de <<nevestele o mgritate ping la 35
ani. De notat cd, pina la na§terea primului lor copil, nevestele nu purtau
cinggtoare §1 nici atita timp cit mergeau la joc dupg ce s-au maritat. Fetele
umblau cu capul descoperit sau cu pal:6de neagrg cu ciucur, mai nou cu
cirpe de par, ii cu pui ale§i In rgzboi §i care acoperg pjeptul §i mineca,

30

www.digibuc.ro
*title cu motive florale mari, alese In razboi. In trecut, §urtele se purtau
in fata pink' ce fata era bagata in joc, iar dupa aceea intr-o parte. Tot cu
aceasta ocazie, fata << scotea fodoriio iiei din mineca recalului, unde-i tinea
viriti inainte. Intratul in joc se facea cu un ritual special, in cadrul sarba-
torilor de iarna (Craciun, Anul Nou, Boboteaza). In locul pasturilor ro§ii,
fetele purtau dupa aceea pasturi vinete sau §urt.
Costumul de nunta al mirilor cuprindea in mod obligator, in trecut,
sarica. Mireasa mai avea atirnat pe §oldul din dreapta un colac si o cirpa
de par, neagra, legate de bete cu o atica ro§ie. Mirde purta de asemenea,
pe umärul sting, un tulpan negru.
Am putea vorbi §i de un costum de doliu, la barbatii ce umblau cu
capul descoperit §i nebarbieriti opt zile, in care timp nu-§i schimbau nici
camp. Am vazut Ca vaduvele nu mai purtau caità neagra, iar pomeselnecul
se lega ocu peana o la inmormintare. Ca semn de doliu ci obielele se faceau
din pastura neagra.
Intre costumul de zi de lucru ci cel de sarbatoare deosebirile constau in
materiale §i in bogatia ornamentelor. Mai groase §i mai rezistente, piesele
de zi de lucru se fac din pined de bumbac amestecat cu cinepa.
Fie ca e vorba de valoarea practica sau de valoarea sociala a portului,
utilul se imbina §i aici ca in toate creatiile de arta populara cu frumosul.
Maiestria artistica se manifesta in zona Fagara§ului intr-un fel propriu :
in structura generala a portului in care innoirile se integreaza organic, in
croi §i linie, in compozitia cimpilor ornamentali, in motivele ornamentale,
in culori etc.
Deci putem vorbi cu indreptarire de un port vechi §i un port nou deose-
bit, de au caracteristici artistice asemanatoare. Dacl la prima vedere impre-
sia este de masivitate §i greutate, 'vazut de aproape portul vibreaza cu cal-
dura, prin liniile sale, prin silueta ce o da omului ca unui copac crescut
drept, prin concentrarea cimpilor ornamentali pe linia croiului §i pe piept,
prin structura materialelor de lucru (cinepa §i lina), ca §i prin coloritul
vioi, dar retinut.
0 calitate fundamentala o constituie marea putere de asimilare §i de
transformare a portului de aci. El este in vecnica innoire §i cautare, atit
prin folosirea unor materiale noi, a unor tehnici noi, de la ornamente
tesute sau brodate, la ornamente aplicate sau realizate cu macina, in stil
geometric in trecut sau floral acum, cit ci prin diversitatea tot mai mare de
piese.
Relatiile regiunii cu exteriorul au fost intense. Joagarele, piuele, vil-
torile, caldarile de rachiu de la Voivodeni, tirgurile vestite, intilnirile la

31

www.digibuc.ro
« izvorul>> de la Simbata de Sus, jocurile de ispas intre hotare (adevarate
nedei de cimp), dar mai ales concursurile caminelor culturale inseamnd tot
atitea prilejuri de contact si influence. Faima regiunii, ca regiune de oameni
harnici si cinstici, a facut ca si portul lor, ce &à o nobild infacisare, sd fie
apreciat, si piese din el sa fie preluate 0 pe Ardeal>>, peste Olt. De aceea
numai unele sate din vecinatate (ca de exemplu Rucdrul si Feldioara) si-au
pastrat intact portul propriu, deosebit de cel al Tarii Oltului.
In ceea ce priveste dezvoltarea istoricd, deosebim aici doua faze, sau
chiar cloud moduri, ale transformarii portului. Final la primul razboi mondial
schimbarile s-au produs continuu, insa treptat, si prin integrarea organica a
elementelor noi, care erau supuse prefacerii in sensul stilului local. in
ultima parte a epocii capitaliste insä, mai precis dupa 1925, relaciile sociale
si procesul de destramare a satelor fac ca schimbarile sa fie mai rapide
si nu totdeauna pe linie tradicionalà. Materialele si piesele noi de port p5-
trund sub influenca orasului si a zonelor invecinate. In unele sate, aceasta
a dat nastere unor amestecuri si forme hibride. Cele cloud moduri de trans-
formare continua si sub ochii nostri. imbucurator este faptul ca card-
nimea isi da seama de valoarea portului local, valoare ce i-o confera atit
structura, cit si intregul sail stil.

www.digibuc.ro
 A

=.1

7,

7-1

le/Ma/lac& nd eve/La/din ak92..-

,:ta/zd at ley ail'

1. Stampd veche

www.digibuc.ro
 k .. 4;7 c
-

"'"-t.

wir

' 4)
'4"
1.

: .1
, :',.1 \ g. ... . ,1
& 1 rd-I'A ; s.',. .i"
-.
I. ,: , 1 1
.1f

; ,_ --,
,- -4 ,.. A 1

;a.... t. I
1 1 it 5., ,

Arno
I-4
. ---5---744","" .
-1664461+ r62
_PIO An

g 40 2N *9 I
2
--
,, t 031
,1
4,4 0611
vi >
ir r:4 4
4
}C,21 .1'

Prl
.1 LI
uz1,5 r
-

2. Doud « borese» in port tipic, cu pomeselnece, pieptare i peisturi

www.digibuc.ro
 14
I. L

Si 4;Ao1/4.. 16 a
: .5i

'11

-,;.

46
e_tt

EJ

r'.

.4e! 4
. . °

ii . ,

.
..
.. .. .. 4'
'.- W.. *-If -
.
.., 4
LI
.
1 ...,
. . .. -e' t-
". --- ,
0--
'1/7ja
133
;
a.° 44, ti GI

'
'1

."1/4

1. ''"°

' srh,
1 ° 1. 1"- e,. t-k z
.4,
°.14, .,__ :; - ZO'.. _`A

3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou

www.digibuc.ro
 Sti

:
F

ff4

OF,
4. Pieptar bdrbdtesc caracteristic prin orna-
mentele sale bogate i viu colorate in rclu

5. Pdsturd (full) §i bete www.digibuc.ro

 TT-

19. Feting din

Dreigul, in port
local cu paid- I
rie cu acticuri*, ,anwte.
iie, pieptar ;i
pdsturicd

www.digibuc.ro
.:q-
-
»rklor r
F., Ws.' . . rf-
-:":1

.°
.

I
,r-W4"="1)

Liowir
.'

. 11111h
-01

. _

20. Copii de § coald « la joco

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 ii

or
j"*.

6'1
.

"' .00... *,

IL- 4,

22. Tinard fetid din Netotu cu obeli") (iie) cu alesdturi

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
24. Fecior din Pojorta, primdvarct. in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro
..sarbeitoar- 25. Qrap de tineri din Arpa§ul de Jos in port de scIrbdtoare

- a

ta-

I*

0
°

..r

www.digibuc.ro
,

-to

26. Pereche din Ucea de Sus, primavara, in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro
 . '-ac'''c Ilik -''' .... ,E

.,
,....". .c.-1 m.j.; °
. .
,
? ,?
: ....;
7-, j ,- "if.-.4 1
r.:11

AP .

d.'

441!-
..?`". -

°V45"...,

.ro

° .111i

e ,,

27, Bdrbat drat cu palarie rotunda, fecal oriemtdsco, pieptar, cioareci §ti cizme

www.digibuc.ro
 F

Yitiohre?
g

r-

;a °.

+ZS

rk ,

28. Paul 0 fecior, la care se veld cioarecii cu 0 cotofeneD

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 30. Tindrd pereche din Icqi tn port nou: ea cu cirpd neagrd legatd
peste cap, a brim> (iie) negru tesut 0 in Arno, fusta alb?' plisatd,
ere/ante brodate; el cu cdma0 cusutd oin bentitd>> cu mdtase albd,
pantaloni <<de ciurel>> in 5 io §i lath& de postav

+,9"67.V2'47--7'"--77-".777'477.1:5-7`,-"`

t°

www.digibuc.ro
Nta,
_
 4'

-s*

-JD

_ _ et-a"

31. La portip, un fecior 0 o fata din Breaza

www.digibuc.ro
 -4

.00
0 a

.4'
r:

32. La marginea satului, in port de sarbdtoare, un

fecior ;i cloud fete cu cratinte negre u ardelenegi»

www.digibuc.ro
33. Trei feciori cu cdciuli turtite, cdm410 cu pumna0,
cioareci 0 cirme (cel din mijloc), pantaloni 0 bocanci
(cei din margini), pieptare etc.

rri

P.

www.digibuc.ro
 Toe'

44-

Pi44, -2"

e
.A.: YU . a.,Jt .

34. Femeie cu ctrpd neagrd, iie o cu puii di mari peste cot 0 cu borate
pe pieptD

www.digibuc.ro
"1-r

35. Nevastd tinard din lap, cu pomeselnecul uimbrobodit cu amindoud

capetele peste cap*, betelie panglicd sub barba ;i peste piept, laibdr, ((surf ))
root cu vdrgi, iia cu pumna0 ;i fodorei

www.digibuc.ro
 36. Torcind in fata casei, trei femei cu pomeseinec 0.
crdtinte rofii << update., intr-un sat de sub munte in
zona Fagdrafului

-;

r 4L
-.;3 , .
- [I traS
0 1.0.17 d
- .1

1- '

'

YINts
Ad' C .1,-7,

www.digibuc.ro
 : a

--

r:
.1.'0

11
'

37. Trei generaFii de virstd dar ;i de port, in Voi-

vodenii Mari

www.digibuc.ro
 411

!!
^

I'

t ' f i),17,:, ;14

.
?
1

i 6,17;41

'

r-

38. In port « de
toate zileteo, la
'NW portitd, o /Janina
c-Q
din Dragu; tor-
cind, i nepoata

www.digibuc.ro
 ,

;. =

;r.

V.

PI,

rrk

r.b

ox

39. La Breaza, in fata vetrei vechi, femeie cu o fruntarD ii .e caiol cu rete))

www.digibuc.ro
1'Fr-

11.

St,

6?

A., ,,,
e rz.k.c.
,. N. si.s.7,.. an.

i5c,.

...: r.i.,....- .. se
.,,,
.. ..

40. Bdtrind de 70 de ani din Vigea de Sus, cu o pomeselnec cu peamTh

purtat särbdtoar ea, impreumi cu « pastura colic* (urt)

www.digibuc.ro
 Now,ograr--vmaww--","

P.

t ,
11 =6", a

!
a . ;4, ...t

43. Bdtrin cu caciulci ascuritcl, pieptar-cu ornamente mine, cdmapi

lunge( i cioareci

www.digibuc.ro
 =

IP

.*^.

411110,... .00

44. In comuna Mindra, pereche de bdtrini in port de seirbatoare, vara (ea

cu edit& fruntar, pomeselnec o imbrobodito, iie cu pumnali i fodori 0 cu
itrafuri pe piept, minecile alese o in vcirgeleD etc.)

www.digibuc.ro
,TZ.V1 gi.t;.04.1:ier 7.
4
n V
"17

..
1'4
.

LI

12

45. In port de sdrbdtoare, cu pomeselnecul ficut o cu veacdo, dotal' femei

din Iasi

www.digibuc.ro
 r

'

46. Mama $i fiica in portul a cloud generatii

www.digibuc.ro
 47. Intr-o gradind, un batrin i o bdtrind din Pojorta
in part local; cu recale

1
*.';^''- .G

.1
a"_`
v '
-,Ptit
,
.r

f r
f
.1

7An.

4:=

telt!' 2

J.
7 I

A lir
'''.,:t.41D
J.
r V
A' _A 44. '
vvoN poploq g oPnoq ,00 ter':
°,

www.digibuc.ro
U, RA
CI

IceAt
 -F--. ;
is 4

a
e.

48. De la opinci, pind la pomeselnece, cele cloud bdtrine ilustreazd

portul tipic de la Voivodeni (cea din stinga poarta pomeselnecul 0 pe
sub barb el. ca pentru zi de lucru, iar cea din dreapta « roatd o ca
seirbeitoarea

www.digibuc.ro
49. Tindrd"femeie din Sdvdstreni cu pomeselnec o cu veacdo,
iie cu obinzald i fodori i cu ftrafuri pe piept, androc
(fustd) Omit in pattu ire, creitincioard i pieptar

4
: .
s:t.)o

46/
.
we
.

°'

N't

'101

4)

Cs,
":-

www.digibuc.ro
 -4; - ..0
I -0,
-,

1-
, N
...
4 ' A'

c
8

50. &Urine' din Strera-Cirtipara cu bubou alb p cirpd neagrd Iegatd upeste capo

www.digibuc.ro
 4
I =

51. Doud bdtrine din Voivodenii Mari, in port vechi, specific, de iarnd, cu
pomeselnece, sarica albd (cea din stinga) §i bubou sein (cea din dreapta)

www.digibuc.ro
 GLOSAR
1. Androc, androcel (Germ.Unterrock, sas. Onderrock
si Angderrock; in ruteara andarak): Fustà
de postav, cu desen in patrkele (negru, rogu, verde, vink);
cea de sarbatoare cu pangfici inguste de catifea aplicate
la poale. Androcul de zi de lucru e din postav sau pfinura
tesuta in casa. Il purtau femeile caskorite.
2. Barpn (Ardelenism: ung. b arson y): Catifea, folosita
pentru aplicatii, ca ornament pe diferite piese cld port.
3. Bdgdturd (Provincialism, format de la verbul a b a g a):
Jumatate lat de pined care se adauga la un lat intreg de pinzi
si formeaza mineca iiei.
4. Bentitd (Diminutiv, de la bant a, termen literar ; compara
polonezul b a n t, germ. B a n d): Bucatä de pinzii de forma
dreptunghiulara, aplicata pe umeri la carnagile barbkesti.
5. Bete (biete sau berte) (singular : bata; lat. vitt a: panglica,
derivat : be teli e): Tesute in razboi sau cu scindurica,
din ling sau finial, de dimensiuni si culori diferite (cele
vechi late de 10-20 cm, cu rogu mai mult, cele noi mai
inguste si cu albastru, verde, vink, rogu etc.) Modelul
gi culorile difera dupa sat si virsta. Modelul se obtine din
urzeala' in diferite culori gi din tehnica tesutului, bkeala
fiind de obicei intr-o culoare.
6. Bonita. [Diminutiv, derivat din b or t a (gaura), moldovenism;
vezi ruteanul b o r t.] Panglica alba de broderie sparta,
care se numegte in unele sate 0. 0 riete». Se aplica de-a lun-
gul minecilor.
7. Brace. (Sing. b r a t, lat. br a chiu m): Se numesc ap mine-
cile unor haine (Sarica, buboul, reckul).
8. Brdtdrugd. (Diminutiv de la br 'attar a, lat. br a ch i al e) :
Bucata ingusta de pinzi care se aplica jos la mineca iilor,
pe incretitura unde incep fodorii. Se mai numegte gi 0 pun-
ticica » sau « betelie».
9. Briu. (Vechi slay brunia: chiurasa): Se numegte astfel
fia (camasa femeiasca) de la briu in sus, in special in satele
din mijlocul zonei Fagatagului.

67

www.digibuc.ro
10. Broascit (mare sau mica) (Lat. vulg. br o s c a): Petic de pinza
pfitratá sau in cinci laturi, ce se coase sub bratul iilor, intre
minecg i foaia din farg si cea din spate. oBroscuta>> se mai
cheamg un mic triunghi de pinzg ce se pune pe umgr, lingi
guler, la ii, cusut intre foaia din spate 0. cea din &fa.
11. Bubou. (Sau bobou; ardelenism: manta groasg, saricii;
comparg ung. g u b o). Piesà strgveche, lucratg din tesaturg
groash de ling si data la viltoare la ingrogat, apoi in cogul
cu grapa de mgrgcini, de i se scoate <<parul >>. De culoare
albg sau seing, cu croiul drept.
12. Bulion. (Fr. b ouill o 0: Se spune <cràtine cu bulion>)
catrintelor negre de tip sglistenesc, pe care se face broderie
cu mgtase neagrg, motive florale. Mai nou, aceste catrinte
se fac cu unul sau doug rinduri de broderie sparta, realizati
tot cu o buliono. Se poartg de fete g femei tinere, numai
sgrbgtoarea.
13. Buste. Asa se cheamg in partea de est a zonei incretitura
formatg pe umgr, acolo unde se prinde mineca iiei.
14. aura.. (In limba literarg : scufitil de copil; sirb k a ic a, bulg.
kajca). Ca ardelenism: vechi acoperilmint de cap, ce se
purta de femeile mgritate mai ales ping la primul rfizboi mon-
dial. FAcutg pe forma capului, din pinzg neagra de cumpgrat,
cu flori rosii. Lateral, peste urechi, are doug <<urechi>>
fácute din panglica de moar negru incretit, incretiturile
nurnindu-se o reteD. Pe urechi femeile tinere aplicg flutu-
rasb> sau o pfirglute)). Azi se poartg de nase g de cgtre citeva
femei bgtrine in unele sate.
15. Celltuni. (Lat. c a 1 c ea m en tu m, c g I tun; moldoveneste:
co 1 tu n, provine din contaminarea neogrecescului
kaltsuni i kartsun.i, de la it. calzoni: panta-
loni): Incaltgminte in forma de cizme, cu tureac scurt,
facutg din pgnurg sau piele fteagrfi, purtatg ping la inceputul
sec. XX, in partea de vest a zcnei, mai ales sarbatoarea.
Talpa celor de piele era tivitg cu galben, iar sus la tureac
avea o bandg rosie. Turecii, sus, lateral, crgpati i legati
cu snur.
16. Celar, celariu. (Lat. c ell a r iu m: cgmaril, chelar, odlità).
Incapere mica de-a lungul odgii din fatfi, in care se intrg
pe o usg mica. Serveste la pgstrarea alimentelor gi a unor
piese de inventar.
17. Cheitd. (Dimiautiv din ch ei e, lat. cl a v e m). Cusäturg
in zig-zag, cu care se incheie pgrtile iilor. Fficutg cu mina,
cu ata albg, neagrg sau rosie.
18. Cheutoare. (Cheotoare, chiotoare, lat. clava-
t o ri a). AO de legat, fficutà in formg de inel, din ling sau
atg, la gura pieselor de port fail nasturi (bubou, saricg,
real bfitrinesc etc.) si prin care se trece o baierg pentru
legat.
19. Ci cur, sau ciucur. (Lit. ciucur e ; ung. c suk o r). imple-
titurg ornamentalg facoutä din ling colorath cu mult rosu
si vinfit, de mgrimea unui pumn. Se purta in unele sate
(ex. Drggus) de cfitre fete, pe borul ingust al pfilfiriutelor
negre, in &ca.

68
www.digibuc.ro
20. Cioareci. Pantaloni strimti, din pgnurg, croiti diferit, dupg
zona, virstfi, etc. gi purtind ca atare denumiri felurite
(«bgtrinegti)), <<Cu feregti a, ungureptia). Se numesc <<cioared
boresggtin un fel de cizme de pgnurg, ping la genunchi,
incheiate cu lInà neagrg. Ii purtau mai ales femeile bgtrine,
in opinci. (Boreasfi, in Moldova, Transilvania, Maramureg,
inseamnä femeie mgritatg sau vgduvg).
1. Cioci. (Ardelenism, se intrebuinteazil la plural; vezi it. cioce:
opinci): Ciorapi de ling crogetati, cu dungi orizontale
colorate cu rogu, vingt, negru, alb. Purtati de fete gi
femei tinere.
22. Cipcii. (Dantelg panglicutg, plural: cip c I, ardelenism ; vezi
ung. csipk e, sirb. cIpk a): Dantelg de cumpgrat sau
fgcutg cu mina, aplicatá la fodori i la gulerul iilor, precum
gi la crgtintele de tip sgligtenesc.
23. Ciupag. (Haing femeiascg cu mineci; vechiul slay clip a g u):
Partea din fatg sau pieptul iiei. Uneori gi spatele se numegte
ciupag.
24. Ciurele. (Singular : ciuf e 1, diminutiv din c i u r, lat. vulg.
cibru m, lat. clasic cr ibru m): Model de tesgturg,
in trei sau mai multe ice, ce imità nigte patrgtele i ggurele.
25. cirpii, (Vechiul slay kr u p a) in seniul din Carpatii Moldo-
vei, Transilvaniei i Olteniei: basmaua de cap a femeilor.
De forma patratg, cu frimbi pe margine, de cele mai multe
oH de culoare neagrg. Cumpgratg de gata, din o par >>, saten,
mgtase, catifea, stambg sau alte materiale de fabricg. Se
poarta legatg pe sub barbg sau la spate, dupg virstg i ocazie.
26. Colfigori. (Diminutiv de la colt i, horbotg dintatg, corn-
parg cu bulg. kolec u, sirb. k olj a c.) Din postav
negru sau vinfit coltigorii se apnea jos, pe mangetg, la cioareci.
27. Cotofene. (Cotofenele sint pasgri negre cu pintecele alb ; sing.
c o to f a n g; inrudit probabil cu neogrec. k o tsifas:
mierlg): Ornamente din ginor aplicat, la cioareci, in jurul
buzunarelor.
28. 'Crdtinte. (in Moldova gi Bucovina, c a tr in te; ung. k a -
t rink a, katr in c a: gory de ling, fotfi.) Diferite ca mate-
rial, dimensiuni, culoare i ornamente. Cele batrinecti,
tesute in casä din ling : cea din fatg din doug foi gi cu aleM.
turi, iar cea din spate dintr-o foaie monocromi. Crgtintele
« ardelenectin in gen sglictenesc din postav negru. Cea din
fatg cu frimbi. Cele noi cu broderie de mgtase.
29. Creste. (Lat. cr i st a): Aplicatii de postav vingt, pe margini, la
recglele femeiegti.
30. Crete. (Sing. c r e t, probabil de la lat. crispu s): <<Rieçe>>
sau reteD. Incretitura pe umfir la camagile barbategti
cu fodori, constituind un ornament.
31. Dirg. Parte a cioarecilor barbategii (vezi croiul).
32. Drugd. (Sirb druga: fus mare.) Ling toarsä gros <<Indrugata>>
pentru piesele de ling, de iarnä.
33. Feresti. (Ferestre : lat. fen es tr a): Crgpgturi ce tin loc de
buzunare, in fatg, la ccioarecij ruminecti ».

www.digibuc.ro 69
34. Fociori. (F o dor e i, pl. incretituri de pinzi, dantele sau cusrl'
turi de amid, ung. f o d o r): Un fel de mansete lungi,
evazate, aplicate la minecg jos la anumite ii i cgmfigi bgrbg-
testi. Se aplicg mai nou si la gulerul iilor la fete sau femei
tinere, formind un fel de guleras intors, lat, de dantelg.
35. Frijuri. Pies veche de port, de culoare inchisg, din pgnurg, croitg
drept, fgrg guler, buzunare i nasturi. Acelasi croi la bgrbati
si la femei. Purtatg acum de bgtrini. Tipul nou, modern,
diferit, lucrat de croitori, cu guler, buzunare, nasturi, orna-
mente aplicate.
36. Frimbi (frimbghi). (Mold. f r i rn b i e, lat. fri m bi a): Fire ce
atirnfi ca niste ducuri la marginea unei stofe, unei haine, unui
briu. Ciucurei de ling, mgtase sau alt material, aplicati in
sir, la diferite piese de port (ex. la cratinta din &fa).
37. Fruntar. (Lat. fr on t al e: fgosie de catifea); Panglicg neagrä,
avind cusute pe ea mgrgele negre. Se poartg pe frunte, peste
cfiitg, atunci cind femeile se imbrobodesc cu pomeselnec.
38. Frunzcl. (Lat. fr o n de a): Panglicg de catifea sau stofil apli-
data' pe palariile bgrbgtesti cu borul mic.
39. gigiu. (G ugiu man: ckiulg ; turc. g g gma n); in Ardeal:
scufitg, cgitg, cadulg pentru copii mici ping la 6-7 ani, de o
forma specialg.
40. Inchedecat. ( impiedecat : lat. impedicar e): Se spune
cg straiul, buboul sau sarica slut inchedecate, atunci dna
foile acestor piese se cos la capete, inainte de a se da in
viltc are.
41. Innodealei. (De la verbul inn o dar e, lat. nodu s, n o d):
Bucatg de pinzg care uneste, uneori, iia cu poalele.
42. Laibeir (laribarica). (Germ. dial. L eib e 1): Piesg in gen de vestii,
purtatg fie femei si fete. Din stofg, catifea sau postav, de
obicei de culoare neagrg. Croix pe talie, cu revere. Brodat,
cu mgtase neagrà i ornamentat cu snur aplicat.
43. Mestecatd. (De la a mesteca, lat. masti,care): Pinzg
de casá tesutg din material amestecat urzit bumbac i bfitut
cinepg, ofi urzit amestecat i bacut cinepg).
44. Mineceiri. (De la minecg, lat. manic a), ardelenism (sing.
minec a r): Mansete de ling coloratg, crosetate, purtate
de feciori pi fete, iarna.
45. Nedeie. (Pl. ne dei; vechiul slay n e d elj a: duminicg ;
sgptgming): Vechi obicei pastoral de intilnire, petrecere si
tirg, la date fixe legate de calendarul vietii pgstoresti, in
anumite locuri, la munte.
46. Obinzalei. (Obienzalg, de la benzi, bent e cf.
pol. b a n t, germ. B a n c1): 0 bucatg de pinza brodati,
aplicatg mai ales la iile bgtrinesti, pe guler.
47. Oni. (Sing. o n : cf. litera cirilicg o n = o): Motive miirunte
in forma de rotite dispuse una lingg alta, brodate pe pieptare.
48. Pahiol. (Cf. sas «Fo c h el)) i tmg. fat y o 1: vglul miresei):
Piesi dreptunghiulara, din borangic albit, cu vgrgi osute
din sirmg galbend, purtata de fetele i femeile tinere din Sgliste
si Tilisca.

70
www.digibuc.ro
49. Pavd (pavufa). (Rutean p a h a, polonez pa ch a, ung. p it h a,
p Al h a): Petic patrat, ce se pune sub mimed (sub broascg),
intre foaia din fatg i cea din spate a iiei.
50. Man. (Gard, uhici, zaplaz, in ung. palank: Transilvania
0. Oltenia): Prinzg indoitg de 2-4 ofi, la mineca sau gulerul
cgrasilor cu gtrafuri.
51. Pdnurd. (Lat. p ennui a): Postav alb sau colorat, din tesfiturg
de ling lucrat in ping. Folosit mai ales pentru cioareci si
frijuri. (Se vede in Moldova, Transilvania, Banat.)
52. Piirdluta. (Diminutiv de la p a r a, turc, p a r a): Fluturi.
Fluturei metalici, albi sau galbeni, aplicati pc urechile cgi-
telor sau pe pgsturile cu flori alese ale fetelor.
53. Pastura. (P in z at ur g, In Carpatii moldo-transilvgneni; deri-
vat din pinz a): Piesg in gen de fotg purtatg de femei.
Cele bitrine au pgsturg din pgnurg neagrg oglatuita>> iar cele
tinere din material mai fin (Unica, bumbac), cu alesgturi
in culori. Tot phsturg se cheamg, in partea de vest a zonei
Fagarasului, cirpa de cap.
54. Piud (pittarit). (Lat. vulg. pill a, diminutiv p i I a): Instalatii
arhaice, strgvechi, pe riurile mid de munte, pentru prelucrat
tesaturile de ling. Elementele principale sint toate din lemn :
roata minatà de apà (cu << cupelf sau < arepi>)), fusul, cioca-
nele i troaca. Tesgtura de ling se bate, la umezeala, cu cio-
canele in troacg 24-48 ore, de se ingroagg gi se o infratesteD
urzeala cu bgteala, dind un postav dens numit pgnurg.
(Coexistg forma pivg sau forma palatalizatg chiug.)
55. Pojita. Meging albit de obicei preparatg de cojocari din piele
de oaie sau miel, cu var, aplicati pe margini la buzunarele
pieptarelor.
56. Pomeselnec, polmesenec, pomneselnec etc. (Vechi slay ; vezi
polonezul polmiesiec znik semilung): Piesg de
port in forma de stergar alb, de 2 metri lungime i 30-35 cm
lat., din pinza tesuta de casg. La capete are alesgturi in o ciu-
rele>> gi vargute simple cu mgtase albg sau neagrg. Ii mai
poartg astgzi unele bátrine. Se poarta obligator de cgtre
femeile mfiritate, peste caitil in diferite feluri, in functie de
virstg j ocazie (vezi textul).
57. Proboada, broboada (Vezi bulg. podbraclka, podbra-
dia: sub barbg): Pinza albg in forma de gtergar purtata
de femeile bátrine in valea Sebesului.
58. Pui. (Lat. pull eu s, pullu s): Denumire genericg a
motivelor brodate pe pieselc de port (ii, cgrnggi etc.).
Picgtele, punctulete.
59. Punincqi. (Ardelenism; diminutiv de la pumn lat. p u h-
n u s,-i) Mangete inguste, strinse, la mineca iilor vechi
gi a unor cgraggi bgrbgtegti, marginea incretita i ornatg cu
podoabe de arnici.
60. Punticica. (Pl. PU n't icele; diminutiv din punt e, lat.
ponte m), Vezi bratgrusg.
61. Read. (Ardelenism ; sas. Re ck1 i, germ. Ro cklei n, ung.
rekl i): Piesg de pgnurg neagrfi, maron sau seing. Sinonim
cu frijurile. Se poartg itt loc de cojoc.

71
www.digibuc.ro
62. Ride, vete. (Sing. r eat g; cf. slay. r a c a, albanezul r o s e)
Incretituri; vezi caita (cu rete).
63. Saricd. (Lat. vulg. sarfc a): Piesä similarg buboului, deose-
birile constau numai in diinensiuni, uneori in culoare. Se
purta mai ales de pistori.
64. nip, sbghite. Pgrul in trecut se impletea la femei in cosite
(coade), fiecare din acestea fiind compusa din trei pgrti
numite sbghite.
65. Scurteicd (De la adj. scur t, lat. vulg. excur tu s), haing
lunga, cu mineci, pentru femei cgsgtorite. Din postav negru
sau in carouri, ornatá pi jos pi. in fatg cu catifea neagri pe
margini. Purtatg in satele ce au stat mai mult sub infiuenta
orapului pi mai ales de pfitura chiaburg.
66. Stan. (Sirb. s t a n, bulg. s t a n Pieptul i spatele cám%pii,
croit pe vechile piese dintr-o singurfi foaie (in opozitie cu
poalele»).
67. Strai. (Lat. sterniu m): Piesg pentru acoperit patul, pfiturg,
Tesut din ling groasg, data la viltoare pi la copul cu
mfirgcini unde i se scoate pgrulo. Formatg din 3 4 foi.
De culoare albi in partea de vest a zonei, in culori vii (vinifit,
portocaliu, verde, alb) dispuse in vgrgi egale alternativ, in
centrul zonei. Se dg mireselor in zestre. Incepe a se inlocui
cu plapoma.
68. Strimbuld. (Ardelenism, de la strimb lat. vulg. st r a m-
b u s, lat. clas. st r a bu s): Zig-zag, alb de obicei, de cum-
pgrat, aplicat la ii sau cgrnápi, pe pumna0 pi la guler, ori pe
purte i pasturi, la fete pi femei tinere.
69. 5trencdnit. (Germ. stricken: a impleti ; cf. subst.
ptrinch ciorapi, de la germ. Stru m p f e): Cropetat.
Se spune o pal priencfinit», cioci ptrencgniti etc.
71. Stipuiaid. (Ardelenism: germ. steppe n, a coase): A coase pe
ptipuialg. Tehnicg specialg de cusut, folositä mai ales la
pumnapi i brgtfirupe.
71. Strafuri. (Ardelenism, germ. Strei f): Dungi formate din pinzg
incretita, de-a lungul pieptului, la cgrng0 i ii. De origine gi
influentg sgseascl.
72. Surte. (Sing. purt g, ardelenism, germ. S c h u r z e): Piese
nelipsite din portul femeilor. Tesute in rfizboi de casg, din
ling ori linici, cu motive diferite. Se incing cu baierg g se spune
totdeauna cu un adjectiv, de exemplu purte negre, purte
vinete, purte cur ochi, etc. (In Moldova se zice o pestelcg»),
iar in limba literari, port (pol. szor c).
73. Tdieturi. (De la verbul a tai a, lat. vulg. taliar e): Orna-
ment in piele, in formg de semicercuri, la marginile piep-
tarelor.
74. Target. (Targa, influentat de trage i traga c e): Instalatie
cu grapi de mgrácini pentru tras parul pieselor ce se dau la
viltoare. In Oltenia, targa e sgniutti de carat lemne sau de
dus

72
www.digibuc.ro
75. Transhumantei. (Fr. transhumanc e, termen cArturAresc):
Formii strAveche, de miscare pi mutare sezonieril a turmelor
de oi din Carpati spre DunAre si mai departe, pe 0 drumul
oilor D, la date fixe. A dat nastere unui tip special de pAstorit,
cu un rol important in procesul de formare a poporului
romin pi de piistrare a unei unitati a modului de vista.
76. Ursoaie. (De la u r s. lat ur su s) Femininul alAturi de
ursoaic A, in Moldova, Transilvania, Oltenia si Banat:
Un fel de cos mare, din birne sau impletit din nuiele deasupra
vetrei cuptorului, in tinda casei; trece prin pod pink' la aco-
peris.
77. Vdcdlie. (V e a c 6 ; din romina a trecut in ruteanki sub forma
vakelij a, vekelij a, cu sensul de: burete de fAcut
iascA): vAcAlie (in Moldova vesc A): inseamnA cercul
de tei din jurul sitei ; in Transilvania, in genere borul
pAhlriei. in zona Fagarasului se mai spune 0 veacA>) sau
0 urechia la partea de jos a cAciullior cu marginea intoarsi
. sau dublatfi ca o mansetA.
78. Vdlitoare. (InvAlitoare, invelitoare, din verbul
a inveli vechi slay valit i: nAframA, stergar): Piesii
de port femeiesc, in gen de stergar alb, purtatti invAluit
peste cap in zona Avrigului.
79. Veirgele. (Sing. lit. verge a, derivat din varg A, lat.
virg a): NuielusA de alun sau bucAti de draniti, care servesc
la infAsuratul urzelii pe sul. Tesut cu virgele. 0 tehnicA
specialA de tesut, pentru minecile unor ii, prin care se obtin
motive in relief, in cimpul alb al pinzei de nadragi de vari.
80. Vdtaf, sau jude al feciorilor. ConducAtor ales anual al 0 cetei>>
.(grupului) de feciori, care colindA pi dirijeazA obiceiurile
in cadrul sirbAtorilor de iarni. Cuvintul pare a fi de origine
tAtarii: vatah a. Din graiul pastorilor nostri a trecut
adesea in limbile popoarelor pe unde au transhumat ei
(polon vatah a, rutean v a tag: bad; bulgar v a ta h,
vataf etc.).
81. Zbirciogi. (De la zbir ciog: ciupercA ; vechiul slay s m r 6-
rus. smorco k): incretiturii, ornament pe
c 6 k 6,
umfirul iilor sau cimAsilor cu pumnasi, realizatA printr-o
cusAturA specialg, pe muche, cu galben sau portocaliu.
82. Zechea, zeghe. (Lat. setul a, lat. vulg, secla; din roming
intrat in maghiarii zeke pi in dialectul sisesc Sack e):
Suman, din pinurA albA, cArAmizie sau chiar neagrA, trei
sferturi asemAnAtoare cu frijurile sau recAlul. Croi evazat,
cu clini din talie, purtat mai ales in zona Rupea-Cohalm,
la est de Fagaras.]
Not A: Ne-am limitat aid la prezentarea unor termeni mai putin
cunoscuti ce apar mai des in lucrare. Nu am cuprins pe cei ce, prin
context, isi lAmuresc suficient sensul, cum ar fi denumiri de orna-
mente, ori ale unor pArti de croi.

www.digibuc.ro
 LISTA ILUSTRATILOR

In text
1. In port de zi de lucru, la intoarcerea de la cirnp, in mijlocul
satului, o familie din Dragup, acum 25 de ani (pe la 1930)
2. Iie cu zbirciogi pi cu fodori, cu pui peste cot g cu poale
3. lie batrineasca cu pumnapi, cu pui pe piept pi cu poale
4. Cizme femeielti, cioareci o borapaptio pi 0 ciocoi >> (ciorapi)
vargati
5. Laibárica (pieptar) din piele infundatà g brodata, pentru fata
sau femeie tingra
6. Pieptar infundat de femeie
7. Real batrinesc din panura
8. Carnala cu fodorei, pentru zi de lucru
9. Carnapa cu zbirciogi pi cu pumnapi pentru feciori pi bfirbati tineri
10. Faze din croiul saricei (Dragup)
11. Faze din croiul buboului (Ucea de Sus)
12. Recalul orumineso> sau o batrinesc>> (Dragup)
13. Cioarecii cu clinul lung (Cirtipoara)
14. Carnapa o iobageascao sau o rumineasca D (Viptea de Sus)
15. Camapa barbateasca cu fodori
16. Carnapa nerntasca cu gtrafuri pi pumnapi
17. lie batrineasca cu purnnapi pi obinzeala pi cu poale
18. lie cu gtrafuri pi cu fodori

in afara textului
19. Fetita din Dragup, in port local cu palarie cu 0 cicurio, iie,
pieptar g pasturica
20. Copii de pcoala 0 la joc»

75
www.digibuc.ro
21. Copii in costum popular, purtind opinci cu nojite din par de cal
22. Tinara fail din Netotu cu o briuo (iie) cu alesaturi
2,3. Fata din Berivoii Mari in port nou de sarbatoare, cu urç cu
Hod, < briuo (iie) cu alesaturi bogate l cu laibarica de catifea
brodata
24. Fecior din Pojorta, primavara, in port de sarbatoare
25. Grup de finer; din Arpasul de Jos in port de sarbatoare
26. Pereche din Ucea de Sus, primavara, in port de sarbatoare
27. Barbat tinar cu palarie rotunda, recal « neintasco, pieptar,
cioareci i cizme
28. Fatfi i fecior, la care se vad cioarecii cu c cotofene»
29. Tinfira pereche din Lisa
30. Tinara pereche din Iagi in port nou : ea cu cirpa neagra legatii
peste cap, o briuo (iie) negru tesut o in fusceio, fusta alba
plisata, cratinte brodate; el cu camasti cusuta clii bentitao
cu matase alba, pantaloni o de ciurelo in 5 ice gi laibir de
postav
31. La portità, un fecior i o fata din Breaza
32. La marginea satului, in port de sarbatoare, un fecior i doua
fete cu cratinte negre 0 ardelenegtio
33. Trei feciori cu cficiuli rurtite, camasi cu pumnagi, cioareci i cizme
(cel din mijloc) pantaloni gi bocanci (cei din margini),
pieptare etc.
34. Femeie cu cirpa neagrfi, iie ccu puii fii mari peste cot gi cu
bortite pe piept»
35. Nevasta tinara din Iagi, cu pomeselnecul << imbrobodit cu amin-
douà capetele peste cap o, betelie, panglica sub barba i peste
piept, laibAr, « gurt o rosu cu várgi, Ha cu pumnagi i fodorei
36. Torcind in fata casei, trei femei cu pomeselnec i cratinte rogii
« tipariteo, intr-un sat de sub munte in zona Fagaragului
37. Trei generatii de virsta dar gi de port, in Voivodenii Mari
38. In port o de toate zileleo, la portita, o batrina din DrAgug
torcind,.gi nepoata ei
39. La Breaza, in fata vetrei vechi, femei cu 0 fruntaro i o caita cu
rete etc.
40. Batrinii de 70 de ani din Vigtea de Sus, cu 0 pomeselnec cu 13ean5.»
purtat sarbatoarea, impreunfi cu <<pástura rogie (gurt)
41. Batting din Netotu, in picioare pe prispa casei, si-a facut pome-
selnicul << cu coarneo, aga cum il purta cind era tinged*
42. Femeie tinara din Breaza i ',atria din Lisa, in fata casei
43. Bfitrin cu ciciula ascutita, pieptar cu ornamente putine, camaga
lunga i cioareci
44. In comuna Mindra, pereche de bitrini in port de sdrbatoare
(vara, ea cu caità, fruntar, pomeselnec o imbrobodito, iie cu
pumnagi i fodori i cu atrafuri pe piept, minecile alese (<in
vfirgeleo etc.)

76
www.digibuc.ro
45. hi port de sgrbgtoare, cu pomeselnecul fiicut «cu veacri>>, doug
femei din Iapi
46. Mama gi fiica in portul a doug generatii
47. intr-o grgding, un bgtrin §i o bgtring din Pojorta, in port
local, cu recgle
48. De la opinci, ping la porneselnece, cele doug bgtrine ilustreazii
portul tipic de la Voivodeni (cea din stinga poartg pomesel-
neculope sub barbl>> ca pentruzi de lucru, iar cea din dreapta
« roatii>> ca sgrbgtoarea)
49. Tingrg femeie din Sgvgstreni cu pomeselnec 0 cu veacg >>, iie
cu obinzalg pi fodori §i cu §trafuri pe piept, androc (fustg)
testa in patru ite, crgtincioarg pi pieptar
50. Bgtring din Streza-Cirti§oara cu bubou alb §i cirpg neagrg
legatg 0 peste cap>)
51. Doug bgtrine din Voivodenii Mari in port vechi, specific,
de iarng, cupomeselnec, sarica albil (cea din stinga) §i bubou
sein (cea din dreapta)

Plarue in culori
1. Portul femeiesc din zona Faggrap dupg o stampg veche
2. Doug o borese>> in port tipic, cu pomeselnece, pieptare *i piisturi
3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou
4. Pieptar bfirbgtesc caracteristic prin ornamentele sale bogate
§'IL viu colorate in ro§u
5. Pgsturg (§urt)

www.digibuc.ro
 T. 2170
Responsabil de carte: Angela Vrancea
Tehnoredactor: Lola Marcus.
Corector: Petre Stoica.
Dat la cubes 19.07.1956. Bun de tipar 12.09.1956 Tiraj 4100
ex. Mr lie Kunstdruck de 120 gr. m. p. FL 700 x1000116. Colt
ed. 5,32. Coll de lipar 5. Edijia I. Comanda 1680 Flame Poli-
cromii 4, A. nr. 1442. Pentru bibliotecile mici indicile de cla-
sificare 74176.
Tiparul executat sub coni. nr. 1062 la intreprinderea Poll-
graficii nr. 4, Calea Serban Voda 133 Bueuretti 11.P.R.

www.digibuc.ro
 I MIMI
EINEM
111111
MIMI
mm
111
=ME ma um
It
m
M uu
MEM
ma
MEMO
no
11111
ow
uu
InMIMI
IMM
NMI IlI
.,,rrirsvrryrrrrrirri,
m. -M1

q-vrftrrrvren,TAmrr.mr:rerrrrrrrrs,! orrvrrrrrr
Yramrrrirrrv
.

vi-iiiie:41=-%Mri rirrorrrv
Irryrrrr rrrlyrrmh. r
rraffErrrr
muZrrrryll"
IREEIrry,--l'
MATrrirrorr
,...i.romw*
,eramr,
---trairr
'=
2Mr *****1-,."M
rerorror
rorrrrrirriv
rr
*
..,.....
1111. ---'0'"'Ildt="4YeeerPY0'
rr, .r r yr 4222
s_ mom mom min Wm WM ommi mom mum Mm
11111,-.-

MM.www.digibuc.ro
M OM MI M ME M M MM M MO II M ME IIWM n NM M MN M NM MI I

I 111110111110 MIIIMMI MIMI MUMM IMMUM MEM MOM MEM M

m mm m m mm m M mm m mn n n nn MI ME IS OM II ME 11