RAPORTUL nr.

6
Perioada de monitorizare: 01.01.2020 – 31.12.2020

MONITORIZAREA TRANSPARENȚEI ACTIVITĂȚII

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE DE NIVELUL II
ȘI A UTA GĂGĂUZIA

Publicat la 30 martie 2021

11

Chișinău 2021
Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri
non–profit și fără acordul prealabil al Asociației Promo–LEX, cu condiția indicării sursei de
informație. Conținutul raportului poate fi supus revizuirilor redacționale.

Inițiativa de monitorizare a transparenței activității autorităților APL de nivelul II și a UTAG

este finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul
Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” (august 2016 – iunie 2021).

Opiniile exprimate în rapoartele publice ale Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă

neapărat punctul de vedere al finanțatorilor. În cazul în care apar discrepanțe între textul în
limba română și traducerea acestuia în altă limbă, prevalează prevederile stabilite de textul
în limba română.

2
CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................................................................... 4
METODOLOGIA DE OBSERVARE .............................................................................................................................................. 5
REZUMAT.............................................................................................................................................................................................. 7
I. COMUNICAREA DINTRE AUTORITĂȚILE APL ȘI PĂRȚILE INTERESATE ÎN PROCESUL
DECIZIONAL ..................................................................................................................................................................................... 12
II. CONFORMITATEA CONȚINUTULUI PAGINILOR WEB ALE AUTORITĂȚILOR APL CU LEGISLAȚIA
ÎN DOMENIU LA CAPITOLUL TRANSPARENȚĂ DECIZIONALĂ............................................................................. 22
III. ATITUDINEA APL FAȚĂ DE SOLICITAREA DE INFORMAȚIE CU CARACTER OFICIAL ...................... 29
IV. GRADUL DE TRANSPARENȚĂ A PROCESULUI DE PREGĂTIRE ȘI DESFĂȘURARE A ȘEDINȚELOR
AUTORITĂȚILOR DELIBERATIVE ALE APL ..................................................................................................................... 31
V. ASPECTE ALE INTEGRITĂȚII PROFESIONALE ......................................................................................................... 44
VI. TRANSPARENȚA CONCURSURILOR PENTRU OCUPAREA FUNCȚIEI PUBLICE .................................... 48
VII. TRANSPARENȚA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚII PUBLICE............................................................................ 51
VIII. CONCLUZII GENERALE PRIVIND GRADUL DE RESPECTARE A TRANSPARENȚEI DE CĂTRE APL
DE NIVEL II PE PARCURSUL PERIOADEI DE MONITORIZARE 2017-2020 .................................................... 55
RECOMANDĂRI ............................................................................................................................................................................... 62
LISTA DE ABREVIERI ................................................................................................................................................................... 65
ANEXE .................................................................................................................................................................................................. 66

3
INTRODUCERE

Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, non-profit și apolitică, ce urmărește

beneficiul public și își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii
Moldova. Misiunea Asociației Promo-LEX este de a contribui la dezvoltarea democrației în
Republica Moldova prin promovarea și apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor
democratice și consolidarea societății civile.
În vederea realizării prevederilor statutare, în perioada august 2016 – iunie 2021, Asociația Promo-
LEX implementează Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, cu susținerea
financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Unul din proiectele
Programului prevede monitorizarea activității autorităților administrației publice locale (APL) de
nivelul II și a unității teritoriale autonome Găgăuzia (UTAG) din perspectiva transparenței în
procesul decizional, conflictului de interese și a procesului de bugetare participativă la nivel local,
pentru anii 2017-2020. Obiectivele acestuia se încadrează plenar și armonios în misiunea Asociației
Promo-LEX de monitorizare a proceselor democratice.
Autoritățile locale reprezintă o verigă importantă a procesului decizional național, fiind mai
aproape de cetățeni și cunoscându-le mai bine necesitățile. Transparența procesului decizional la
nivel local și accesul la informație cu caracter oficial este un aspect necesar în asigurarea eficienței
procesului de elaborare a deciziilor, a legalității și legitimității autorităților implicate. Atenția
acordată în mod specific autorităților de nivelul administrativ II și UTAG rezultă din abordarea
insuficientă a transparenței activității acestora în cadrul sistemului administrației publice din
Moldova.
Monitorizarea civică a activității autorităților administrației publice este necesară și benefică în
virtutea misiunii generale de îmbunătățire a calității proceselor administrative decizionale și
responsabilizare a actorilor implicați. În acest sens, în elaborarea rapoartelor de monitorizare a
transparenței activității APL de nivelul II și UTAG s-a ținut cont și de experiența altor asociații
obștești în domeniul monitorizării proceselor decizionale din cadrul administrației publice din
Republica Moldova.
Raportul nr.6 de monitorizare a transparenței activității APL de nivelul II și UTAG din Republica
Moldova pentru perioada 01.01.2020 – 31.12.2020 este ultimul din șirul de 6 Rapoarte planificate a
fi elaborate pe parcursul anilor 2017-2020.
Rapoartele de monitorizare a transparenței activității administrațiilor publice au misiunea de a
verifica conformitatea gradului de transparență a proceselor decizionale derulate de către APL de
nivelul II și UTAG cu prevederile legale în domeniu, precum și corespunderea acestora cu
documentele de politici și acțiunile asumate de către autoritățile publice.
Rapoartele sunt elaborate de către echipa centrală a Asociației Promo-LEX, Programul de
Monitorizare a Proceselor Democratice, în baza constatărilor raportate de monitori cu privire la
activitatea tuturor actorilor implicați în procesul decizional la nivelul administrativ II și UTAG:
autoritățile publice, mass-media locală și regională, organizații ale societății civile, lideri de opinie
locali etc.

4
METODOLOGIA DE OBSERVARE

Metodologia de monitorizare a transparenței activității autorităților APL II și UTAG stabilește și

reglementează cadrul metodic, obiectul monitorizării, părțile implicate, durata și procedurile de
monitorizare a transparenței în procesul decizional, a conflictului de interese și a procesului de
bugetare, inclusiv bugetarea participativă, la nivelul administrativ pentru anii 2017-2020.
Metodologia presupune monitorizarea continuă a instituțiilor și procedurilor de funcționare ale
acestora cu prezentarea semestrială a rapoartelor publice.
Următoarele autorități au constituit obiectul monitorizării:
a. autorități deliberative și reprezentative: consiliile raionale, consiliile municipale (Bălți și
Chișinău), Adunarea Populară a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTAG);
b. autorități executive: Președintele raionului, Primarul general al mun. Chișinău, Primarul mun.
Bălți, Guvernatorul UTAG.
Din cele expuse, se observă că au fost supuse monitorizării nu doar autoritățile publice raionale ale
Republica Moldova, dar și cele ale municipiilor Bălți și Chișinău (care, de asemenea, se încadrează în
nivelul administrativ II), precum și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG). Conștientizând
existența diferențelor în ceea ce privește atribuțiile autorităților publice din respectivele unități
administrative și autonome, în cadrul rapoartelor de monitorizare, autorii au considerat util și
rațional să utilizeze o sintagmă de sinteză – APL (administrația publică locală) pentru a desemna
administrațiile raionale (32 UAT), municipale (2 UAT) și unitatea cu statut juridic special – UTAG.
Unificarea este justificată și de faptul că drept obiect de studiu nu sunt competențele și atribuțiile
autorităților, ci gradul de transparență în activitatea lor, cerințele fiind generice la acest capitol
pentru toate autoritățile publice nominalizate.
Un rol important în efectuarea monitorizării a avut-o consultarea părților interesate privind
activitatea autorităților APL. În sensul prezentei metodologii, prin părți interesate se are în vedere
cetățenii, lideri locali de opinie, asociațiile constituite în conformitate cu legea, mass-media, alte
persoane juridice de drept privat care sunt afectate sau ar putea fi afectate de adoptarea deciziei și
care se pot implica și influența procesul decizional. În baza acordului benevol, au fost intervievați și,
respectiv, consultată opinia a 102 persoane din toate regiunile monitorizate, care au reprezentat
diferite organizații, asociații obștești, mass-media, agenți economici și activiști civici.
În vederea realizării obiectivelor de monitorizare a APL, au fost identificate și fixate următoarele
direcții:
- evaluarea calității comunicării dintre părțile interesate și autoritățile vizate în procesul
decizional;
- analiza conformității conținutului paginilor web ale autorităților la capitolul "transparență"
decizională cu legislația în domeniu;
- identificarea atitudinii APL în raport cu solicitările de furnizare a informației cu caracter
oficial;
- elucidarea gradului de transparență a procesului de pregătire și realizare a ședințelor
autorităților reprezentative și deliberative;
- transparența concursurilor pentru ocuparea funcției publice;
- elucidarea subiectului integrității profesionale și a conflictului de interese;
- observarea gradului de transparență a procedurilor de achiziții publice și licitații.

5
Cadrul legal ce reglementează obiectul cercetării include un șir de acte normative (a se vedea Anexa
1), printre care am evidenția: Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în
procesul decizional, Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.
Monitorizarea activității APL din perspectiva prezentei Metodologii presupune colectarea și
prelucrarea informațiilor calitative și cantitative prin intermediul unor metode/instrumente de
lucru prestabilite:
- analiza cadrului legal;
- interviuri cu reprezentanții APL și ai părților interesate (identificarea percepției);
- observarea directă;
- monitorizarea ședințelor autorităților reprezentative și deliberative;
- scanarea paginilor web ale autorităților publice monitorizate, precum și ale altor instituții
publice, la necesitate;
- etc.
În contextul pandemiei de COVID-19 informațiile au fost colectate în format mixt (față în față și de
la distanță prin intermediul poștei electronice și interviurilor telefonice).
Colectarea informației privind transparența proceselor de luare a deciziilor este realizată de către
coordonatorul național și cei 5 coordonatori regionali ai Asociației Promo-LEX1 cu statut de
monitori, asistați, la necesitate, de către voluntarii Promo-LEX din UAT respective. Monitorii
implicați în activitate au semnat un Cod de Conduită al observatorilor similar celui asumat în
campaniile electorale2 .
Datele cantitative și calitative identificate sunt stocate pe o platformă web de colectare și, respectiv,
de raportare a informației către echipa centrală, care le prelucrează în vederea elaborării unui
raport de monitorizare. Platforma web de raportare este elaborată și gestionată de către Promo-
LEX.
În semestrul II 2019, transparența decizională în activitatea APL II nu a fost monitorizată din
considerentul că a fost o perioadă electorală (alegerile locale generale și alegerile parlamentare noi
în unele UAT de nivelul II din 20 octombrie 2019).
Activitatea de monitorizare de către Asociația Promo-LEX a transparenței decizionale a APL de
nivelul II este finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile
exprimate în rapoartele publice Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de
vedere al finanțatorilor.

1 Divizarea teritoriului Republicii Moldova în regiuni de monitorizare s-a efectuat în baza unei proprii metodologii a
Asociației Promo-LEX, conform amplasării oficiilor teritoriale și raioanelor de care este responsabil fiecare coordonator
regional.
2 Codul de conduită al observatorilor electorali Promo-LEX.

6
REZUMAT
Raportul este elaborat de către echipa centrală a Asociației Promo-LEX pe baza analizei
formularelor de raportare completate de monitori pentru perioada 01 ianuarie – 31 decembrie
2020: 35 formulare de monitorizare generală; 270 de formulare de monitorizare a ședințelor
autorităților reprezentative și deliberative; 32 de formulare de intervievare a reprezentanților APL
(din 35 planificate) 3 și 102 de formulare de intervievare a părților interesate 4.
Evolutiv, prin comparație cu perioada precedentă de monitorizare (semestrul I 2019) în 2020
observăm anumite tendințe pozitive, ca de exemplu: creșterea continuă a ponderii comunicării
online între APL și cetățeni/părțile interesate; majorarea numărului de sedii ale APL ce asigură
accesibilitatea pentru persoane cu deficiențe locomotorii; creșterea ratei de publicare a planului de
integritate instituțional și a raportării privind implementarea planului de integritate instituțional;
creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziții publice efectuate de APL.
De cealaltă parte, însă, sunt înregistrate și anumite regrese, printre care am evidenția: insuficiența
respectării prevederilor legale ce țin de furnizarea răspunsurilor de către APL de nivel II în termen
legal și cu un conținut complet; reducerea gradului de respectare de către APL a termenului de 3
zile de publicare a anunțurilor referitor la desfășurarea ședințelor autorităților deliberative;
publicarea deciziilor adoptate pe pagina web, în 2020 atestându-se micșorarea ponderii deciziilor
publicate pe pagina web a autoritățile publice.

Din sinteza calității comunicării dintre APL și părțile interesate de procesul decizional constatăm
că pagina web a rămas sursa de comunicare cea mai utilizată atât de APL cât și părțile interesate, în
medie de 95,58%, urmată de rețelele de socializare – 78,37%, poșta electronică – 58,66%; panoul
informativ – 58,36% și ziarele – 45,58%.

Comparativ cu semestrul I 2019 atestăm creșterea ratei de utilizare a rețelelor de socializare de

către ambele părți (+9,19%) și descreșterea ratei de utilizare a poștei electronice (-14,53%),
panoului informativ (-13,14%) și ziarelor (-18,77%).

La capitolul consultărilor publice, ponderea interacțiunii dintre APL și părțile interesate în anul
2020 a fost similară cu ponderea înregistrată în semestrul I 2019. Menționăm că, atât reprezentanții
APL cât și părțile interesate au utilizat mai intensiv mecanismul de solicitare a opiniilor
organizațiilor societății civile, experților, asociaților profesionale, în medie cu (+12,71%). Cu
referire la APL constatăm creșterea ratei de utilizare a mecanismului organizării dezbaterilor
publice (+10,80%), mai puțin realizarea sondajelor de opinie.

Din perspectiva accesibilității sediilor APL, comparativ cu semestrul I al anului 2019, în anul 2020
clădirile APL au devenit mai accesibile persoanelor cu nevoi speciale. Astfel, în 27 din cele 35 APL
(cu două APL mai mult) a fost amenajată intrarea în clădire; clădirile tuturor celor 35 APL sunt
încălzite termic iar interiorul este iluminat electric suficient. Totuși, atestăm lipsa unei atitudini și a
unor acțiuni ale APL în vederea facilitării condițiilor persoanelor cu necesități speciale. Similar
perioadei anterioare de monitorizare 33 APL (cu excepția APL Leova și Cantemir) nu au amenajată

3
Nu au răspuns solicitării APL Chișinău, Dubăsari și UTAG.
4
Nu au răspuns solicitării părțile interesate din Chișinău, Dubăsari și Ștefan Vodă.
7
o odaie specială pentru mame cu copii; 34 APL duc lipsă de WC prietenos acestei categorii de
solicitanți iar 8 APL nu asigură un număr suficient de scaune pe holuri.
Generalizând performanțele APL la capitolul comunicării cu părțile interesate pentru fiecare
criteriu (utilizarea surselor de comunicare; gradul de implicare al părților interesate în procesul de
consultare publică; gradul de accesibilitate și facilitățile clădirilor APL; colaborarea cu societatea
civilă) constatăm că pentru anul 2020, APL Soroca și Edineț au înregistrat cel mai mare scor,
acumulând 6 și respectiv 5 criterii cu rezultat pozitiv, urmate de APL Rîșcani, Fălești, Căușeni,
Ialoveni, Cimișlia și Cahul, cu câte trei criterii pozitive per APL.

În privința conformității conținutului paginilor web ale APL la capitolul transparență

decizională cu prevederile legale în domeniu, comparativ cu perioada anterioară de monitorizare,
conformitatea conținutului paginilor web ale APL la capitolul transparență decizională a evoluat.
Constatăm o ușoară creștere a numărului APL care au respectat prevederile legale vizavi de
publicarea deciziilor aprobate și a anunțurilor privind organizarea consultărilor publice, de la 83%
la 86%. În cazul anunțurilor privind organizarea consultărilor publice – dacă în semestrul I 2019 au
fost publicate de doar 54% din APL, atunci în 2020 – de 69% din APL.

Analiza situației per APL, demonstrează că cele mai bune rezultate în ceea ce privește
conformitatea conținutului paginilor web ale APL la capitolul transparență decizională, sunt
înregistrate de autoritățile din mun. Bălți, r. Sângerei și Strășeni. La extrema opusă – cu cele mai
slabe rezultate, sunt APL din r. Anenii Noi, Briceni, Drochia și Taraclia. Subliniem că APL Briceni și
Taraclia au fost evidențiate și în raportul precedent ca autorități cu cele mai slabe rezultate în ceea
ce privește conformitatea conținutului paginilor web la capitolul transparență decizională.

În vederea identificării atitudinii APL față de solicitarea de informație cu caracter oficial, în

cadrul exercițiului de monitorizare, au fost expediate către furnizorii de informații (APL) 35 de
solicitări privind accesul la informații cu caracter oficial. Din totalul de 35 de răspunsuri recepționate,
în 25 de cazuri (71,42%) răspunsurile au parvenit în termene legale cu un conținut complet, iar în 3
cazuri (8,57%) răspunsurile au fost furnizate în termene legale însă cu un conținut incomplet și
anume din partea APL Briceni, Edineț și Taraclia. Cu nerespectarea termenelor legale și cu un
conținut complet au fost furnizate 5 răspunsuri (14,28%) – Anenii Noi, Căușeni, Cimișlia, Criuleni și
Rezina. În două cazuri APL au furnizat răspunsurile cu nerespectarea termenelor legale și cu un
conținut incomplet – Orhei, mun. Chișinău.

Comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, constatăm regrese în ceea ce privește

raporturile dintre autoritățile APL II și solicitanții de informație în procesul de asigurare și realizare a
dreptului constituțional de acces la informație, deoarece s-a micșorat numărul de cazuri de furnizare
a răspunsurilor cu respectarea termenelor legale și a calității conținutului, față de semestru I al
anului 2019, de la 28 (80%), la 25 (71,42%) cazuri. Totuși, subliniem că, în comparație cu semestrul I
2019 când 4 APL (11,42%) nu au furnizat un răspuns la solicitarea de furnizare a informației cu
caracter oficial, în 2020 toate APL II au oferit un răspuns la solicitarea de informație. Retrospectiv,
pentru anii 2017 – 2020, Promo-LEX a constatat că APL mun. Chișinău, Anenii Noi și Rezina continuă
să înregistreze cele mai proaste rezultate la capitolul furnizării de răspunsuri la solicitările de acces
la informație.

În urma monitorizării gradului de transparență a procesului de pregătire și desfășurare a

ședințelor autorităților deliberative ale APL II, remarcăm că, în anul 2020, în contextul pandemiei
de coronavirus (COVID-19) ședințele au fost desfășurate atât în format fizic, cât și online, cu
respectarea, în mare parte, a prevederilor legale în domeniu. Conform monitorilor Promo-LEX, în

8
anul 2020, autoritățile deliberative ale APL s-au întrunit în cel puțin 270 de ședințe (dintre care 123
ședințe ordinare și 147 ședințe extraordinare). Din 270 de ședințe, 265 au fost deliberative iar la 5
ședințe nu a fost întrunit cvorumul necesar (Cahul, Călărași, Căușeni, Dubăsari, Nisporeni). Din
totalul ședințelor deliberative ale consiliilor raionale, municipale și ale Adunării Populare a
Găgăuziei 261 (98,49%) au fost deschise pentru monitorii Promo-LEX. În cazul a 4 ședințe, în
vederea protejării participanților, observarea ședințelor a fost posibilă online.

Plasarea anunțurilor referitoare la desfășurarea ședințelor s-a efectuat, prioritar pe pagina web
oficială a autorității (85,92%). Comparativ cu semestrul I 2019, a crescut rata de publicare a
anunțurilor pe pagina web (+6,15%), însă a scăzut rata de publicare a anunțurilor pe panoul
informativ (-5,20%) și în mass-media (-26,73%). Termenul de publicare a anunțurilor de 3 zile în
85,18% cazuri a fost respectat. Comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, la acest capitol
s-a înregistrat o descreștere (-9,20%).

Deciziile aprobate au fost făcute publice pe pagina web oficială a autorităților, doar în cazul a 200
(75,47%) ședințe. În 2020 atestăm o rată mai mică de publicare a deciziilor adoptate pe pagina web
în comparație cu semestrul I 2019 (-3,84%).

Pe portalul www.actelocale.gov.md (Registrul de Stat al Actelor Locale-RSAL) deciziile aprobate au

fost incluse în număr mai mare, în comparație cu pagina web a autorităților. Astfel, deciziile
aprobate au fost incluse în cazul a 245 (92,45%) ședințe, în creștere cu (+6,25%) față de perioada
anterioară de monitorizare. Comparativ cu rata publicării deciziilor pe pagina web oficială a APL-
urilor, în RSAL au fost incluse cu 16,98% mai multe.

Termenul de maxim 5 zile pentru publicarea deciziilor nu a fost respectat nici în anul 2020. La
publicarea deciziilor pe pagina web oficială, în totalitate, au respectat termenul doar APL
Basarabeasca, Cahul, Glodeni, Rezina, Șoldănești și Telenești. Iar la includerea deciziilor în RSAL, au
respectat termenul doar APL: Basarabeasca, Cahul, Glodeni, Nisporeni, Rezina, Râșcani, Strășeni,
Șoldănești, Telenești și Ungheni. Comparativ cu semestrul I 2019, atestăm o descreștere (-1) a
numărului APL care au plasat în termen deciziile adoptate pe pagina web, precum și o creștere cu
(+7) a numărului APL care au inclus în termen deciziile adoptate în RSAL.

Printre APL care nu au publicat deciziile pe paginile web oficiale, sunt: Anenii Noi, Briceni, Râșcani
și Taraclia, iar printre APL care au publicat parțial deciziile ședințelor, se numără: Cantemir,
Călărași, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, mun. Bălți, mun. Chișinău, Ocnița, Orhei,
Soroca, Strășeni și UTA Găgăuzia. Comparativ cu semestrul I 2019 când 2 APL nu au inclus deciziile
în RSAL, în 2020, doar UTA Găgăuzia nu a inclus deciziile sale în RSAL.
Subliniem că, conform art. 15 din Legea privind transparența în procesul decizional, autoritățile
publice sunt obligate să asigure accesul la deciziile adoptate prin publicarea acestora în modul
stabilit de lege, prin afișare la sediul autorităților într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin
difuzare în mass-media centrală sau locală, precum și prin plasarea acestora pe pagina web oficială,
prin includerea în Registrul de stat al actelor locale (RSAL)5. Astfel, insistăm pe ideea că publicarea
în RSAL nu exclude necesitatea de a publica deciziile și pe paginile web ale autorităților.

Asociația Promo-LEX apreciază și salută transmiterea live a ședințelor autorităților deliberative de

nivelul II, considerând acesta un element de maximă transparență a procesului decizional. Un
număr de 121 (45,66%) din 265 ședințe deliberative au fost transmise live și cetățenii au putut

5
Art.46, alin (3) din Legea nr. 436 privind administrația publică locală din 28.12.2006.
9
urmări activitatea organelor deliberative locale. Comparativ cu semestrul I 2019 când procentul
transmisiunilor live a scăzut, în 2020 acesta a crescut cu (+16,45%) fiind folosit de 51,42% din APL,
inclusiv ca răspuns la pandemia de COVID-19. Printre APL care folosesc pe larg transmisiunea live
se numără: Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Fălești, Glodeni,
Ialoveni, mun. Bălți, mun. Chișinău, Nisporeni, Sângerei, Soroca, Ștefan Vodă, Taraclia și UTA
Găgăuzia.

Generalizând performanțele APL la capitolul transparenței ședințelor, constatăm o descreștere

substanțială (-88,89%) comparativ cu semestrul I 2019. Astfel, pentru anul 2020, doar APL
Șoldănești a înregistrat cel mai mare scor la capitolul transparenței ședințelor.

Monitorizarea gradului de asigurare a transparenței activității APL din perspectiva integrității

profesionale s-a realizat în baza a șapte criterii (existența unui Cod de etică instituțional; publicarea
CV-urilor conducătorilor autorităților monitorizate; publicarea declarației de avere și interese
personale a președinților și vicepreședinților pe pagina Autorității Naționale de Integritate;
publicarea datelor privind persoana responsabilă de modulul anticorupție; existenta planului de
integritate instituțional; raportarea cu privire la implementarea planului dat; existența liniei
telefonice specializate anticorupție și/sau de informare). Cea mai mare creștere, în comparație cu
semestrul I 2019, a fost înregistrată la aspectul raportării privind implementarea planului de
integritate instituțional (+22,86%), publicării planului de integritate instituțional (+17,15%) și
existența unui Cod de conduită instituțional (+11,43%). Cu referire la aspectele privind publicarea
CV-urilor pe pagina web oficială a autorității și publicarea declarației de avere și interese personale
a președinților și vicepreședinților pe pagina web a autorității, menționăm că, în 2020 constatăm
un regres de 8,57% și respectiv 2,86%, comparativ cu semestrul I 2019.

Printre APL care au înregistrat cel mai bun scor la capitolul indicatorilor de integritate se numără:
Dondușeni, Râșcani, Soroca, mun. Bălți, Fălești, Sângerei și Strășeni. La polul opus se află: Anenii
Noi, Rezina, Căușeni, Ungheni, Taraclia și UTA Găgăuzia.

La capitolul transparența concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, APL-urile (33) care
au organizat concursurile publice, în continuare preferă să utilizeze instrumentele de plasare a
anunțurilor pe pagina web a autorității (93,93%), pe panoul informativ al autorității (84,84%), pe
portalul guvernamental www.cariere.gov.md (39,39%) și în mass media locală sau regională
(33,33%). Deși a înregistrat o ușoară creștere, și în anul 2020, panoul guvernamental al funcțiilor
publice rămâne un instrument mai puțin popular printre APL de diseminare a informației privind
organizarea concursurilor.

Totuși, rata APL-urilor care se evidențiază prin respectarea cerințelor legale privind transparența
angajării și care au afișat anunțurile și condițiile pe toate cele 3 căi de informare obligatorii (pagina
web a autorității, panoul informativ al autorității și portalul guvernamental www.cariere.gov.md ) a
crescut în anul 2020 cu (+14,10%) (Dondușeni, Edineț, Ocnița, Sângerei, Fălești, Glodeni, Telenești,
Căușeni, Dubăsari, Cimișlia și Leova).

Cu privire la transparența procesului de achiziții publice, constatăm că site-urile oficiale ale APL
continuă să asigure un nivel scăzut al transparenței procesului de achiziții, aceasta rezumându-se
la publicarea Planurilor de achiziție (28 din 35 APL, similar perioadei anterioare). Concomitent,
APL nu publică pe site-urile oficiale dările de seamă privind achizițiile publice de valoare mică
(doar 15 din 35 APL) și, respectiv, rapoartele trimestriale/semestriale și anuale privind
monitorizarea executării contractelor de achiziție publică (doar 9 din 35 APL). Comparativ cu
10
perioadele anterioare, constatăm o diminuare a numărului de APL care s-au conformat prevederilor
legale.
Concluzii generale privind evoluția calității respectării legislației în domeniul transparenței
pentru perioada 2017-2020. Pe final, analizând gradul de respectare a prevederilor legale cu
referire la transparența procesului decizional pe parcursul 2017-2020, deducem concluzii echivoce.
Pe de o parte, inclusiv datorită efortului depus de monitori și alte părți interesate, constatăm
îmbunătățirea indicatorilor pe majoritatea aspectelor monitorizate, ca de exemplu:
- accesul la informații de interes public;
- publicarea proiectelor de decizii și a materialelor aferente;
- utilizarea în ascendență a platformelor online în comunicarea cu mediul extern;
- publicarea mai bună a informației din categoria „integrității instituționale”;
- creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziții publice efectuate de APL etc.

În același timp, tendințele de îmbunătățire nu par a fi sistemice. Chiar dacă în cea mai mare parte
gradul de respectare a legislației s-a îmbunătățit, atragem atenția asupra unor elemente importante
ale transparenței, care au involuat pe parcursul perioadei de monitorizare, în special:

- micșorarea gradului de implicare a părților interesate în procesul decizional la nivel

administrativ II. Această tendință este demonstrată atât de opinia funcționarilor APL, cât și de
părțile interesate însuși, care au devenit mai sceptice privind puterea lor de influențare a deciziilor
administrative;
- reducerea ponderii publicării pe pagina web a deciziilor aprobate de autoritățile
deliberative. Includerea acestora în RSAL nu este un motiv pentru APL de a evita obligația legală în
domeniul asigurării transparenței.

Cu siguranță, duplicitatea tendințelor observate este determinată atât de calitatea activității APL,
dar în mare parte și de incertitudinile existente privind viitorul nivelul doi de administrație publică
în Republica Moldova. Atât timp cât nu va fi expusă de către stat o viziune strategică clară în
domeniu, durabilitatea și calitatea activității APL II va fi în permanență afectată.

11
I. COMUNICAREA DINTRE AUTORITĂȚILE APL ȘI PĂRȚILE INTERESATE ÎN PROCESUL
DECIZIONAL
Au fost utilizate două instrumente metodologice de bază: observarea și intervievarea. Observarea
directă a presupus monitorizarea panourilor și buletinelor informative, a ziarelor locale și regionale,
scanarea paginilor web și a conturilor de pe rețelele sociale aparținând APL precum și
monitorizarea accesibilității sediilor APL II. Intervievarea s-a efectuat prin utilizarea interviurilor
individuale. Prin metoda respectivă a fost identificată percepția actorilor asupra situației în
domeniu. În vederea obținerii unor rezultate mai obiective, au fost chestionați atât reprezentații
APL (de regulă, secretarul consiliului raional/municipal sau șeful secției administrație publică), cât
și cei ai părților interesate (cetățenii, lideri locali de opinie, asociațiile constituite în corespundere
cu legea, mass-media etc.). Pentru perioada monitorizată au fost analizate 32 de interviuri ale
reprezentanților APL și 102 – ale părților interesate.6

Un prim subiect ce reflectă caracterul comunicării dintre autoritățile APL și părțile interesate se
referă la identificarea surselor de informare utilizate de către autorități pentru a transmite
informația către cetățeni și alte părți interesate privind organizarea și desfășurarea
procesului decizional. Acest exercițiu este urmat de prezentarea surselor de informare preferate
de către părți în procesul de cunoaștere a etapelor procesului de luare a deciziilor. Contrapunerea
opiniilor a permis o elucidare mai completă și obiectivă a chestiunii.

Tabelul 1. Gradul de utilizare a surselor de comunicare de către APL și părțile interesate

Gradul de utilizare de către părțile

Sursa de informare Gradul de utilizare de către APL
interesate
Buletin informativ 3 (9,37%) 6 (5,88%)
Panou informativ 27 (84,37%) 33 (32,35%)
Pagina web a autorității 32 (100%) 93 (91,17%)
Rețele de socializare 26 (81,25%) 77 (75,49%)
Ziare 16 (50%) 42 (41,17%)
Radio 2 (6,25%) 10 (9,80%)
TV 6 (18,75%) 24 (23,52%)
Poșta electronică 25 (78,12%) 40 (39,21%)
Altele7 4 (12,50%) 30 (29,41%)
TOTAL 32 respondenți 102 respondenți

Intervievații au avut posibilitatea de a bifa mai multe opțiuni (a se vedea Tabelul 1). În
corespundere cu numărul de opțiuni selectate, pagina web a autorității este cea mai populară sursă
de informare utilizată atât de către APL – 32 din 32 de autorități (100%), cât și de părți interesate –
93 din 102 persoane (91,17%). Alte canale de comunicare preferate de APL sunt: panoul informativ
(84,37%) și rețelele de socializare (81,25%), urmate de poșta electronică (78,12%) și ziare (50%).
Ce ține de părțile interesate, acestea sunt: rețelele de socializare (75,49%), ziare (41,17%) urmate de
poșta electronică (39,21%) și panoul informativ (32,35%).

6
În contextul pandemiei de COVID-19 interviurile au fost desfășurate în format mixt (față în față și la distanță prin
intermediul poștei electronice și interviurilor telefonice).
7 Drept alte surse de informare la comunicarea utilizată de APL a fost menționată discuțiile directe, iar de către părțile

interesate au fost menționate comunicarea directă, comunicarea prin telefon și Registrul de Stat al Actelor Locale.
12
Comparativ cu semestrul I 2019 în cazul APL se atestă o creștere a ratei de utilizare a rețelelor de
socializare (+12,68%) precum și o descreștere a ratei de utilizare a ziarelor (-21,42%), TV (-
12.67%), radio (-10,89%) și a altor surse de informare (-7,50%). De cealaltă parte, a crescut rata de
utilizare a rețelelor de socializare (+5,70%), a buletinului informativ (+1,72%) și a scăzut rata de
utilizare a panoului informativ (-24,94%), poștei electronice (-24,33%), ziarelor (-16,12%) și a
paginii web (-4,66%).

Comparativ cu anul 2019, în cazul APL, se atestă o descreștere substanțială a numărului surselor de
comunicare utilizate de APL pentru comunicare cu cetățenii (a se vedea Graficul 1). Astfel, dacă în
2019, potrivit funcționarilor publici intervievați, șase raioane foloseau între 7-8 surse de
comunicare, atunci în 2020 doar APL Edineț și Soroca au folosit 7 surse de comunicare.

Graficul nr. 18

Similar perioadei precedente de monitorizare părțile interesate folosesc mai puține surse de
comunicare și informare privind organizarea și desfășurarea procesului decizional (a se vedea
Graficul 2).

Cele mai multe surse de comunicare sunt folosite de părțile interesate din raioanele Briceni, Fălești,
Râșcani, Soroca, Călărași, Cimișlia, Drochia, Edineț, Florești, Ocnița (între 7-6 surse), pe când cele din
Criuleni și Ialoveni folosesc maxim câte 2 surse de comunicare, în mod special pagina web și rețelele
de socializare.

Per general, atât APL cât și părțile interesate preferă sursele mediului online (pagina web, rețelele
sociale și poșta electronică) în proporție de 86,45% (APL) și respectiv 68,62% (părțile interesate).
Locul secund în preferințele de comunicare ale APL îl ocupă panoul informativ cu o proporție de

8
Tabelul reflectă informația din 32 UAT colectată în baza a 32 de formulare de intervievare a reprezentanților APL. Nu au
răspuns solicitării APL Chișinău, Dubăsari și UTAG.

13
84,37% și respectiv mass media „tradițională„ (TV, ziare, radio) în cazul părților interesate cu o
proporție de 24,83%.

Graficul nr. 29

În cazul APL, sursele de comunicare care au acumulat cel mai mic scor rămân a fi radioul și buletinul
informativ, fiind utilizate de 6,25% și 9,37% din APL, în scădere cu (-10,89%) și respectiv (-2,05%)
față de semestrul I 2019.

Stabilirea gradului de implicare al părților interesate în procesul de consultare publică este

semnificativă pentru identificarea caracterului comunicării dintre cetățeni și APL. Cu referire la
conținutul consultărilor publice, și în perioada vizată, mecanismul cel mai des utilizat a fost
desfășurarea audierilor publice, solicitarea opiniilor organizațiilor societății civile, experților,
asociaților profesionale și organizarea dezbaterilor publice (a se vedea Tabelul 2). Comparativ cu
semestrul I al anului 2019, reprezentanții APL au utilizat mai puțin mecanismul realizării sondajelor
de opinie cu (- 2,05%).

Tabelul 2. Modalități de consultare publică utilizate de către APL

Opinia părților
Mecanism de consultare Opinia APL
interesate
Solicitarea opiniilor organizațiilor societății civile, 23 (71,87%) 51 (50%)
experților, asociaților profesionale
Organizarea dezbaterilor publice 19 (59,37%) 36 (35,29%)
Desfășurarea audierilor publice 23 (71,87%) 53 (51,96%)
Realizarea sondajelor de opinie 3 (9,37%) 7 (6,86%)
Alte modalități10 12 (37,50%) 21 (20,58%)
TOTAL 32 respondenți 102 respondenți

9
Tabelul reflectă informația din 32 UAT colectată în baza a 102 de formulare de intervievare a părților interesate. Nu au
răspuns solicitării părțile interesate din Chișinău, Dubăsari și Ștefan Vodă.
10 Drept alte modalități de consultare publică evidențiate de către APL și părțile interesate sunt consultarea opiniei

instituțiilor publice, comunicarea directă, grupuri de lucru ad-hoc, participarea la ședințe operative, ședințe publice,
seminare tematice sau publicarea pe paginile web a proiectelor de decizii.

14
În același context, din numărul total a părților interesate intervievate, 35 persoane (34,31%) au
confirmat participarea la activitățile de consultare publică, pondere similară cu semestrul I al anului
2019 (a se vedea Graficul 3).

Graficul nr. 3

Printre motivele neimplicării în consultări publice părțile interesate intervievate au menționat: lipsa
invitației/informării, contextul pandemic, lipsa organizării consultărilor și reticența APL II. Potrivit
normelor legale, informarea părților interesate urmează să aibă un caracter direcționat, spre
deosebire de procesul de informare cu caracter general adresat către un public larg, nedefinit.

În urma intervievării reprezentanților APL, și pentru perioada vizată monitorizării, se accentuează

un interes scăzut de implicare al cetățenilor în cadrul procesului decizional la nivelul administrativ
II comparativ cu perioada precedentă de monitorizare (a se vedea Tabelul 3). Astfel, implicarea
cetățenilor, față de semestrul I 2019, a scăzut la gradul de implicare (semnificativ (-8,03%)).
Funcționarii publici intervievați consideră că, în majoritatea cazurilor, cetățenii nu sunt interesați
de conținutul procesului decizional la nivel administrativ II (53,12% din APL).

Tabelul 3. Gradul de implicare a cetățenilor în procesul decizional,

conform opiniei reprezentanților APL

Grad de implicare Semnificativ Relativ Nesemnificativ Total

Numărul de opțiuni 2 14 16 32
Ponderea 6,25% 43,75% 50% 100 %

Printre motivele implicării "nesemnificative" a cetățenilor, reprezentanții APL au menționat: lipsa

de interes și motivație; contextul pandemic; predominanța problemelor de ordin personal; gradul
redus de încredere a cetățenilor față de autoritățile publice și situația social-politică din țară (a se
vedea Graficul 4). Concluzionând, constatăm că părțile interesate rămân a fi puțin implicate în
procesul decizional, iar motivele acestei situații se regăsesc atât în lipsa unui mecanism
instituționalizat de informare direcționată la nivel de APL a părților interesate, cât și în nivelul
ridicat de pasivitate și dezinteres din partea cetățenilor.

15
 Graficul nr. 4

O comunicare eficientă cu autoritățile publice depinde și de gradul de accesibilitate și facilitățile

clădirilor APL. Acest aspect nu vizează nemijlocit doar părțile interesate, ci toate categoriile de
cetățeni, în special, pe cele în etate și cu necesități speciale. Aspectele incluse în grila de observare
au vizat: rampe de acces la intrare în sedii; asigurarea comodității prin plasarea unor scaune pe hol;
iluminare electrică interioară suficientă; WC prietenos persoanelor cu necesități speciale; încălzire
termică; odaie pentru mame cu copii minori (a se vedea Tabelul 4). Pe parcursul anului 2020 acest
aspect a fost observat direct de către monitori.

Tabelul 4. Gradul de accesibilitate și facilitățile clădirilor APL.

Iluminare Odaie WC
Număr pentru prietenos Grad de
electrică
Regiune

Raion Rampe suficient mame persoanelor realizare

suficientă Încălzire
Municipiu de de cu cu necesități
în termică
UTAG acces scaune copii speciale
interiorul
pe holuri
instituției

Briceni NU DA DA NU NU NU 2/6

Dondușeni NU DA DA DA NU NU 3/6
NU NU 3/6
Drochia DA DA DA NU
Nord

Soroca DA DA DA DA NU NU 4/6
NU NU 3/6
Ocnița DA DA DA NU
Rîşcani DA DA DA DA NU NU 4/6

Edineţ DA DA DA NU NU NU 3/6

Fălești DA DA DA DA NU NU 4/6

Floreşti DA DA DA DA NU NU 4/6
NU NU 2/6
Glodeni NU DA DA NU
Nord-Est

mun. Bălți DA DA DA DA NU DA 5/6

NU NU 4/6
Sîngerei DA DA DA DA
NU NU 4/6
Telenești DA DA DA DA
Șoldănești NU DA DA DA NU NU 3/6

16
 Iluminare Odaie WC
Număr pentru prietenos Grad de
Regiune electrică
Raion Rampe suficient mame persoanelor realizare
suficientă Încălzire
Municipiu de de cu cu necesități
în termică
UTAG acces scaune copii speciale
interiorul
pe holuri
instituției
Rezina NU DA DA NU NU NU 2/6

Anenii Noi DA DA DA DA NU NU 4/6

Centru-Sud-Est

Căușeni DA DA DA NU NU NU 3/6

Ștefan Vodă NU DA DA DA NU NU 3/6

mun. Chișinău NU DA DA NU NU NU 2/6

Dubăsari DA DA DA DA NU NU 4/6
NU NU 4/6
Criuleni DA DA DA DA
NU NU 4/6
Călărași DA DA DA DA
Hînceşti DA DA DA DA NU NU 4/6
Centru-Sud-Vest

NU NU 4/6
Ialoveni DA DA DA DA
Nisporeni DA DA DA DA NU NU 4/6
NU NU 4/6
Orhei DA DA DA DA
Ungheni DA DA DA DA NU NU 4/6

Strășeni DA DA DA DA NU NU 4/6
NU NU 4/6
Basarabeasca DA DA DA DA
Cahul DA DA DA DA NU NU 4/6

Cantemir DA DA DA DA DA NU 5/6

Cimișlia DA DA DA DA NU NU 4/6
Sud

DA NU 5/6
Leova DA DA DA DA
NU NU 3/6
Taraclia NU DA DA DA
UTA Găgăuzia DA DA DA DA NU NU 4/6
DA-27 DA-35 DA-35 DA-27 DA-2 DA-1
Total NU-8 NU-0 NU-0 NU-8 NU-33 NU-34

În perioada supusă monitorizării s-a constatat că, sub aspectul facilitării condițiilor persoanelor cu
necesități speciale, sediile APL în continuare duc lipsă de WC prietenos acestei categorii de
solicitanți, cu excepția APL mun. Bălți și odaie specială pentru mame cu copii, cu excepția APL Leova
și Cantemir. Reiterăm că, aceste aspecte reduc nu doar accesibilitatea sediilor, dar și creează
impedimente în implicarea anumitor categorii de persoane (persoanelor cu necesități speciale,
mame cu copii) în procesele decizionale și celor de consultări publice. Astfel, indirect, lipsa acestor
facilități poate duce la nerespectarea prevederilor legale 11 ce asigură dreptul oricărui cetățean de a
participa la orice etapă a procesului decizional. Or, fără asigurarea unor condiții minime de
accesibilitate pentru aceste categorii de persoane opinia acestora rămâne înafara procesului de
participare publică.

Comparativ cu semestrul I al anului 2019, în anul 2020 clădirile APL au devenit mai accesibile
persoanelor cu nevoi speciale. Astfel, în 27 din cele 35 APL (cu două APL mai mult) a fost amenajată

11 art. 6, alin. (a) al Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional.
17
intrarea în clădire; clădirile tuturor celor 35 APL sunt încălzite termic iar interiorul este iluminat
electric suficient. Totuși, atestăm lipsa unei atitudini și a unor acțiuni ale APL în vederea facilitării
condițiilor persoanelor cu necesități speciale. 33 autorități publice nu au amenajată o odaie specială
pentru mame cu copii; 34 APL duc lipsă de WC prietenos acestei categorii de solicitanți iar 8 APL nu
asigură un număr suficient de scaune pe holuri.
În concluzie, cel mai mare grad de accesibilitate al sediilor a fost asigurat de către APL mun. Bălți,
Cantemir și Leovaînregistrând un scor de 5/6. De cealaltă parte, APL cu cel mai mic grad de
accesibilitate al sediilor sunt mun. Chișinău, Briceni, Glodeni și Rezina cu câte 2/6.

Colaborarea cu societatea civilă este un alt aspect important în asigurarea transparenței

procesului decizional de către autoritățile publice. La acest capitol, au fost analizate motivele
nerespectării legislației în domeniu, participarea părților interesate la procesul decizional, și
aprecierea rolului și influenței pe care părțile interesate îl/o au în cadrul procesului decizional.
Asociația Promo-LEX își reiterează convingerea că societatea civilă trebuie să joace un rol important
în comunicarea cu APL, iar prevederile în domeniul asigurării transparenței decizionale trebuie
respectate atât de APL cât și de societatea civilă.

Cu toate acestea, atât APL cât și părțile interesate consideră că prevederile în domeniul asigurării
transparenței decizionale nu sunt respectate. Mai mult, respondenții invocă practic aceleași motive
ale nerespectării acestor prevederi.

Printre motivele invocate cel mai des de către părțile interesate se numără lipsa unor politici și
acțiuni reale ale statului în domeniul asigurării transparenței decizionale (50%) și necesitatea unei
reforme a APL (42,16%) (vezi Graficul nr. 5). Cât privește APL (46,88%) au invocat mecanismul legal
birocratizat, ceea ce presupune existența unor prevederi legale exagerate ca număr și conținut în
domeniul transparenței decizionale iar (37,50%) au menționat lipsa unor politici și acțiuni reale ale
statului în domeniul asigurării transparenței decizionale (vezi Graficul nr. 6).

Graficul nr. 512

12 La opțiunea “Altele” au fost menționate motive ca: atitudinea indiferentă și incompetența funcționarilor; lipsa de
resurse umane care să se ocupe de transparența decizională; lipsa implicării cetățenilor în procesul de transparență
decizională; interese politice; reticența APL; contextul pandemic; fluctuația de personal; lipsa ONG-lor active la nivel local;
volum mare de lucru; lipsa unei deschideri a APL către cetățean; lipsa bunelor practici în domeniu.
18
 Graficul nr. 613

Graficul nr. 7

Comparativ cu semestrul I al anului 2019, în perioada monitorizată, atestăm un interes scăzut al

părților interesate vizavi de participarea la ședințele autorităților deliberative. Astfel, 51,96% (51)
din intervievați au afirmat că în perioada monitorizării au asistat la ședințele organelor APL ( cu
13,66% mai puțin), iar 48,03% (49), au afirmat că nu au participat (vezi Graficul 7).

Printre motivele invocate privind neparticiparea la ședințe se numără: lipsa invitației/anunțului;

contextul pandemic; lipsa de timp și posibilitatea de a urmări ședințele în regim online.

Părțile interesate intervievate, în proporție de 87,25%, consideră că APL informează cetățenii

despre proiectele de decizie care urmează a fi discutate pe agenda autorităților deliberative.

13 La opțiunea “Altele” au fost menționate motive ca: funcționarii APL incompetenți; atitudinea indiferentă a
funcționarilor față de principiul transparenței decizionale; volum mare de lucru; contextul pandemic; lipsa unor
standarde unice pentru toți; interesul scăzut al cetățenilor față de activitatea APL II; necesitatea ca paginile web a CR să
fie susținute financiar și tehnic de către Guvern, cu posibilitatea de outsourcing.
19
Comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, atestăm o ușoară creștere a numărului de APL
care respectă prevederile legale în privința informării în modul stabilit (plasarea informațiilor pe
pagina web oficială a autorității publice, afișarea lor la sediul acesteia într-un spațiu accesibil
publicului și/sau difuzarea lor în mass-media centrală sau locală, după caz), asupra organizării
procesului decizional.14 În cazul raioanelor Briceni, Cantemir, Călărași și Orhei, părțile interesate au
raportat nerespectarea acestei prevederi.

În vederea aprecierii rolului organizațiilor pe care le reprezintă în procesul decizional, a fost

consultată opinia a 102 persoane din regiunile monitorizate. Constatăm o autoapreciere pozitivă
privind puterea de influențare a deciziilor administrative la un număr de 33 de persoane (32,35%)
care consideră că organizația pe care o reprezintă sau în mod personal, au un rol semnificativ în
procesul de luare a deciziilor (a se vedea Tabelul 5.). De cealaltă parte, 31 de intervievați (30,39%)
sunt de părere că opinia lor nu este luată în considerație în procesul decizional. Subliniem, că în
comparație cu perioada anterioară de monitorizare, ponderea reprezentanților părților interesate
care sunt de părere că rolul lor este unul nesemnificativ în luarea deciziilor s-a majorat, de la
29,16% la 30,39%.

Tabelul 5. Autoaprecierea rolului organizațiilor pe care le reprezintă

în procesul de luare a deciziilor (opinia părților interesate)
Apreciere/Rol Semnificativ Relativ Nesemnificativ Total
Număr/Pondere aprecieri 33 38 31 102
(32,35%) (37,25%) (30,39%)

În concluzie, constatăm că pagina web a rămas sursa de comunicare cea mai utilizată atât de APL cât
și părțile interesate, în medie de 95,58%, urmată de rețelele de socializare – 78,37%, poșta electronică
– 58,66%; panoul informativ – 58,36% și ziarele – 45,58%.

Comparativ cu semestrul I 2019 atestăm creșterea ratei de utilizare a rețelelor de socializare de către
ambele părți (+9,19%) și descreșterea ratei de utilizare a poștei electronice (-14,53%), panoului
informativ (-13,14%) și ziarelor (-18,77%).

Prin comparația modului de utilizare a surselor din mediul online și a mass-mediei „tradiționale” 15,
constatăm că, APL utilizează sursele online în proporție de 86,45% și părțile interesate în proporție de
68,62%, iar mass-media „tradițională” este utilizată de APL în proporție de 25% și de către părțile
interesate în proporție de 24,83%.

În continuare la capitolul consultărilor publice, menționăm că, atât reprezentanții APL cât și părțile
interesate au utilizat mai intensiv mecanismul de solicitare a opiniilor organizațiilor societății civile,
experților, asociaților profesionale, în medie cu (+12,71%). Cu referire la APL constatăm creșterea
ratei de utilizare a mecanismului organizării dezbaterilor publice (+10,80%), mai puțin realizarea
sondajelor de opinie (- 2,05%).

Printre motivele neimplicării în consultări publice, părțile interesate, au menționat lipsa

invitației/anunțului; contextul pandemic; lipsa de timp și posibilitatea de a urmări ședințele în regim
online.

14 art.7 pct. 1, lit. a) și b.) din Legea nr. 239 privind transparența în procesul decizional.
15 Mass-media “tradițională” – ziare, radio și TV.
20
Comparativ cu semestrul I al anului 2019, în anul 2020 clădirile APL au devenit mai accesibile
persoanelor cu nevoi speciale. Astfel, în 27 din cele 35 APL (cu două APL mai mult) a fost amenajată
intrarea în clădire; clădirile tuturor celor 35 APL sunt încălzite termic iar interiorul este iluminat
electric suficient. Totuși, atestăm lipsa unei atitudini și a unor acțiuni ale APL în vederea facilitării
condițiilor persoanelor cu necesități speciale. 33 autorități publice nu au amenajată o odaie specială
pentru mame cu copii; 34 APL duc lipsă de WC prietenos acestei categorii de solicitanți iar 8 APL nu
asigură un număr suficient de scaune pe holuri.

Generalizând performanțele APL la capitolul comunicării cu părțile interesate pentru fiecare criteriu
constatăm că pentru anul 2020, APL Soroca și Edineț sunt singurele UAT care au înregistrat cel mai
mare scor, acumulând 6 și respectiv 5 criterii cu rezultat pozitiv, urmate de APL Rîșcani, Fălești,
Căușeni, Ialoveni, Cimișlia și Cahul, cu câte trei criterii pozitive per APL. (A se vedea Anexa 4)
Subliniem că APL Soroca a înregistrat cel mai mare scor și în perioada anterioară de monitorizare.

21
II. CONFORMITATEA CONȚINUTULUI PAGINILOR WEB ALE AUTORITĂȚILOR APL CU
LEGISLAȚIA ÎN DOMENIU LA CAPITOLUL TRANSPARENȚĂ DECIZIONALĂ
Potrivit art. 3, alin. (4) din Legea nr. 239 privind transparența în procesul decizional, APL urmează
să consulte cetățenii, asociațiile constituite în conformitate cu legea, alte părți interesate în privința
proiectelor de acte normative, administrative care pot avea impact social, economic, de mediu
(asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra
colectivităților locale, serviciilor publice). Concomitent, potrivit pct. 5, 6 din Regulamentul cu
privire la procedurile de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat prin
Hotărârea Guvernului (HG) nr. 967 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea
civilă în procesul decizional, APL asigură accesul la proiectele de decizii și la materialele aferente
prin publicarea lor obligatorie pe pagina web oficială, precum și aprobă regulile interne referitoare
la procedurile de elaborare, informare, consultare, participare și adoptare a deciziilor în
conformitate cu legislația în vigoare.

Suplimentar, menționăm că conform Legii nr. 436 din 28.12.2006, din 28 octombrie 2018, APL
trebuie să asigure publicarea actelor locale inclusiv în Registrul de stat al actelor locale (deciziile
consiliilor, actele normative ale primarului și ale președintelui raionului, actele privind organizarea
licitațiilor și actele privind atribuirea de terenuri, actele de angajare și cele de încetare a
raporturilor de serviciu sau de muncă etc.). Cu toate acestea, publicarea actelor respective ale APL
în Registrul actelor locale nu presupune că autoritățile locale sunt scutite de obligația de a publica
toată informația respectivă și pe pagina oficială web a APL.

Potrivit rezultatelor monitorizării pentru anul 2020, majoritatea APL în continuare ignoră
publicarea informației pe pagina web a autorității asigurând doar publicarea în Registrul actelor
locale (http://actelocale.gov.md/). Reiterăm poziția Promo-LEX potrivit căreia Registrul actelor
locale este un sistem informațional ce conține toate actele adoptate de APL, iar transparența
procesului decizional și consultarea publică cu societatea civilă este un proces de până la aprobarea
actelor locale (procesul de inițiere, elaborare și aprobare a actelor locale).

Menționăm că în scopul asigurării transparenței procesului decizional și consultarea publică cu

societatea civilă, APL sunt obligate să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea
posibilităților de participare la procesul decizional a cetățenilor, a asociațiilor constituite în
conformitate cu legea, a altor părți interesate, inclusiv prin publicarea pe pagina oficială web a
următoarei informații: regulile interne privind procedurile de informare, consultare și participare în
procesul decizional; informația privind numele, prenumele, funcția și numărul de contact al persoanei
responsabile de procesul decizional; informația cu privire la programele (trimestriale/anuale) de
elaborare a proiectelor de decizii; anunțurile privind inițierea elaborării deciziei; anunțuri privind
retragerea proiectelor de decizii; anunțuri privind organizarea de consultări publice; proiecte de
decizii și materiale aferente acestora; rezultatele consultării publice; raportul anual al autorității
publice privind transparența procesului decizional.16

Monitorii Promo-LEX au observat și raportat nivelul de prezență a acestor compartimente

informative pe pagina web a autorităților (dezagregarea datelor pe UAT în baza regiunilor Promo-
LEX este expusă în Anexa nr. 2).

16
Pct. 14 din Regulamentul cu privire la procedurile de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 967 din 9 august 2016.
22
În conformitate cu prevederile pct. 6 și 14 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 967, este prevăzut
că APL trebuie să aprobe și să publice pe pagina web regulile interne referitoare la procedurile de
elaborare, informare, consultare, participare și adoptare a deciziilor în conformitate cu legislația în
vigoare, precum și datele de contact ale persoanei concrete responsabile de procesul decizional. În
conformitate cu rapoartele monitorilor Promo-LEX, s-a constatat că doar 10 APL din 35
monitorizate au asigurat publicarea pe pagina web a regulilor interne respective, iar în cazul
publicării datelor de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional – doar 12 APL din 35
monitorizate (a se vedea Graficele 8 și 9).

Comparativ cu semestrul I 2019, constatăm păstrarea tendinței de nepublicare de către APL pe

pagina web a regulilor interne privind procedurile de informare, consultare și participare în
procesul decizional, precum și a datelor de contact ale persoanei responsabile de procesul
decizional.
Graficul nr. 8

Graficul nr. 9

23
Potrivit pct. 14, alin. (3) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 967, APL urmează să publice pe
pagina web oficială informația cu privire la programele (trimestriale/anuale) de elaborare a
proiectelor de decizii, cu indicarea proiectelor care urmează a fi supuse obligatoriu consultărilor
publice, iar potrivit pct. 14, alin. (4) din același act normativ – publicarea anunțurilor privind
inițierea elaborării deciziilor.

Concomitent, conform art. 9, alin. (1) din Legea nr. 239, după inițierea procesului de elaborare a
deciziei, APL urmează să publice anunțul respectiv pe site-ul său oficial, în termen de cel mult 15 zile
lucrătoare, și îl va expedia imediat prin intermediul poștei electronice părților interesate, îl va afișa
la sediul său într-un spațiu accesibil publicului și/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală.

Conform rapoartelor monitorilor Promo-LEX, s-a constatat că în perioada monitorizată, doar 10

APL au publicat programele de elaborare a proiectelor de decizii și, respectiv, doar 17 APL au
publicat anunțurile privind inițierea elaborării deciziilor (a se vedea Graficele 10 și 11).

Comparativ cu semestrul I 2019, constatăm o creștere a numărului APL care s-au conformat
prevederilor legale atât în cazul publicării programelor de elaborare a proiectelor de decizii (cu două
APL), cât și în cazul publicării anunțurilor privind inițierea elaborării deciziilor (cu opt APL).

Graficul nr. 10

Graficul nr. 11

24
În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 239, APL urmează să organizeze consultarea
publică a proiectelor de decizii elaborate. În acest scop, autoritatea publică anunțul privind
organizarea consultărilor publice și materialele aferente cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de
definitivarea proiectului de decizie. Concomitent, potrivit art. 12 din Legea nr. 239, APL urmează să
asigure publicarea pe pagina web a sintezei recomandărilor parvenite în rezultatul consultărilor
publice efectuate.

Potrivit rapoartelor monitorilor Promo-LEX, în anul 2020, anunțurile privind consultarea publică în
procesul decizional au fost publicate de doar 24 APL, iar dintre acestea doar 6 (25%) au publicat și
rezultatele acestor consultări – sinteza recomandărilor (a se vedea Graficele 12 și 13). Comparativ
cu semestrul I 2019, constatăm o creștere, deși nesemnificativă, a numărului APL care au publicat
anunțurile privind consultarea publică: de la 19 APL (sem. I 2019) – la 24 APL (2020), precum și a
celor care au publicat sinteza recomandărilor: de la 5 APL (sem. I 2019) – la 6 APL (2020).

Graficul nr. 12

Graficul nr. 13

Potrivit art. 15 din Legea nr. 239, APL urmează să asigure publicarea proiectelor de decizii, deciziilor
și a materialelor aferente, iar conform art. 16, alin. (2) din Legea nr. 239, până la sfârșitul

25
trimestrului I al noului an, APL urmează să publice raportul anual privind transparența în procesul
decizional (pentru anul precedent). Raportul respectiv trebuie să includă: numărul deciziilor
adoptate pe parcursul anului de referință; numărul total al recomandărilor recepționate în cadrul
procesului decizional; numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice și al ședințelor
publice organizate; numărul cazurilor în care acțiunile sau deciziile autorității publice au fost
contestate etc. Concomitent, potrivit, pct. 14, alin. (9) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 967,
raportul respectiv urmează a fi publicat pe pagina web.

Monitorii Promo-LEX au raportat despre publicarea proiectelor de decizii și a materialelor aferente

în cazul a 29 APL, a deciziilor adoptate în cazul a 30 APL, și respectiv, publicarea rapoartelor anuale
privind transparența decizională - în cazul a 16 APL (a se vedea Graficele 14, 15 și 16). Comparativ
cu semestrul I 2019, constatăm că gradul de respectare a prevederilor legale nu a cunoscut
modificări substanțiale. În 2020 atestăm o creștere cu 2 autorități (de la 27 – la 29) a numărului
APL care au publicat proiectele de decizii, cu o autoritate (de la 29 – la 30) a APL care au publicat
deciziile adoptate. Cât privește APL care au publicat rapoartele anuale privind transparența
decizională, numărul acestora este în descreștere (de la 18 – la 16).

Graficul nr. 14

Graficul nr. 15

26
 Graficul nr. 16

În scopul aflării opiniei privind cauzele necorespunderii paginilor web prevederilor legale, au fost
desfășurate 102 interviuri cu părțile interesate și, respectiv, 32 interviuri cu reprezentanții APL
monitorizate. În rezultat, s-a constatat că cauza de bază a necorespunderii paginilor web –
menționată atât de părțile interesate, cât și de APL – este lipsa unor politici și acțiuni reale ale
statului în domeniul asigurării transparenței decizionale, lipsa prevederilor legale exagerate ca
număr și conținut, urmată de necesitatea reformării APL și, respectiv, finanțarea insuficientă a
acestora (a se vedea Graficul 17).

Graficul nr. 17

În contextul celor relatate, comparativ cu perioada anterioară de monitorizare, conformitatea

conținutului paginilor web ale APL la capitolul transparență decizională a evoluat după cum
urmează. Constatăm o creștere a numărului APL care au respectat prevederile legale vizavi de
publicarea deciziilor aprobate și a anunțurilor privind organizarea consultărilor publice. Astfel,
menționăm că dacă în semestrul I 2019, 83% din APL monitorizate au publicat deciziile și materialele
27
aferente acestora, atunci în 2020 – 86%. În cazul anunțurilor privind organizarea consultărilor
publice – dacă în semestrul I 2019 au fost publicate de dor 54% din APL, atunci în 2020 – de 69% din
APL.

Cât privește aspectele privind publicarea regulilor interne și a rapoartelor anuale privind
transparența decizională constatăm o diminuare semnificativă. În context, dacă în semestrul I 2019,
34% din APL monitorizate au publicat regulile interne, atunci în 2020 – doar 29%. Dacă în semestrul I
2019 rapoartele anuale privind transparența decizională au fost publicate de 51% din APL, atunci în
2020 – doar de 46% din APL.

În scopul creării unei imagini de ansamblu privind conformitatea paginilor web APL în anul 2020, în
Graficul nr. 18 este reflectată evoluția acestora pe parcursul a 12 luni (2019 - 2020).

Graficul nr. 18

Analiza rezultatelor per APL sintetizată în graficele elaborate în baza celor 9 tipuri de informație
demonstrează că cele mai bune rezultate în ceea ce privește conformitatea conținutului paginilor web
ale APL la capitolul transparență decizională, sunt înregistrate de autoritățile din mun. Bălți r.
Sângerei și Strășeni. La extrema opusă – cu cele mai slabe rezultate, sunt APL din r. Anenii Noi, Briceni,
Drochia și Taraclia (a se vedea Anexa nr. 2).

28
III. ATITUDINEA APL FAȚĂ DE SOLICITAREA DE INFORMAȚIE CU CARACTER OFICIAL
În vederea evaluării modului de respectare a obligațiilor de către furnizorii de informații în procesul
asigurării accesului la informațiile oficiale, monitorii Promo-LEX au depus, și în acest an, o solicitare
de informații la fiecare din cele 35 UAT. Solicitarea de oferire a informației oficiale a fost întocmită
conform cerințelor legale, nefiind vorba de informație cu accesibilitate limitată.

Din totalul de 35 de răspunsuri recepționate, în 25 cazuri (71,42%) răspunsurile au parvenit în

termene legale cu un conținut complet, iar în 3 cazuri (8,57%) răspunsurile au fost furnizate în
termene legale însă cu un conținut incomplet și anume din partea APL Briceni, Edineț și Taraclia. Cu
nerespectarea termenelor legale și cu un conținut complet au fost furnizate 5 răspunsuri (14,28%) –
Anenii Noi, Căușeni, Cimișlia, Criuleni și Rezina. În două cazuri APL au furnizat răspunsurile cu
nerespectarea termenelor legale și cu un conținut incomplet – Orhei, mun. Chișinău (a se vedea
Graficul 19).

În comparație cu semestrul I 2019 când 80% din răspunsurile APL au parvenit în termene legale cu
un conținut complet, în 2020 constatăm un regres vizavi de atitudinea APL de nivel II față de
solicitările de informații cu caracter public. Rata furnizării răspunsurilor de către APL de nivel II în
termen legal și cu un conținut complet s-a diminuat cu (-8,58%). Reiterăm poziția Promo-LEX,
conform căreia aceste date trebuie tratate ca fiind îngrijorătoare din perspectiva asigurării
transparenței în activitatea APL, precum și a prestării de servicii publice calitative.

Graficul nr. 19

La acest aspect, ca o retrospectivă a perioadelor de monitorizare 2017 – 2020, am constatat că APL

mun. Chișinău, Anenii Noi și Rezina, au furnizat cel mai mic număr de răspunsuri la solicitările de
acces la informație ignorând astfel obligațiile legale și interesul cetățeanului.

Menționăm că ignorarea solicitărilor privind accesul la informații contravine prevederilor legale în

vigoare17 conform cărora refuzul privind accesul la informație se argumentează în scris. Mai mult,

17 Art. 19 alin. (1) din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație, (1) Refuzul de a furniza o informație, un
document oficial va fi făcut în scris, indicându-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului,
făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicației oficiale), pe care
se bazează refuzul, precum şi procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripție.
29
conform art. 21 alin. (3), lit. e) din aceeași lege, lezarea dreptului de acces la informații poate fi atacat
în instanța de judecată.

Tabelul 6. Atitudinea APL față de adresările privind solicitarea accesului la informații

cu caracter oficial
Răspuns furnizat Răspuns furnizat cu Răspuns
Răspuns furnizat în limite în limite legale cu întârziere și cu un furnizat cu
Regiune legale cu un conținut complet un conținut conținut complet întârziere și
incomplet cu un conținut
incomplet
Dondușeni
Soroca
Nord

Drochia Briceni
Rîșcani Edineț
Ocnița
Glodeni
mun. Bălți
Nord-

Sângerei
Est

Fălești Rezina
Șoldănești
Florești
Telenești
Anenii Noi
Centru
-Sud-

mun. Chișinău
Est

Dubăsari Ștefan Vodă Căușeni

Criuleni
Ialoveni
Călărași
Centru-

Ungheni
Sud-
Vest

Hâncești Orhei
Nisporeni
Strășeni

Basarabeasca
Cahul
Sud

Cantemir Taraclia Cimișlia

Leova
UTA Găgăuzia
25 3 5 2

În concluzie, comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, Asociația Promo-LEX constată

regrese în ceea ce privește raporturile dintre autoritățile APL II și solicitanții de informație în procesul
de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație, deoarece s-a micșorat
numărul de cazuri de furnizare a răspunsurilor cu respectarea termenelor legale și a calității
conținutului, față de semestru I al anului 2019, de la 28 (80%), la 25 (71,42%) cazuri.

Totuși, subliniem că în comparație cu semestrul I 2019, în 2020 atestăm eradicarea fenomenului lipsei
unui răspuns din partea APL II la solicitarea de informație.

Retrospectiv, pentru anii 2017 – 2020, Promo-LEX a constatat că APL mun. Chișinău, Anenii Noi și
Rezina a continuat să înregistreze cele mai proaste rezultate la capitolul furnizării de răspunsuri la
solicitările de acces la informație.

30
IV. GRADUL DE TRANSPARENȚĂ A PROCESULUI DE PREGĂTIRE ȘI DESFĂȘURARE A
ȘEDINȚELOR AUTORITĂȚILOR DELIBERATIVE ALE APL
Identificarea gradului de transparență a pregătirii și desfășurării ședințelor autorităților
deliberative ale APL pe parcursul anului 2020 s-a realizat în baza următoarelor proceduri:
anunțarea despre desfășurarea ședințelor; caracterul deliberativ al ședinței; aprobarea ordinii de zi în
cadrul ședințelor autorităților deliberative; participarea și observarea liberă a ședințelor,
transmiterea live a ședințelor și publicarea deciziilor adoptate.

În calitate de metode ale monitorizării s-au utilizat: observarea directă a ședințelor (participarea la
ședințe) de către monitorii Promo-LEX, comunicarea cu funcționarii APL și părțile interesate,
precum și scanarea resurselor online. Monitorizarea ședințelor a avut loc prin utilizarea în calitate
de instrument de lucru a unei Fișe de monitorizare care conține mai mulți indicatori de
corespundere a procedurilor de organizare și desfășurare a ședințelor: tipul ședinței; gradul de
asigurare a publicității; prezentarea informației despre ordinea de zi; prezența la ședință; publicarea
deciziilor. Totalizând și analizând informațiile colectate în baza acestor Fișe de monitorizare, am
reușit să obținem un tablou general atât pe republică, cât și pe fiecare UAT în parte, în ceea ce ține
de publicitatea ședințelor, prezentarea informațiilor despre subiectele incluse pe ordinea de zi,
precum și referitoare la prezența în ședințe a actorilor implicați.

În perioada monitorizată, autoritățile deliberative ale APL (inclusiv Adunarea Populară a UTAG) s-
au întrunit în cel puțin 270 de ședințe. Cele mai multe ședințe au fost organizate în mun. Chișinău
(23), mun. Bălți și UTA Găgăuzia (câte 16 în fiecare APL), Edineț (11), Căușeni, Glodeni și Orhei
(câte 10 în fiecare APL). Cele mai puține ședințe au fost organizate în Anenii Noi și Telenești (câte 4
în fiecare APL) (a se vedea Tabelul 7).

Tabelul 7. Caracterul ședințelor APL (repartizare pe UAT)

Nr. total Nr. de Nr. de
UAT Nr. de ședințe
de ședințe ședințe
extraordinare
ședințe deliberative ordinare
Briceni 7 7 3 4
Dondușeni 8 8 3 5
Drochia 7 7 3 4
Nord

Soroca 6 6 5 1
Ocnița 6 6 4 2
Rîşcani 6 6 2 4
Edineţ 11 11 7 4
Fălești 6 6 3 3
Floreşti 6 6 3 3
Glodeni 10 10 4 6
Nord-Est

mun. Bălți 16 16 2 14
Sângerei 6 6 2 4
Telenești 4 4 2 2
Șoldănești 6 6 4 2
Rezina 6 6 1 5
Anenii Noi 4 4 2 2
u-Sud-
Centr

Est

Căușeni 10 9 4 6

31
 Ștefan Vodă 6 6 3 3
mun. Chișinău 23 23 1 22
Dubăsari 5 4 2 3
Criuleni 5 5 2 3
Călărași 6 5 5 1
Hânceşti 6 6 3 3
Centru-Sud-Vest

Ialoveni 7 7 4 3
Nisporeni 7 6 5 2
Orhei 10 10 3 7
Ungheni 6 6 3 3
Strășeni 8 8 3 5
Basarabeasca 5 5 3 2
Cahul 6 5 5 1
Cantemir 7 7 3 4
Sud

Cimișlia 7 7 4 3
Leova 6 6 5 1
Taraclia 9 9 3 6
UTA Găgăuzia 16 16 12 4
Total 270 265 123 147

Reamintim, că potrivit Legii nr. 436 privind administrația publică locală, art. 45 alin. (1) consiliile
raionale se întrunesc în ședințe ordinare o dată la 3 luni (valabil și pentru consiliile municipale
Chișinău18 și Bălți19). Respectiv, în decursul a 12 luni, fiecare din cele 35 de organe reprezentative,
cu excepția Adunării Populare a UTAG, ar fi trebuit să se întrunească în 4 ședințe ordinare. Cu
toate acestea, constatăm că 22 consilii nu au respectat norma legală. Astfel, consiliile Rezina și
mun. Chișinău s-au întrunit doar în câte o ședință ordinară; 7 consilii20 s-au întrunit doar în câte 2
ședințe ordinare iar 13 consilii raionale21 s-au întrunit doar în câte 3 ședințe ordinare.

Subliniem că, în semestrul I 2020, prin Hotărârea Parlamentului a fost declarată starea de urgență
pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.22 Prin urmare,
autoritățile deliberative au fost în imposibilitate să se întrunească în această perioadă, fără
anumite reglementări exprese în cadrul legal privind dreptul convocării consiliului și desfășurarea
ședințelor prin mijloace electronice.

Caracterul deliberativ al ședințelor. Conform art. 13 din Legea nr. 436 privind administrația publică
locală, ședința consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din numărul
consilierilor aleși. Din totalul de 270 de ședințe monitorizare de Promo-LEX, 265 au fost
deliberative (98,14%) și doar în cazul a 5 (1,85%) (Cahul, Călărași, Căușeni, Dubăsari, Nisporeni)
numărul consilierilor nu a fost suficient pentru ca ședința să se desfășoare (a se vedea Graficul nr.

18
Art. 58, alin. (1) din Legea nr. 436 privind administrația publică locală din 28.12.2006.
19
Art. 593, alin. (1) din Legea nr. 436 privind administrația publică locală din 28.12.2006.
20
Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, mun. Bălți, Râșcani, Sângerei și Telenești.
21
Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Dondușeni, Drochia, Fălești, Florești, Hâncești, Orhei, Strășeni, Ștefan Vodă, Taraclia,
Ungheni.
22
Hotărârea Parlamentului nr. 55 privind declararea stării de urgență din 17 martie 2020.
32
20). Astfel, constatăm o rată de participare mai activă a aleșilor locali, în comparație cu semestrul I
2019 unde au fost 2 (2,24%) ședințe la care s-a înregistrat lipsa de cvorum.

Grafic nr. 20

Anunțarea despre desfășurarea ședințelor. Conform prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 239
privind transparența în procesul decizional prevede, anunțul referitor la desfășurarea ședinței
publice trebuie să conțină data, ora și locul desfășurării ședinței publice, ordinea de zi a acesteia,
precum și să fie:

- plasat pe pagina web oficială a autorității publice;

- expediat prin intermediul poștei electronice părților interesate;
- afișat la sediul autorității publice într-un spațiu accesibil publicului;
- și/sau să fie difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz.
În procesul de monitorizare, Asociația Promo-LEX a evaluat în ce măsură APL au publicat
anunțurile privind desfășurarea ședințelor pe pagina web, panou informativ și în mass-media.
Astfel, din cele 270 de ședințe organizate, în cazul a 232 (85,92%) de ședințe anunțurile au fost
plasate pe pagina web, în cazul a 171 (63,33%) – pe panoul informativ și în cazul a 34 (12,59%) – în
mass-media (a se vedea Graficul 21). Comparativ cu semestrul I 2019, a crescut rata de publicare a
anunțurilor pe pagina web (+6,15%), însă a scăzut rata de publicare a anunțurilor pe panoul
informativ (-5,20%) și în mass-media (-26,73%).

Graficul nr. 21

33
Menționăm că, în cazul a 27 (10%) ședințe anunțul a fost plasat pe toate cele 3 surse monitorizate,
în comparație cu semestrul I 2019, a scăzut rata de publicare a anunțului în toate cele 3 surse cu (-
11,34%). Normele legale de plasare a anunțurilor (plasarea obligatorie pe pagina web și pe panoul
informativ) au fost respectate în cazul a 118 (43,70%) ședințe, în descreștere cu (-6,86%) față de
semestrul I 2019. Comparativ cu semestrul I 2019 când toate APL-urile cu excepția Consiliului
raional Basarabeasca (dizolvat în semestrul II 2018) au publicat anunțurile cel puțin într-o sursă, în
anul 2020 au fost 10 ședințe23 la care anunțul nu a fost plasat pe nici o sursă monitorizată.

Per APL, în 2020 comparativ cu semestrul I 2019 când 4 APL (mun. Bălți, Ungheni, Cahul și UTA
Găgăuzia) au plasat anunțurile privind desfășurarea tuturor ședințelor pe toate cele 3 surse
monitorizate (pagina web, panou informativ și mass-media ca sursă de informare facultativă), nici o
administrație publică locală nu a plasat anunțurile respective pe toate cele 3 surse. În cazul APL
Basarabeasca, Cantemir, Cimișlia, Edineț, Orhei și Strășeni, anunțurile privind desfășurarea tuturor
ședințelor au fost plasate pe pagina web și pe panoul informativ, respectând astfel normele legale
obligatorii (a se vedea Tabelul 8).

Din cele constatate, observăm o creștere a numărului de anunțuri plasate pe pagina web și
menținerea tendinței de comunicare cu mediul extern prin intermediul paginii web, similar
semestrului I 2019. De asemenea, constatăm că plasarea anunțurilor în mass-media continuă să fie
mai puțin populară, în comparație cu semestrul I 2019, rata publicării anunțurilor în mass-media
locală/regională a scăzut drastic, cu (-26,73%).

Tabelul 8. Plasarea anunțurilor privind ședințele APL (repartizare pe UAT)

Nr. de ședințe
Nr. de ședințe Nr. de ședințe
Nr. de ședințe cu anunț
Raion/Municipiu/ Nr. de cu anunț cu anunț
cu anunț plasat plasat pe
UTAG ședințe difuzat în mass- public făcut în
pe pagina web panoul
media termeni legali
informativ
Briceni 7 0 1 2 0
Dondușeni 8 2 8 0 2
Drochia 7 5 6 6 4
Soroca 6 3 4 1 4
Nord

Ocnița 6 3 6 0 5
Râşcani 6 3 6 3 6
Edineţ 11 11 11 1 11
Fălești 6 6 4 1 6
Floreşti 6 6 4 0 6
Glodeni 10 6 6 1 4
mun. Bălți 16
Nord-Est

16 8 8 15
Sângerei 6 4 4 0 6
Telenești 4 2 2 0 3
Șoldănești 6 6 3 0 6
Rezina 6 5 3 0 5

23 Briceni (4), Drochia (1), Glodeni (1), Nisporeni (1), Rezina (1), Soroca (1) și Telenești (1).
34
 Anenii Noi 4 4 0 0 4
Centru-Sud-Est Căușeni 10 10 0 0 10
Ștefan Vodă 6 6 0 0 6
mun. Chișinău 23 23 0 0 22
Dubăsari 5 5 0 0 5
Criuleni 5 5 0 0 5
Călărași 6 6 5 0 6
Centru-Sud-Vest

Hânceşti 6 6 4 4 6
Ialoveni 7 7 6 0 6
Nisporeni 7 6 5 0 5
Orhei 10 10 10 0 10
Ungheni 6 6 4 0 6
Strășeni 8 8 8 0 8
Basarabeasca 5 5 5 0 5
Cahul 6 5 6 3 6
Cantemir 7 7 7 0 5
Sud

Cimișlia 7 7 7 1 5
Leova 6 6 4 0 5
Taraclia 9 6 9 0 6
UTA Găgăuzia 16 16 15 4 16
Total 270 232 171 34 230

Un alt criteriu de corespundere a procedurilor de organizare și desfășurare a ședințelor cu legislația

privind transparența în procesul decizional este termenul în care anunțurile privind desfășurarea
ședințelor trebuie să fie făcute publice (a se vedea Tabelul 8). Articolul 13 alin. (2) din Legea nr. 239
privind transparența în procesul decizional stabilește că anunțul referitor la desfășurarea ședinței
publice se face public cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței.

Graficul nr. 22

Examinând informațiile colectate pentru cele 270 de ședințe monitorizate, care au avut loc pe
parcursul anului 2020, Asociația Promo-LEX a constatat că în 230 (85,18%) cazuri termenul a fost
respectat, (a se vedea Graficul 22). Comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, la acest
capitol s-a înregistrat o descreștere (-9,20%).

35
Aprobarea ordinii de zi în cadrul ședințelor autorităților deliberative printr-un caracter public și
deschis, de asemenea, constituie o procedură iminentă unei administrații transparente. Atât art. 13
alin. (2) din Legea nr. 239 privind transparența în procesul decizional, cât și art. 17 alin. (3) lit. b)
din Legea nr. 436 privind administrația publică locală garantează accesul publicului la subiectele
incluse pe ordinea de zi și care urmează a fi dezbătute în ședință. De menționat, că ședința
consiliului se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar (situația mun. Chișinău și mun.
Bălți) sau de consilierii care au solicitat convocarea ei. Modificarea sau completarea ordinii de zi se
admite numai la începutul ședinței și se efectuează cu votul majorității consilierilor prezenți.

Astfel, în 260 de ședințe deliberative desfășurate în perioada monitorizată, ordinea de zi a fost

supusă aprobării la începutul ședinței, și doar în cazul a 5 (1,88%) ședințe din varii motive acest
lucru nu a fost făcut (a se vedea Graficul 23). Astfel, tendința pozitivă de aprobare a ordinii de zi la
începutul ședințelor s-a menținut și în acest an.

Graficul nr.23

În cazuri excepționale, proiectele de decizii urgente pot fi supuse elaborării și adoptării fără
respectarea etapelor prevăzute de legea privind transparența în procesul decizional. Totuși, legea
impune ca argumentarea necesității de a adopta decizia în regim de urgență, fără consultarea
cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate, să fie adusă la
cunoștința publicului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptare, prin plasarea pe
pagina web a autorității publice, prin afișarea la sediul acesteia într-un spațiu accesibil publicului
și/sau prin difuzarea în mass-media centrală sau locală.

36
 Graficul nr. 24

Astfel, din 265 de ședințe deliberative, în cazul a 25 (9,43%) ședințe pe ordinea de zi au fost incluse
proiecte de decizii ce urmau a fi aprobate în regim de urgență (a se vedea Graficul 24). Însă doar în
2 (sub 1%) cazuri s-au respectat prevederile legale și anume argumentarea necesității de a adopta
decizia în regim de urgență. Printre APL care nu au respectat aceste prevederi legale se numără
Taraclia (6 ședințe), Leova (5 ședințe), Cahul (4 ședințe), Cantemir (3 ședințe), Basarabeasca,
Călărași, Căușeni, Cimișlia și Dubăsari (câte 1 ședință per APL). Atragem atenția că, practica de a
include pe ordinea de zi subiecte urgente fără argumentare în APL Leova și Taraclia se repetă și în
anul 2020 (a se vedea Tabelul 9).

Participarea și observarea liberă a ședințelor este un aspect fundamental pentru exercițiul de

monitorizare. Ținem să remarcăm că, pe parcursul anului 2020, toate cele 265 ședințe deliberative
ale consiliilor raionale, municipale și ale Adunării Populare a Găgăuziei au fost deschise pentru
monitorii Promo-LEX și nu au fost înregistrate impedimente pentru accesul la ședință. În cazul a 4
ședințe, în vederea protejării participanților, observarea ședințelor a fost posibilă online. În același
context, s-a sesizat o prezență sporită la ședințe a mass-mediei locale, reprezentanți ai ONG-lor
locale, activiști civici, cetățeni, alături de vicepreședinți de raion, primari, șefi de direcții.

Transmiterea live a ședințelor este un element ce sporește transparența procesului decizional. Deși
este un procedeu relativ nou pentru Republica Moldova, unele consilii raionale, cele municipale
precum și Adunarea Populară folosesc pe larg transmiterea live a ședințelor fie prin intermediul
portalurilor online fie live pe TV. Astfel, 121 (45,66%) din 265 ședințe deliberative au fost
transmise live și cetățenii au putut urmări activitatea organelor deliberative locale (Graficul 25).
Comparativ cu semestrul I 2019, în 2020 procentul transmisiunilor live a crescut cu (+16,45%)
fiind folosit de 51,42% din APL, inclusiv ca răspuns la pandemia de COVID-19 fiind introdus
regimul de carantină, interzisă desfășurarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea
unui număr mai mic de 50 de persoane și impusă respectarea obligatorie a măsurilor de control și
combatere a infecției.

37
Printre APL care folosesc pe larg transmisiunea live se numără: Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul,
Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Fălești, Glodeni, Ialoveni, mun. Bălți, mun. Chișinău, Nisporeni,
Sângerei, Soroca, Ștefan Vodă, Taraclia și UTA Găgăuzia.

Graficul nr. 25

38
 Tabelul 9. Aprobarea ordinii de zi a ședințelor APL și publicarea deciziilor aprobate (repartizare pe UAT)
Nr. de Nr. de zile în care au
Nr. de ședințe cu
ședințe, fost incluse deciziile
Nr. de argumentarea
Nr. de Nr. de ședințe, deciziile în Registrul de stat
ședințe cu necesității Nr. de zile în care
Nr. de ședințe deciziile cărora cărora au al actelor locale
Raion/Municipiu/ Nr. de ordinea de includerii au fost publicate
ședințe cu au fost fost incluse
UTAG ședințe zi aprobată proiectelor deciziile pe pagina
deliberative proiecte publicate pe în Registrul
la începutul urgente conform web
urgente pagina web de stat al
ședinței prevederilor
actelor
legale
locale
Briceni 7 7 7 0 0 0 x 7 3/4/13/19/20/30/56
Dondușeni 8 8 8 0 0 2 4 8 1/2/4/6/6/23
Drochia 7 7 7 0 0 3 5/7/8 7 3/5/7/8
Nord

Soroca 6 6 6 0 0 5 5/6 6 2/5/6/8

Ocnița 6 6 6 0 0 1 5 6 4/8/9/10
Râşcani 6 6 6 0 0 0 x 6 3/4/5
Edineţ 11 11 11 0 0 5 2/4/5/10/12 11 2/4/5/7/8/10/12
Fălești 6 6 6 0 0 6 3/5/7/8/10 6 3/5/7/8/10
Floreşti 6 6 6 0 0 6 3/5/6 6 3/5/6
Glodeni 10 10 10 0 0 10 0/1/3/4 10 0/1/3/4
Nord-Est

mun. Bălți 16 16 16 0 0 15 0/1/2/3/4/9/12 16 0/1/2/3/4/12

Sângerei 6 6 6 0 0 6 7/8/9/10 6 7/8/9/10
Telenești 4 4 4 0 0 4 0/3/4/5 4 0/3/4/5
Șoldănești 6 6 6 0 0 6 0/1/2/4 6 0/1/2/5
Rezina 6 6 6 0 0 6 0/3/4/5 6 0/3/4/5
Anenii Noi 4 4 4 0 0 0 x 4 1/3/4/6
9 9
Centru-Sud-Est

Căușeni 10 1 0 4 10/12 8 4/5/6/7/8/12

Ștefan Vodă 6 6 6 0 0 6 4/5/7/10 6 1/5/6/10
23 22 3/4/6/7/8/10/11/ 1/3/4/5/6/7/8/10/
23 0 0 22 22
mun. Chișinău 12/16 12/16
Dubăsari 5 4 4 1 0 4 2/7/8/11 4 7/8/11
Criuleni 5 5 4 0 0 3 3/5/6 3 2/4/7
5 5
ntr

6 2 1 3 x/4/6 5 3/5/6/7/10
Ve
Su
Ce

u-

d-

Călărași
st

39
 Hânceşti 6 6 6 0 0 6 1/2/5/6/18/26 6 1/2/5/7/8
Ialoveni 7 7 7 0 0 7 x 7 4/5/6/8/9/13
Nisporeni 7 6 6 0 0 6 1/3/5/6 6 3/4/5
Orhei 10 10 10 0 0 8 1/17 10 2/3/4/5/6
Ungheni 6 6 6 0 0 6 x 6 1/4/5
Strășeni 8 8 8 0 0 7 1/2/3/5 7 1/2/3
Basarabeasca 5 5 5 1 0 5 1/2/4 5 1/2/4
Cahul 6 5 5 4 0 5 2/3/4/5 5 2/3/5
Cantemir 7 7 7 3 0 5 3/7/8/x 7 3/4/5/6/7
Cimișlia 7 7 7 1 0 7 3/4/5/6/8 7 3/4/6/7
Sud

Leova 6 6 6 5 0 6 4/6/7/12 6 5/7/8

Taraclia 9 9 9 6 0 0 x 9 5/6/7
16 14 1/2/3/4/5/6/7/8/
16 1 1 15 0 x
UTA Găgăuzia 10
Total 270 265 260 25 2 200 245

40
Publicarea deciziilor adoptate. Autoritățile publice sunt obligate să asigure accesul la deciziile
adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege, prin plasarea acestora pe pagina web
oficială, prin includerea în Registrul de stat al actelor locale (RSAL), prin afișarea la sediul
autorităților într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzarea în mass-media centrală sau
locală, după caz, precum și prin alte modalități stabilite de lege24.

Astfel, din 265 ședințe deliberative, în 200 (75,47%) ședințe, APL au publicat deciziile adoptate pe
pagina web oficială (a se vedea Graficul 26). În 2020 atestăm o rată mai mică de publicare a
deciziilor adoptate pe pagina web în comparație cu semestrul I 2019 (-3,84%).

Ce ține de RSAL, din 265 ședințe deliberative, în 245 (92,45%) ședințe APL au inclus deciziile
adoptate pe site-ul www.actelocale.gov.md. Comparativ cu semestrul I 2019, în 2020 atestăm o
tendință pozitivă a APL de a include deciziile adoptate în RSAL (+6,25%) (a se vedea Graficul 27).

În proporție de 24,52% (+3,83% față de semestrul I 2019) deciziile ședințelor deliberative nu au

fost publicate pe pagina web oficială, iar acest fapt îl considerăm a fi unul alarmant pentru
transparența în procesul decizional, or, conform art. 15 din Legea privind transparența în procesul
decizional, APL sunt obligate să asigure accesul la deciziile adoptate inclusiv prin publicarea
acestora pe pagina web oficială. Printre APL care nu au publicat deciziile pe paginile web
oficiale, sunt: Anenii Noi, Briceni, Râșcani și Taraclia, iar printre APL care au publicat parțial
deciziile ședințelor, se numără: Cantemir, Călărași, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț,
mun. Bălți, mun. Chișinău, Ocnița, Orhei, Soroca, Strășeni și UTA Găgăuzia. Comparativ cu
semestrul I 2019 când 2 APL nu au inclus deciziile în RSAL, în 2020, doar UTA Găgăuzia nu a inclus
deciziile sale în RSAL. (a se vedea Tabelul 9).

Graficul nr. 26

24 Art. 15 din Legea privind transparența în procesul decizional, Autoritățile publice vor asigura accesul la deciziile
adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege, prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin afișare la
sediul lor într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, precum și
prin alte modalități stabilite de lege. Iar conform Art. 46 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din
28.12.2006, (2) Deciziile se semnează de președintele ședinței și se contrasemnează de secretarul consiliului în termen
de cel mult 5 zile de la data desfășurării ședinței consiliului raional. (3) În termen de cel mult 5 zile de la data semnării,
secretarul consiliului raional asigură includerea deciziilor consiliului în Registrul de stat al actelor locale, precum și
afișează deciziile cu caracter normativ ale consiliului în locuri publice.
41
 Graficul nr. 27

Conform datelor raportate de monitori, APL și-au publicat deciziile pe paginile lor web oficiale
începând cu aceeași zi în care au fost adoptate (Glodeni, mun. Bălți, Rezina, Șoldănești și Telenești)
și chiar în a 26-a zi de la adoptare, fiind cea mai tardivă publicare (Hâncești).

Cât privește includerea deciziilor în resursa informațională de stat RSAL, în aceeași zi au inclus
deciziile adoptate 5 APL (Glodeni, mun. Bălți, Rezina, Șoldănești și Telenești), la polul opus APL
Briceni cu 56 zile distanță de la adoptarea deciziei.

În 2020, termenul stabilit în art. 46 din Legea 436/2006 de maxim 5 zile pentru publicarea pe
pagina web a deciziilor a fost respectat în totalitate doar de APL Basarabeasca, Cahul, Glodeni,
Rezina, Șoldănești și Telenești. În RSAL cu respectarea în totalitate a termenului de maxim 5 zile au
fost incluse deciziile a 10 APL: Basarabeasca, Cahul, Glodeni, Nisporeni, Rezina, Râșcani, Strășeni,
Șoldănești, Telenești și Ungheni. Comparativ cu semestrul I 2019, atestăm o descreștere (-1) a
numărului APL care au plasat în termen deciziile adoptate pe pagina web, precum și o creștere cu
(+7) a numărului APL care au inclus în termen deciziile adoptate în RSAL.

Ținem să menționăm că chiar dacă conform prevederilor art. 46, alin. (3) din Legea nr. 436 din
28.12.2006 autoritățile administrației publice locale, fără excepții, sunt obligate să includă deciziile
în Registrul de stat al actelor locale, și în anul 2020 deciziile Adunării Populare au fost publicate în
cadrul unei publicații locale oficiale.

Totodată, ținem să menționăm că formatul publicării deciziilor în RSAL este uniform, în format
PDF, scanat cu semnătura președintelui ședinței și a secretarului consiliului, fiind ușor de accesat.

În pofida tuturor încălcărilor constatate la acest capitol care se referă la nepublicarea deciziilor
aprobate în cadrul APL sau încălcarea termenelor de publicare a deciziilor, Promo-LEX nu a
identificat cazuri de sancționare a persoanelor responsabile de respectarea principiului
transparenței procesului decizional. Conform art. 161 din Legea nr. 239 privind transparența în
procesul decizional, nerespectarea prevederilor legii constituie abatere disciplinară și se
sancționează conform prevederilor Codului muncii sau ale legislației speciale. Persoanele fizice și
persoanele cu funcții de răspundere poartă răspundere contravențională în conformitate cu Codul
contravențional al Republicii Moldova. 25

Conform monitorilor Promo-LEX, pe parcursul anului 2020, în contextul pandemiei de coronavirus

(COVID-19), autoritățile deliberative ale APL s-au întrunit în format fizic și în format online în cel

25 Art. 326, alin. (1) din Codul contravențional … (2) Omiterea de către persoana responsabilă a termenului prevăzut de
lege privind includerea actelor emise de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a proceselor-verbale ale
ședințelor consiliului local, a documentelor și informațiilor prevăzute de lege, în Registrul de stat al actelor locale se
sancționează cu amendă de la 6 la 12 unități convenționale.
42
puțin 270 de ședințe (dintre care 265 deliberative, 123 ședințe ordinare și 147 ședințe extraordinare).
261 (98,49%) ședințe au fost accesibile monitorizării de către Promo-LEX.

Plasarea anunțurilor referitoare la desfășurarea ședințelor s-a efectuat, prioritar pe pagina web
oficială a autorității (85,92%). Comparativ cu semestrul I 2019, a crescut rata de publicare a
anunțurilor pe pagina web (+6,15%), însă a scăzut rata de publicare a anunțurilor pe panoul
informativ (-5,20%) și în mass-media (-26,73%). Termenul de publicare a anunțurilor de 3 zile în
85,18% cazuri a fost respectat. Comparativ cu perioada precedentă de monitorizare, la acest capitol
s-a înregistrat o descreștere (-9,20%).

Comparativ cu semestrul I 2019 când toate APL-urile au publicat anunțurile cel puțin într-o sursă, în
anul 2020 au fost 10 ședințe la care anunțul nu a fost plasat pe nici o sursă monitorizată.

Deciziile aprobate au fost făcute publice pe pagina web oficială a autorităților, doar în cazul a 200
(75,47%) ședințe. În 2020 atestăm o rată mai mică de publicare a deciziilor adoptate pe pagina web
în comparație cu semestrul I 2019 (-3,84%). Situația este mai puțin îngrijorătoare pe portalul
www.actelocale.gov.md. În Registrul de Stat al Actelor Locale deciziile aprobate au fost incluse în
cazul a 245 (92,45%) ședințe. Comparativ cu semestrul I 2019, în 2020 atestăm o tendință pozitivă a
APL de a include deciziile adoptate în RSAL (+6,25%). Termenul de maxim 5 zile pentru publicarea
deciziilor nu a fost respectat nici în anul 2020. La publicarea deciziilor pe pagina web oficială, în
totalitate, au respectat termenul doar APL Basarabeasca, Cahul, Glodeni, Rezina, Șoldănești și
Telenești. Iar la includerea deciziilor în RSAL, au respectat termenul doar APL: Basarabeasca, Cahul,
Glodeni, Nisporeni, Rezina, Râșcani, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni. Comparativ cu
semestrul I 2019, atestăm o descreștere (-1) a numărului APL care au plasat în termen deciziile
adoptate pe pagina web, precum și o creștere cu (+7) a numărului APL care au inclus în termen
deciziile adoptate în RSAL.

Printre APL care nu au publicat deciziile pe paginile web oficiale, sunt: Anenii Noi, Briceni, Râșcani și
Taraclia, iar printre APL care au publicat parțial deciziile ședințelor, se numără: Cantemir, Călărași,
Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, mun. Bălți, mun. Chișinău, Ocnița, Orhei, Soroca,
Strășeni și UTA Găgăuzia. Comparativ cu semestrul I 2019 când 2 APL nu au inclus deciziile în RSAL,
în 2020, doar APL UTA Găgăuzia nu a inclus deciziile sale în RSAL.

Asociația Promo-LEX apreciază și salută transmiterea live a ședințelor autorităților deliberative de

nivelul II, considerând acesta un element de maximă transparență a procesului decizional. Un număr
de 121 (45,66%) din 265 ședințe deliberative au fost transmise live și cetățenii au putut urmări
activitatea organelor deliberative locale. Comparativ cu semestrul I 2019 , în 2020 procentul
transmisiunilor live a crescut cu (+16,45%) fiind folosit de 51,42% din APL, inclusiv ca răspuns la
pandemia de COVID-19. Printre APL care folosesc pe larg transmisiunea live se numără: Anenii Noi,
Basarabeasca, Cahul, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Fălești, Glodeni, Ialoveni, mun. Bălți, mun.
Chișinău, Nisporeni, Sângerei, Soroca, Ștefan Vodă, Taraclia și UTA Găgăuzia.

Generalizând performanțele APL la capitolul transparenței ședințelor, constatăm o descreștere

substanțială (-88,89%) comparativ cu semestrul I 2019. Astfel, pentru anul 2020, doar APL
Șoldănești a înregistrat cel mai mare scor la capitolul transparenței ședințelor. (a se vedea Anexa
5).

43
V. ASPECTE ALE INTEGRITĂȚII PROFESIONALE

În vederea asigurării transparenței activității APL, din perspectiva integrității profesionale și în

2020 monitorii Promo-LEX au examinat aspecte precum: existența unui Cod de etică instituțional;
publicarea CV-urilor conducătorilor autorităților monitorizate; publicarea declarației de avere și
interese personale pe pagina Autorității Naționale de Integritate (a președinților, vicepreședinților);
persoana responsabilă de modul anticorupție; existenta planului de integritate instituțional;
existența liniei telefonice specializate anticorupție și/sau de informare. În calitate de instrumente de
lucru au fost folosite: examinarea paginilor web ale autorităților APL și a Autorității Naționale de
Integritate (ANI), precum și alte surse de informare cu acces public. De asemenea, au fost purtate
discuții cu persoanele responsabile de proces din cadrul APL-urilor monitorizate.

a) Un prim aspect abordat de către monitorii Promo-LEX se referă la existența unui Cod de
conduită instituțional în cadrul autorităților APL. Reiterăm îndemnul nostru pentru APL, inclusiv
prin acest exercițiu de monitorizare, să utilizeze posibilitatea de promovare și respectare a
principiilor integrității profesionale printr-un Cod de conduită instituțional al APL.

Comparativ cu semestrul I 2019, constatăm o creștere cu (+11,43%) a numărului de APL care dețin
un Cod de conduită instituțional. Astfel, potrivit rapoartelor monitorilor, în 2020, 14 APL (40%) au
respectat principiile integrității profesionale printr-un Cod de conduită instituțional
(Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Dondușeni, Drochia, Leova, Ocnița, Orhei, Râșcani,
Sângerei, Soroca, Strășeni și Ștefan Vodă). (a se vedea Tabelul 10).

b) Un al doilea aspect relevant se referă la publicarea CV-urilor conducătorilor autorităților

monitorizate. În conformitate cu prevederile legale, 26 pe pagina-web oficială a autorității
administrației publice vor fi publicate datele cu privire la conducerea autorității publice.

În acest sens, au fost analizate CV-urile aparținând președinților și vicepreședinților de raion; a

primarilor și viceprimarilor municipiilor (nivelul II administrativ); Guvernatorului UTAG și
președintelui Adunării Populare. În urma monitorizării, la acest capitol constatăm un regres
continuu, comparând cu perioada de monitorizare din semestrul I 2019. În 2020 doar 19 APL
(54,28%) au publicat CV-urile conducerii administrative, aceasta reprezentând o scădere cu (-
8,57%) față de semestrul I 2019. Printre APL care nu respectă această prevedere legală se numără:
Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Nisporeni, Ocnița, Rezina,
Râșcani, Sângerei, Șoldănești, Ștefan Vodă, Telenești și Ungheni.

Tabelul 10. Aspecte privind integritatea profesională și conflictul de interese

planului de integritate
Responsabil de modul
Declarația de avere și
CV conducători APL

Raport cu privire la
interese personale

Plan de integritate

Grad de realizare
implementarea
Linie telefonică
anticorupție

anticorupție
instituțional

instituțional

instituțional
Cod de etică
Regiune

UAT

Soroca DA DA DA DA DA NU DA 6/7
Drochia DA DA DA NU DA NU DA 5/7
Nord

Râşcani DA NU DA DA DA DA DA 6/7
Dondușeni DA DA DA DA DA NU DA 6/7

26Pct. 15 al Regulamentului cu privire la paginile oficiale ale administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 188 din 03.04.2012.
44
 Edineţ NU DA DA DA DA NU NU 4/7
Briceni NU NU DA DA DA DA NU 4/7
Ocnița DA NU DA NU DA NU NU 3/7
Rezina NU NU DA NU DA NU NU 2/7
Șoldănești NU NU DA DA DA NU DA 4/7
mun. Bălți NU DA DA DA DA DA DA 6/7
Nord-Est

Floreşti NU DA DA DA DA NU DA 5/7
Fălești NU DA DA DA DA DA DA 6/7
Glodeni NU DA DA DA DA DA NU 5/7
Sângerei DA NU DA DA DA DA DA 6/7
Telenești NU NU DA DA DA DA NU 4/7
mun. Chișinău NU DA DA DA DA DA NU 5/7
Centru-Sud-Est

Anenii Noi NU NU DA NU NU NU NU 1/7

Dubăsari NU DA DA NU DA NU DA 4/7
Criuleni NU DA DA NU DA NU DA 4/7
Căușeni NU NU DA NU DA NU NU 2/7
Ștefan Vodă DA NU DA NU DA NU NU 3/7
Ungheni NU NU DA NU DA NU NU 2/7
Strășeni DA DA DA NU DA DA DA 6/7
Orhei DA DA DA NU DA NU NU 4/7
Centru-Sud-Vest

Nisporeni NU NU DA NU DA NU DA 3/7
Ialoveni NU DA DA NU DA NU DA 4/7
Hânceşti NU DA DA NU DA NU NU 3/7
Călărași NU NU DA NU DA NU DA 3/7
Basarabeasca DA NU DA NU DA NU DA 4/7
Leova DA DA DA NU DA NU DA 5/7
UTA Găgăuzia NU DA DA NU NU NU NU 2/7
Sud

Cimișlia DA DA DA NU DA NU DA 5/7
Taraclia NU DA DA NU NU NU NU 2/7
Cantemir DA NU DA NU NU NU DA 3/7
Cahul DA NU DA NU DA NU NU 3/7
DA- 14 DA – 19 DA – 35 DA – 13 DA -31 DA –9 DA-19
Total
NU -21 NU - 16 NU - 0 NU - 22 NU -4 NU - 26 NU-16

c) În al treilea rând, a fost examinată publicarea declarației de avere și interese personale a

președinților și vicepreședinților pe pagina Autorității Naționale de Integritate. Similar perioadei
anterioare de monitorizare (2019), declarațiile de avere și interese sunt publicate pe pagina ANI
pentru toate cele 35 (100%) APL.

Amintim că, în conformitate cu prevederile legale 27 persoanele care dețin funcții de demnitate
publică (președinți și vicepreședinți de raion; primar general, primari și viceprimari; Guvernator
UTAG și președinte al Adunării populare) au obligația să completeze și să depună Declarația de
avere și interese personale. Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, iar ANI publică
declarațiile primite pe pagina web oficială în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de
depunere a declarațiilor. În plus, în cazul angajării, al validării mandatului ori al numirii în funcție,
după caz, declarația se depune în termen de 30 de zile de la data respectivă.

27 Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
45
În același context, încurajăm autoritățile APL să publice declarațiile și pe paginile web proprii, care
sunt folosite mai des de publicul larg. În perioada monitorizată, 8 APL (22,85%) au publicat
declarațiile de avere și interes a președinților și vicepreședinților pe pagina web proprie, și anume:
Șoldănești, Glodeni, Rezina, Telenești, Sângerei, Edineț, Râșcani și Ungheni. În comparație cu
perioada de monitorizare din semestrul I al anului 2019 atestăm o descreștere cu (-2,86%).

d) Un al patrulea criteriu analizat se referă la publicarea datelor privind persoana responsabilă de

modulul anticorupție.

În anul 2020 monitorii Promo-LEX au raportat nominalizarea și publicarea datelor despre

persoanele responsabile de modulul anticorupție de către un număr de 8 APL (22,85%), în
creștere cu (+5,71%) în comparație cu perioada de monitorizare din semestrul I 2019.

e) Indicatorul numărul cinci se referă la existența și publicarea unui plan de integritate

instituțional. Atestăm o tendință pozitivă a APL de a publica pe pagina web un asemenea Plan.
Astfel, în 2020, un număr de 31 APL-uri (88,57%) au publicat pe pagina web oficială un plan de
integritate instituțional, în creștere cu (+17,15%) față de semestrul I 2019.
Printre APL care nu au publicat Planul de integritate instituțional se numără: Anenii Noi, Cantemir,
Taraclia și UTA Găgăuzia.
f) La indicatorul raportării implementării planului, un număr de 19 (54,28%) APL-uri au publicat
rapoarte privind implementarea planului de integritate instituțional, în comparație cu semestrul I
al anului 2019 rata raportării a crescut considerabil (+22,86%).
g) Ultimul indicator analizat ține de existența liniei telefonice specializate anticorupție și/sau de
informare. Potrivit prevederilor legale28, autoritățile APL vor plasa pe pagina-web oficială a
autorității informația privind existența liniilor telefonice anticorupție și/sau de informare.
Conform rezultatelor monitorizării, în anul 2020, linia telefonică anticorupție a fost publicată pe
pagina web de către 9 APL (25,71%), acestea fiind: Briceni, Fălești, Glodeni, mun. Bălți, mun.
Chișinău, Râșcani, Sângerei, Strășeni și Telenești, cu 1 APL mai mult în comparație cu semestrul I
2019.

Generalizând scorul obținut de APL pentru indicatorii de integritate, constatăm că cel mai mare
scor acumulat de 6/7 fiecare a fost acumulat de APL Dondușeni, Râșcani, Soroca, mun. Bălți,
Fălești, Sângerei și Strășeni, iar cel mai mic scor de 1/7 a fost acumulat de APL Anenii Noi, urmată
de Rezina, Căușeni, Ungheni, Taraclia și UTA Găgăuzia cu câte 2/7 per APL (a se vedea Graficul nr.
28).

Graficul nr. 28

28 Regulamentului cu privire la paginile oficiale ale administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 188 din 03.04.2012 și Regulamentul de funcționare a sistemului liniilor telefonice anticorupție, aprobat
prin Legea nr. 252 din 25.10.2013.
46
În vederea asigurării transparenței activității autorităților publice locale, din perspectiva integrității
profesionale, monitorii Promo-LEX au analizat 7 indicatori. Cea mai mare creștere, în comparație cu
semestrul I 2019, a fost înregistrată la aspectul raportării privind implementarea planului de
integritate instituțional (+22,86%), publicării planului de integritate instituțional (+17,15%) și
existența unui Cod de conduită instituțional (+11,43%). Cu referire la aspectele privind publicarea
CV-urilor pe pagina web oficială a autorității și publicarea declarației de avere și interese personale a
președinților și vicepreședinților pe pagina web a autorității, menționăm că, în 2020 constatăm un
regres de 8,57% și respectiv 2,86%, comparativ cu semestrul I 2019.

Printre APL care au înregistrat cel mai bun scor la capitolul indicatorilor de integritate se numără:
Dondușeni, Râșcani, Soroca, mun. Bălți, Fălești, Sângerei și Strășeni. La polul opus se află: Anenii Noi,
Rezina, Căușeni, Ungheni, Taraclia și UTA Găgăuzia.

47
VI. TRANSPARENȚA CONCURSURILOR PENTRU OCUPAREA FUNCȚIEI PUBLICE
La 17 decembrie 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 672, a fost stabilit cel de-al doilea
moratoriu temporar29 consecutiv, privind încadrarea personalului în sectorul bugetar în funcțiile
vacante înregistrate la 30.11.2019 la nivel de autoritate administrativ-teritorială (expres
menționate în Anexa nr. 2 a Hotărârii în cauză). Pe parcursul moratoriului, se recomandă ca
angajarea personalului în funcțiile vacante să se realizeze cu menținerea lunară a numărului de
posturi vacante per autoritate indicat expres în Anexa nr. 2 a Hotărârii.

În vederea elucidării gradului de transparență și de publicitate a anunțurilor privind organizarea

concursurilor de ocupare a funcțiilor publice, monitorii Promo-LEX au efectuat interviuri cu
reprezentanții administrațiilor raionale și au aflat câte concursuri au fost organizate, în ce măsură
și pe ce căi anunțurile privind desfășurarea acestora au fost făcute publice. Adițional, portalul
guvernamental al funcțiilor publice a fost scanat pentru a elucida numărul APL care au plasat
anunțuri privind organizarea concursurilor de ocupare a funcțiilor publice vacante.

Astfel, conform datelor furnizate de către monitorii Promo-LEX și funcționarii APL intervievați,
înserate în Tabelul nr. 11, din cele 35 APL, în 2 APL-uri nu au fost organizate concursuri de
ocupare a funcțiilor publice – Anenii Noi și UTA Găgăuzia. În celelalte 33 APL, în total au fost
desfășurate 358 de concursuri. Cele mai multe concursuri au fost organizate în mun. Chișinău
(150), Ștefan Vodă (24), Florești (16), Criuleni (15)(a se vedea Graficul 29).

Graficul nr. 29

În ceea ce privește diseminarea anunțurilor privind organizarea concursurilor de ocupare a

funcțiilor publice, trebuie să menționăm că prevederile legale stipulează că acestea trebuie
publicate pe portalul guvernamental, pagina web, și pe panoul informațional la sediul autorității
publice, într-un loc vizibil și accesibil publicului. Autoritățile publice pot publica condițiile de
desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice și într-o publicație periodică sau în alte
mijloace de informare.

Din cele 33 de administrații care au organizat concursuri, 31 (93,93%) APL au publicat anunțurile
pe pagina lor web, în creștere cu (+17%) față de semestrul I 2019 (a se vedea Tabelul 11).

29 Hotărârea Guvernului nr. 672 din 17.12.2019 pentru stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului
în sectorul bugetar în funcțiile vacante înregistrate.
48
Panourile informative din preajma sediilor autorităților publice, fiind la prima vedere cea mai
simplă și cea mai accesibilă metodă de distribuire a informației, a fost utilizată de 28 de APL
(84,84%), în creștere cu (+15,61%) față de semestrul I 2019. În cazul plasării anunțurilor pe
portalul guvernamental, doar 13 APL (39,39%) din 33 s-au conformat acestei prevederi, în
creștere cu (+8,63%) comparativ cu perioada precedentă de monitorizare. Printre APL care au
plasat anunțurile pe portalul guvernamental menționăm: Dondușeni, Drochia, Edineț, Ocnița,
Sângerei, Fălești, Glodeni, Telenești, mun. Chișinău, Căușeni, Dubăsari, Cimișlia și Leova.

Publicațiile periodice (ziarele locale și raionale) au servit drept platformă de diseminare a

anunțurilor pentru 11 (33,33%) din cele 33 de APL. Comparativ cu semestrul I 2019, atestăm o
descreștere considerabilă (-20,51%) a ratei de publicare a anunțurilor în mass-media.

Analizând datele dezagregate pe UAT privind respectarea prevederilor legale ale publicității
procesului de ocupare a funcțiilor publice în cadrul APL, deducem că doar 11 (33,33%)
administrații (Dondușeni, Edineț, Ocnița, Sângerei, Fălești, Glodeni, Telenești, Căușeni, Dubăsari,
Cimișlia și Leova) din 33 care au organizat concursuri au respectat cerințele legale privind
transparența angajării și au afișat anunțurile și condițiile pe toate cele 3 căi de informare
obligatorii. Comparativ cu semestrul I 2019, rata afișării anunțurilor conform cerințelor legale a
crescut cu (+14,10%). Adițional, în mass-media regională și locală, au publicat anunțurile și
condițiile de participare 5 (15,15%) APL (Dubăsari, Glodeni, Fălești, Sângerei și Ocnița).
Comparativ cu semestrul I 2019 la acest aspect APL-urile nu au înregistrat progrese. Astfel,
constatăm că, deși a înregistrat o ușoară creștere, portalul guvernamental unic al funcțiilor publice
rămâne un instrument mai puțin popular printre APL de diseminare a informației privind
organizarea concursurilor (a se vedea Tabelul 11).

Tabelul 11. Publicarea anunțurilor și condițiilor de ocupare a funcției publice

fost publicate
fost publicate

fost publicate

fost publicate

guvernament

și regională30
informativ al

media locală
(cariere.gov.
condițiile au

condițiile au

condițiile au

condițiile au
pe Portalul
autorității

autorității
Anunțul și

Anunțul și

Anunțul și

Anunțul și
pe panoul
pe pagina

în mass
web a
UAT

md)
al

Dondușeni DA DA DA NU
Drochia DA NU DA NU
Soroca DA DA NU NU
Nord

Râşcani DA DA NU DA
Briceni DA DA NU NU
Edineţ DA DA DA NU
Ocnița DA DA DA DA
Floreşti DA DA NU NU
Sângerei DA DA DA DA
mun. Bălți DA DA NU NU
Nord-Est

Șoldănești DA DA NU NU
Fălești DA DA DA DA
Rezina DA DA NU DA
Glodeni DA DA DA DA
Telenești DA DA DA NU
DA DA NU NU
Centru-Sud-

Criuleni
Nu s-au organizat Nu s-au organizat Nu s-au organizat Nu s-au organizat
Est

Anenii Noi
concursuri concursuri concursuri concursuri
mun. Chișinău DA NU DA NU

30 Publicarea în mass-media locală și regională este alternativă și nu obligatorie.

49
 Ștefan Vodă DA DA NU NU
Căușeni DA DA DA NU
Dubăsari DA DA DA DA
Nisporeni DA DA NU NU
Ialoveni DA DA NU NU
Centru-Sud-Vest

Ungheni DA DA NU DA
Strășeni DA DA NU DA
Orhei NU NU NU NU
Hânceşti DA DA NU NU
Călărași DA DA NU DA
Nu s-au organizat Nu s-au organizat Nu s-au organizat Nu s-au organizat
UTA Găgăuzia
concursuri concursuri concursuri concursuri
Taraclia DA NU NU NU
Cimișlia DA DA DA NU
Sud

Leova DA DA DA NU
Cantemir NU NU NU NU
Cahul DA DA NU DA
Basarabeasca DA DA NU NU
Total DA-31 DA-28 DA-13 DA-11

Generalizând, atestăm că APL-urile (33) care au organizat concursurile publice, în continuare

preferă să utilizeze instrumentele de plasare a anunțurilor pe pagina web a autorității (93,93%), pe
panoul informativ al autorității (84,84%), pe portalul guvernamental www.cariere.gov.md (39,39%)
și în mass media locală sau regională (33,33%). Deși a înregistrat o ușoară creștere, și în anul 2020,
portalul guvernamental al funcțiilor publice rămâne un instrument mai puțin popular printre APL de
diseminare a informației privind organizarea concursurilor.

Totuși, rata APL-urilor care se evidențiază prin respectarea cerințelor legale privind transparența
angajării și care au afișat anunțurile și condițiile pe toate cele 3 căi de informare obligatorii (pagina
web a autorității, panoul informativ al autorității și portalul guvernamental-www.cariere.gov.md) a
crescut în anul 2020 cu (+14,10%) (Dondușeni, Edineț, Ocnița, Sângerei, Fălești, Glodeni, Telenești,
Căușeni, Dubăsari, Cimișlia și Leova).

50
VII. TRANSPARENȚA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚII PUBLICE
Definită ca fiind un principiu fundamental în procesul achizițiilor publice (art. 7, lit. b, Legea nr.
131 privind achizițiile publice), transparența constituie un veritabil instrument de control, o
garanție a utilizării eficiente și legale a resurselor financiare ale autorităților contractante (inclusiv
APL), reprezentând o condiție esențială pentru integritate și prevenire a corupției în domeniul
achizițiilor publice. Monitorizarea plenară a transparenței procesului decizional este imposibilă
fără a lua în considerare gradul de informare a publicului larg și a celui interesat despre
procedurile de achiziții și bunurile achiziționate de către autoritățile publice.

Procesul de achiziții publice este reglementat prin Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind
achizițiile publice, HG nr. 667 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
activitatea grupului de lucru pentru achiziții, HG nr. 1419 din 28 decembrie 2016 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice, HG
nr. 665 din 27 mai 2016 privind aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice de
valoare mică, precum și alte acte normative aprobate în scopul aplicării legii respective.

Conform metodologiei de monitorizare, s-a identificat gradul de transparență a următoarelor

documente specifice procedurilor de achiziții publice: planul de achiziții anual; anunțul/invitația de
participare; darea de seama anuală; rapoarte ale grupului de lucru. Metodele de lucru au vizat:
scanarea paginilor web ale APL, dar și comunicarea, la necesitate, cu funcționarii APL.

Conform legislației, APL sunt obligate să aprobe anual planul de achiziții,31 cu posibilitatea
revizuirii periodice a acestuia, și să-l publice pe pagina web a instituției32. Ulterior, la inițierea
procedurii de achiziție, instituțiile urmează să publice inclusiv anunțurile/invitațiile de participare
la procedurile de achiziție planificate și inițiate.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, similar perioadei precedente de monitorizare, din cele 35 de APL,
33 (98,24%) au aprobat planurile de achiziții anuale pentru anul 2020 (nu au aprobat un plan APL
Anenii Noi și Florești). Dintre acestea, 28 (84,84%) autorități au publicat Planurile respective pe
site-ul oficial (nu au publicat planurile APL din Briceni, Cantemir, Dubăsari, Hâncești și Ocnița, a se
vedea Graficele 30 și 31).

Graficul nr. 30

31 Hotărârea Guvernului nr. 1419 din 28.12.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de planificare a
contractelor de achiziții publice, pct. 11 și 17.
32 Hotărârea Guvernului nr. 188 din 03.04.2012 privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în

rețeaua Internet, pct. 201.

51
 Graficul nr. 31

În conformitate cu prevederile pct. 24 din Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare

mică, aprobat prin HG nr. 665 din 27 mai 2016, APL sunt obligate să întocmească și să prezinte
către AAP anual, până la data de 1 februarie a anului următor, inclusiv în varianta electronică, o
dare de seamă privind contractele de achiziții publice de valoare mică semnate și înregistrate în
perioada de referință.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, în cazul a 30 (85,71%) APL a fost elaborată și aprobată darea de
seamă respectivă, dintre care doar 15 (50%) dintre APL care au întocmit o dare de seamă, au
publicat documentul pe site-ul oficial al instituțiilor (a se vedea Graficul 32).

Graficul nr. 32

În Graficul nr. 33 este reflectată informația privind aprobarea și publicarea dării de seamă per
fiecare APL.

Graficul nr. 33

52
În lumina celor expuse, și în anul 2020, Asociația Promo-LEX constată o transparență scăzută a
achizițiilor publice de valoare mică efectuate de APL.

Pct. 34 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin
HG nr. 667 din 27 mai 2016, prevede că GL va asigura monitorizarea executării contractelor de
achiziție publică, întocmind în acest sens rapoarte trimestriale/semestriale și anuale. Rapoartele
respective, care vor include în mod obligatoriu informații cu privire la etapa de executare a
obligațiunilor contractuale, cauzele neexecutării, reclamațiile înaintate și sancțiunile aplicate,
mențiuni cu privire la calitatea executării contractului etc., vor fi plasate pe pagina web a
autorității contractante, iar în lipsa acesteia - pe pagina oficială a autorității centrale căreia i se
subordonează sau a autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea, inclusiv UTAG.

Conform informației prezentate de monitorii Promo-LEX, s-a constatat următoarea situație (a se

vedea Graficul 34):

- 11 APL (cu 2 mai puțin decât în perioada anterioară) au elaborat rapoarte trimestriale de
monitorizare a executării contractelor de achiziții publice. Dintre acestea, doar cu 3 mai
puțin decât în perioada anterioară) au publicat rapoartele respective pe pagina web;
- 13 APL (similar perioadei anterioare) au elaborat rapoarte semestriale de monitorizare a
executării contractelor de achiziții publice. Dintre acestea, doar 5 (cu 4 mai puțin decât în
perioada anterioară) au publicat rapoartele respective pe pagina web;
- 17 APL (cu 6 mai puțin decât în perioada anterioară) au elaborat rapoarte anuale de
monitorizare a executării contractelor de achiziții publice. Dintre acestea, doar 9 (cu 9 mai
puțin decât în perioada anterioară) au publicat rapoartele respective pe pagina web.

Situația detaliată pe fiecare UAT este prezentată în Anexa nr. 3.

Graficul nr. 34

Prin urmare, comparativ cu semestrul I 2019, în 2020 constatăm o transparență mai redusă la
capitolul privind monitorizarea și raportarea procesului de executare a contractelor de achiziție
publică încheiate de APL.

În contextul datelor relatate, concluzionăm că site-urile oficiale ale APL asigură un nivel scăzut al
transparenței procesului de achiziții, aceasta rezumându-se la publicarea Planurilor de achiziție (28
din 35 APL, similar perioadei anterioare). Concomitent, APL nu publică pe site-urile oficiale dările de
seamă privind achizițiile publice de valoare mică (doar 15 din 35 APL) și, respectiv, rapoartele
trimestriale/semestriale și anuale privind monitorizarea executării contractelor de achiziție publică
(doar 9 din 35 APL).

Comparativ cu perioada anterioară, constatăm o diminuare a numărului de APL care s-au conformat
prevederilor legale (a se vedea Graficul nr. 35).
53
Graficul nr. 35

54
 VIII. CONCLUZII GENERALE PRIVIND GRADUL DE RESPECTARE A TRANSPARENȚEI DE
CĂTRE APL DE NIVEL II PE PARCURSUL PERIOADEI DE MONITORIZARE 2017-2020
1. Comunicarea dintre autoritățile APL și părțile interesate în procesul decizional. Prin
contrapunerea datelor privind conținutul și calitatea comunicării dintre autoritățile APL și părțile
interesate în procesul decizional din anii 2017 și 2020 constatăm următoarele:

1.1. Sursele de comunicare. Autoritățile administrației publice și-au consolidat eforturile în vederea
sporirii vizibilității online a activității administrative. Pagina web a autorității este cea mai
populară sursă de informare utilizată atât de către APL cât și de părțile interesate. Părțile
interesate preferă să se informeze despre organizarea și desfășurarea procesului decizional,
preponderent, în mediul online și pe social media (+46,92%) și mai puțin din presa tradițională
tipărită. În context, atestăm pentru perioada dată și micșorarea rolului ziarelor în calitate de sursă
de informare a populației despre activitatea APL.

Tabelul 12. Gradul de utilizare a surselor de comunicare de către APL

și părțile interesate (2017-2020)
Gradul de utilizare de către părțile
Sursa de informare Gradul de utilizare de către APL
interesate
Perioada monitorizată 2017 2020 2017 2020
Buletin informativ 4 (11,42%) 3 (9,37%) 8 (7,62%) 6 (5,88%)
Panou informativ 30 (85,71%) 27 (84,37%) 13 (12,38%) 33 (32,35%)
Pagina web a autorității 34 (97,14%) 32 (100%) 89 (84,76%) 93 (91,17%)
Rețele de socializare 23 (65,71%) 26 (81,25%) 30 (28,57%) 77 (75,49%)
Ziare 27 (77,14%) 16 (50%) 49 (46,67%) 42 (41,17%)
Radio 5 (14,29%) 2 (6,25%) 6 (5,71%) 10 (9,80%)
TV 11 (31,43%) 6 (18,75%) 11 (10,48%) 24 (23,52%)
Poșta electronică 25 (78,12%) 40 (39,21%)
Altele 1 (2,86%) 4 (12,50%) 23 (21,90%) 30 29,41%)

1.2. Implicarea părților interesate în consultarea publică a deciziilor. Atestăm pe parcursul celor
patru ani de monitorizare o scădere de circa 4% a implicării manifestate de cetățenii activi în
procesul de luare a deciziilor la nivel administrativ II (Graficul 36). Tendința respectivă este una
îngrijorătoare și indică asupra sporirii dezinteresului față de deciziile adoptate la nivel raional.

Graficul nr. 36

1.3. Rolul societății civile în procesul decizional. Tendința negativă înregistrată în domeniul
implicării civice este confirmată și la nivel de autoapreciere a părților interesate. Constatăm o
55
descreștere de circa 15% a ponderii părților interesate cu o autoapreciere pozitivă
(semnificativ/relativ) privind puterea de influențare a deciziilor administrative.

Tabelul 14. Autoaprecierea rolului organizațiilor pe care le reprezintă

în procesul de luare a deciziilor (opinia părților interesate) 2017-2020
Apreciere/Rol Semnificativ Relativ Nesemnificativ
Perioada monitorizată 2017 2020 2017 2020 2017 2020
Număr/Pondere aprecieri 43 33 44 38 17 31
(40,95%) (32,35%) (41,90%) (37,25%) (16,20%) (30,39%)

1.4. Accesibilitatea și facilitățile sediilor APL. Clădirile APL au devenit mai accesibile persoanelor cu
nevoi special locomotorii. De cealaltă parte, atestăm lipsa unei atitudini și a unor acțiuni ale APL în
vederea facilitării condițiilor persoanelor cu necesități speciale în sediile APL II, cum ar fi
amenajarea unei odăi speciale pentru mame cu copii sau WC prietenos acestei categorii de
solicitanți. Pe acest fundal, subliniem bunele practice de la APL Bălți, care au asigurat către 2020
WC prietenos persoanelor cu dizabilități, precum și a celor de la APL Leova și Cantemir care au
asigurat odăi special amenajate pentru mame cu copii. (Graficul 37).

Graficul nr. 37

2. Conformitatea conținutului paginilor web ale autorităților APL cu legislația în domeniu la

capitolul transparență decizională. În urma sintetizării rezultatelor monitorizării pentru anii
2017 și 2020 vizavi de conformitatea conținutului paginilor web ale autorităților APL la capitolul
transparență decizională cu legislația în domeniu constatăm următoarele:

2.1. Publicarea regulilor interne și a datelor de contact a persoanei responsabile de consultări

publice. Autoritățile administrației publice au regresat semnificativ la acest capitol. S-a accentuat
tendința de nepublicare pe pagina web a regulilor interne privind procedurile de informare,
consultare și participare în procesul decizional, dar în special a datelor de contact ale persoanei
responsabile de procesul decizional (cu circa 40%).
Graficul nr. 38

56
2.2. De cealaltă parte, observăm o creștere a numărului APL care s-au conformat prevederilor
legale cu privire la publicarea programelor de elaborare a proiectelor de decizii, fenomen ce asigură
mai multă predictibilitate procesului decizional. Dar, în mod aparte subliniem creșterea numărului
de APL care au început să publice anunțurile privind inițierea elaborării deciziilor pe parcursul
monitorizării (a se vedea Graficul 39).
Graficul nr. 39

2.3. Gradul de respectare a prevederilor legale privind publicarea proiectelor de decizii și a

materialelor aferente, și respectiv publicarea rapoartelor anuale privind transparența decizională a
cunoscut, de asemenea, o ușoară creștere (a se vedea Graficul 40).
Graficul nr. 40

3. Atitudinea APL față de solicitarea de informație cu caracter oficial. Din punctul de vedere al
asigurării accesului la informații de interes public, atestăm pe parcursul perioadei de monitorizare
o creștere a responsabilității APL (a se vedea Graficul 41).

57
 Graficul nr. 41

4. Gradul de transparență a procesului de pregătire și desfășurare a ședințelor autorităților

deliberative ale APL. În urma analizei datelor privind gradul de transparență a procesului de
pregătire și desfășurare a ședințelor autorităților deliberative ale APL pentru anii 2017-2020
constatăm următoarele:

4.1. Publicarea anunțurilor privind organizarea ședințelor. APL continuă să ofere prioritate
platformelor online în comunicarea cu mediul extern. În paralel, autoritățile administrației publice
locale utilizează în continuare și canalele „tradiționale”. Reiterăm și în acest context, concluzia
privind diminuarea rolului ziarelor tipărite în calitate de surse de informare (Graficul 42).

Graficul nr. 42

4.2. Respectarea termenelor de publicare a anunțurilor. S-a menținut tendința general-pozitivă de

respectare a termenului de publicare a anunțurilor de 3 zile (87,21%), însă nu putem să nu
atragem atenția că retrospectiv suntem martorii unei involuții a indicatorilor cu circa 4% (a se
vedea Graficul 43).

58
 Graficul nr. 43

4.3. Publicarea deciziilor pe pagina web a autorității. La acest aspect, subliniem, pe de o parte că pe
parcursul anilor monitorizați APL au publicat doar în proporție de circa 80% deciziile aprobate de
autoritățile deliberative. Iar pe de altă parte, atenționăm, din punct de vedere retrospectiv, asupra
micșorării ponderii deciziilor publicate pe pagina web în ultimii ani. Astfel, comparativ cu 2017, în
2020 gradul de publicare a scăzut cu 4%, fapt ce cu siguranță afectează substanțial transparența
procesului decizional (a se vedea Graficul 44). Reiterăm poziția Promo-LEX, doar publicarea în
RSAL nu este suficientă, este necesară, inclusiv, în baza prevederilor legale, publicarea deciziilor și
pe pagina web.

Graficul nr. 44

5. Aspecte ale integrității profesionale. Retrospectiv, din punctul de vedere al respectării

cadrului legal cu privința transparenței indicatorilor de integritate, atestăm o tendință pozitivă pe
parcursul celor patru ani de monitorizare (a se vedea tabelul 15). Atragem atenția asupra faptului
că la începutul monitorizării nici o autoritate nu deținea un Cod de etică instituțional, iar către anul
2020, deja 14.

Totuși, chiar dacă situația s-a îmbunătățit ca evoluție, atunci la general indicatorii încă sunt
departe de fi realizați în proporție de 100%.

59
 Tabel 15. Indicatori anticorupție
Cod de etică Publicare CV Publicare număr telefonic
instituțional conducători APL specializat anticorupție
2017 0 45,71% 5,71%
2020 40% 54,29% 25,71%

6. Transparența concursurilor pentru ocuparea funcției publice. Asociația Promo-LEX constată

o stare moderat pozitivă la compartimentul transparența concursurilor pentru ocuparea funcției
publice. APL au respectat în marea lor majoritate condițiile de publicitate a concursului prin
plasarea anunțului și a condițiilor pe pagina web (95,35%), pe panoul informativ (84,35%), în
mass-media (60%) și pe portalul guvernamental www.cariere.gov.md (39,39%).

7. Transparența procedurilor de achiziții publice. Prin contrapunerea datelor din anii 2017-
2020, constatăm o creștere a gradului de transparență a procedurilor de achiziții publice efectuate
de APL. Totuși, atestăm tendința APL de neconformare prevederilor legale privind aprobarea și
publicarea planurilor de achiziții anuale, întocmirea și publicarea dării de seamă privind
contractele de achiziții publice de valoare mică, aprobarea și publicarea rapoartelor
trimestriale/semestriale și anuale (a se vedea Graficul 45).
Graficul nr. 45

Pe final, analizând gradul de respectare a prevederilor legale cu referire la transparența procesului

decizional pe parcursul 2017-2020, deducem concluzii echivoce. Pe de o parte, inclusiv datorită
efortului depus de monitori, constatăm îmbunătățirea indicatorilor pe majoritatea aspectelor
monitorizate, ca de exemplu:

- accesul la informații de interes public;

- publicarea proiectelor de decizii și a materialelor aferente;
- utilizarea în ascendență a platformelor online în comunicarea cu mediul extern;
- publicarea mai bună a informației din categoria „integrității instituționale”;
- creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziții publice efectuate de APL etc.
60
În același timp, tendințele de îmbunătățire nu par a fi sistemice. Chiar dacă în cea mai mare parte
gradul de respectare a legislației s-a îmbunătățit, atragem atenția asupra unor elemente importante
ale transparenței, care au involuat pe parcursul perioadei de monitorizare, în special:

- micșorarea gradului de implicare a părților interesate în procesul decizional la nivel

administrativ II. Această tendință este demonstrată atât de opinia funcționarilor APL, cât și de părțile
interesate însuși, care au devenit mai sceptice privind puterea lor de influențare a deciziilor
administrative;
- reducerea ponderii publicării pe pagina web a deciziilor aprobate de autoritățile deliberative.
Includerea acestora în RSAL nu este un motiv pentru APL de a evita obligația legală în domeniul
asigurării transparenței.

Cu siguranță, duplicitatea tendințelor observate este determinată atât de calitatea activității APL,
dar în mare parte și de incertitudinile existente privind viitorul nivelul doi de administrație publică în
Republica Moldova. Atât timp cât nu va fi expusă de către stat o viziune strategică clară în domeniu,
durabilitatea și calitatea activității APL II va fi în permanență afectată.

61
RECOMANDĂRI
Administrațiilor Publice Locale (recomandări generale)
1. Focusarea eforturilor autorităților APL spre informarea despre activitatea sa prin intermediul
rețelelor de socializare, paginilor web, poștei electronice și a mass-mediei naționale și locale (TV,
radio, ziar).
2. Realizarea consultărilor publice prin sondaje realizate pe platforme on-line, în contextul
interesului manifestat de către cetățeni pentru acest tip de comunicare.
3. Publicarea anunțurilor privind funcțiile publice vacante pe portalul guvernamental
www.cariere.gov.md .
4. Respectarea prevederilor legale privind asigurarea transparenței în procesul decizional:
a. Includerea tuturor deciziilor și dispozițiilor în Registrul de Stat al Actelor Locale, inclusiv
cu respectarea termenului legal;
b. Creșterea gradului de comunicare dintre APL și asociații obștești locale și naționale prin
utilizarea de către APL a mecanismului de informare direcționată. Transmiterea informației
despre procesul decizional al autorităților publice către părțile interesate definite se va efectua
prin intermediul mijloacelor de recepționare a informației indicate de părți (prin poșta
electronică ori prin expedierea scrisorilor la adresa părților, sau la cea indicată de solicitant);
c. Identificarea resurselor financiare și a celor umane suficiente pentru asigurarea respectării
cerințelor legale privind transparența procesului decizional;
d. Asigurarea unui grad mai mare de accesibilitate și confort în clădirile ocupate de APL pentru
anumite categorii de cetățeni: persoane cu necesități speciale, persoane în etate, părinți cu copii
mici etc. În acest context, este important de atras atenția asupra următoarelor aspecte:
posibilitatea de acces și deplasare în interiorul clădirilor pentru persoanele cu dizabilități și
părinți cu cărucioare pentru copii; amplasarea unui număr suficient de scaune pe hol;
amenajarea unei odăi separate cu posibilitate de alăptare a copiilor; amenajarea unor WC
prietenoase persoanelor cu dizabilități etc.
5. Publicarea pe pagina web a APL a declarațiilor de avere și interese personale, pentru a face mai
accesibilă informația și a crește gradul de transparență.

6. Publicarea pe paginile web a anunțurilor/invitațiilor de participare la procesul de achiziții

publice în scopul asigurării concurenței eficiente.
7. Formarea și perfecționarea profesională continuă a funcționarilor publici pe domeniile de
activitate.
8. Consolidarea mecanismelor de cooperare și parteneriat cu societatea și asigurarea unui dialog
permanent dintre autoritățile publice și societatea civilă.

Administrațiilor Publice Locale (recomandări practice)

9. Asigurarea cu rampe de acces a sediilor APL din următoarele UAT: Briceni, Dondușeni, Glodeni,
mun. Chișinău, Rezina, Șoldănești, Ștefan Vodă și Taraclia. Asigurarea numărului suficient de scaune
pe holurile sediilor APL din următoarele UAT: Briceni, Căușeni, Drochia, Edineț, Glodeni, mun.
Chișinău, Ocnița și Rezina. Amenajarea în fiecare din sediile APL (cu excepția sediului APL Leova și
Cantemir) a unei odăi speciale pentru mamele cu copii mici și amenajarea în fiecare din sediile APL
(cu excepția sediului APL din mun. Bălți) a WC prietenos persoanelor cu necesități speciale.
10. Publicarea pe pagina web a APL a Regulilor interne privind procedurile de informare, consultare
și participare în procesul decizional de către următoarele autorități: Anenii Noi, Briceni, Cantemir,

62
Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Florești, Hâncești, Ialoveni,
Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Râșcani, Soroca, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești,
Ungheni și UTAG.
11. Publicarea pe pagina web a APL a Informației privind numele, prenumele, funcția și numărul de
contact al responsabilului de procesul decizional de către următoarele autorități: Anenii Noi,
Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț,
Hâncești, Ialoveni, Leova, mun. Chișinău, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Șoldănești, Ștefan Vodă,
Taraclia și UTAG.
12. Publicarea pe pagina web a APL a Programelor de elaborare a proiectelor de decizii, cu
indicarea proiectelor ce urmează a fi supuse obligatoriu consultării publice de către autoritățile de
la: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Dondușeni, Drochia,
Dubăsari, Edineț, Hâncești, Ialoveni, Leova, mun. Chișinău, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Soroca,
Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Ungheni și UTAG.
13. Publicarea anunțurilor privind inițierea elaborării deciziei pe pagina web a următoarelor
autorități APL: Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Dondușeni, Edineț,
Hâncești, Ialoveni, mun. Chișinău, Nisporeni, Orhei, Rezina, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești și
UTAG.
14. Publicarea Anunțurilor privind organizarea consultării publice pe pagina web a următoarelor
autorități APL: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Călărași, Dondușeni, Drochia, Edineț, Hâncești,
Leova, Taraclia și Telenești.
15. Publicarea Proiectelor de decizii și materialele aferente acestora pe pagina web a următoarelor
autorități APL: Anenii Noi, Briceni, Cantemir, Călărași, Drochia și Edineț.
16. Publicarea pe pagina web a APL a Rezultatelor consultării publice de către autoritățile din:
Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia,
Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Hâncești, Ialoveni, Leova, mun. Chișinău, Nisporeni, Ocnița, Orhei,
Rezina, Soroca, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni și UTAG.
17. Publicarea pe pagina web a APL a Raportului anual al autorității publice privind transparența
procesului decizional de către următoarele autorități: Anenii Noi, Briceni, Cantemir, Călărași,
Căușeni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Glodeni, Hâncești, Ialoveni, Leova, mun. Chișinău,
Nisporeni, Orhei, Rezina, Taraclia, Telenești și UTAG.
18. Oferirea răspunsurilor, în limite legale și volum complet, la solicitările de informație oficială
parvenite din partea cetățenilor din: Anenii Noi, Briceni, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Edineț, mun.
Chișinău, Orhei, Rezina și Taraclia.
19. Publicarea pe pagina web a datelor persoanei responsabile de modulul anticorupție în cazul:
Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Dubăsari,
Hâncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Strășeni, Ștefan Vodă, Taraclia, Ungheni
și UTAG.

20. Publicarea pe pagina web a autorității a planului de integritate instituțional de către: Anenii
Noi, Cantemir, Taraclia și UTAG.

21. Publicarea pe pagina web a autorității a numărului de telefon anticorupție de către toate APL,
cu excepția – Briceni, Fălești, Glodeni, mun. Bălți, mun. Chișinău, Râșcani, Sângerei, Strășeni și
Telenești.

22. Publicarea pe pagina web a CV-urilor conducerii administrației în cazul APL din: Anenii Noi,
Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Edineț, Nisporeni,
Orhei, Soroca, Strășeni, Taraclia și UTAG.

23. Publicarea anunțurilor și condițiilor concursurilor de angajare pentru funcțiile publice pe

panourile informaționale din preajma următoarelor APL: Cantemir, Drochia, mun. Chișinău, Orhei,

63
Taraclia și UTAG. Publicarea anunțurilor și condițiilor concursurilor de angajare pentru funcțiile
publice pe pagina web a următoarelor APL: Anenii Noi, Cantemir, Orhei și UTAG.
24. Publicarea anunțurilor și condițiilor concursurilor de angajare pentru funcțiile publice pe
Portalul guvernamental cariere.gov.md de către următoarele APL – Basarabeasca, Briceni, Cahul,
Cantemir, Călărași, Criuleni, Florești, Hâncești, Ialoveni, mun. Bălți, Nisporeni, Orhei, Rezina,
Râșcani, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia și Ungheni.
25. Respectarea termenului de publicare a anunțurilor privind desfășurarea tuturor ședințelor de
către următoarele APL: Briceni, Cantemir, Cimișlia, Dondușeni, Drochia, Glodeni, Ialoveni, Leova,
mun. Bălți, mun. Chișinău, Nisporeni, Ocnița, Rezina, Soroca, Taraclia și Telenești.
26. Respectarea necesității argumentării pentru introducerea proiectelor urgente, fără consultarea
părților interesate, pe ordinea de zi de către toate APL cu excepția Călărași și UTAG.
27. Publicarea pe pagina web oficială de către autoritatea deliberativă a informației despre toate
deciziile adoptate în cadrul tuturor ședințelor: Anenii Noi, Briceni, Cantemir, Călărași, Căușeni,
Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, mun. Bălți, mun. Chișinău, Ocnița, Orhei, Râșcani, Soroca,
Strășeni, Taraclia și UTAG.
28. Includerea în Registrul de Stat al Actelor Locale a deciziilor adoptate în cadrul tuturor
ședințelor de către următoarele APL: Căușeni, mun. Chișinău, Criuleni, Strășeni și UTAG.

Părților interesate
29. Elaborarea și implementarea de proiecte privind organizarea de campanii de informare a
cetățenilor în ceea ce privește drepturile deținute în procesul de asigurare a transparenței
decizionale a APL.
30. Implicarea mai activă în procesul de consultare a proiectelor de decizii, nu doar privind
aspectul de informare, ci și oferirea de feedback autorităților APL.
31. Participarea mai activă în activitatea grupurilor de lucru în ceea ce privește achizițiile publice.
32. Consolidarea participării și implicării societății civile în procesul de reformulare,
implementare, monitorizare și evaluare a politicilor publice.

64
LISTA DE ABREVIERI
AAP – Agenția Achiziții Publice
alin. – aliniat
ANI – Autoritatea Națională de Integritate
APL - administrația publică locală
art. – articolul
GL – grupul de lucru
HG – Hotărârea Guvernului
lit. - litera
mun. - municipiu
nr. - număr
pct. – punct
PI – persoană interesată
r. – raion
RSAL – Registrul de Stat al Actelor Locale
sem. – semestru
SI RSAP – sistemul informațional ”Registrul de stat al achizițiilor publice”
UAT - unitate administrativ-teritorială
UTAG – unitatea teritorial-autonomă Găgăuzia

65
 ANEXE
Anexa 1. Cadrul legal

- Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional.
- Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.
- Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.
- Legea nr. 764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a
Republicii Moldova.
- Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
- Legea nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar.
- Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014 .
- Legea nr. 397 din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale.
- Legea nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcționarului public.
- Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
- Legea nr. 252 din 25 octombrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a
sistemului liniilor telefonice anticorupție.
- Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice.
- Legea nr. 121 din 25 decembrie 2012 cu privire la asigurarea egalității.
- Hotărârea Guvernului nr. 967 din 9 august 2016 cu privire la mecanismul de consultare
publică cu societatea civilă în procesul decizional.
- Hotărârea Guvernului nr. 188 din 3 aprilie 2012 privind paginile oficiale ale autorităților
administrației publice în rețeaua Internet.
- Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor
Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
- Hotărârea Guvernului nr. 667 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
activitatea grupului de lucru pentru achiziții.
- Hotărârea Guvernului nr. 1419 din 28.12.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de planificare a contractelor de achiziții publice.
- Hotărârea Guvernului nr. 665 din 27.05.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
achizițiile publice de valoare mică.
- Hotărârea Guvernului nr. 672 din 17.12.2019 pentru stabilirea moratoriului temporar privind
încadrarea personalului în sectorul bugetar în funcțiile vacante înregistrate.

66
 Anexa 2. Dezagregarea datelor privind transparența decizională a paginii web a APL II

Raport anual
Regiune

Publicarea Responsabil Programele Anunțuri privind Anunțarea

Proiectele Deciziile Sinteza privind
APL Regulilor de procesul de elaborare inițierea elaborării consultărilor Calificativ
de decizii aprobate recomandărilor transparența
Interne decizional a deciziilor deciziilor publice
decizională
Briceni NU NU NU DA NU NU NU NU NU 1
Dondușeni NU NU NU NU NU DA DA NU NU 2
Drochia NU NU NU DA NU NU NU NU NU 1
Nord

Edineţ NU NU NU NU NU NU DA NU DA 2
Ocnița NU DA NU DA DA DA DA NU DA 6
Râşcani NU DA DA DA DA DA NU DA DA 7
Soroca NU NU NU DA DA DA DA NU DA 5
Bălți DA DA DA DA DA DA DA DA DA 9
Fălești DA DA DA DA DA DA DA NU DA 8
Floreşti NU DA DA DA DA DA DA NU DA 7
Nord-Est

Glodeni DA DA DA DA DA DA DA DA NU 8
Rezina NU NU NU NU DA DA DA NU NU 3
Sângerei DA DA DA DA DA DA DA DA DA 9
Șoldănești NU NU NU DA DA DA DA NU DA 5
Telenești NU DA DA NU NU DA DA NU NU 4
Anenii Noi NU NU NU NU NU NU NU NU NU 0
Centru-Sud-Vest Centru-Sud-Est

Căușeni NU NU NU NU DA DA DA NU NU 3
mun. Chișinău DA NU NU NU DA DA DA NU NU 4
Criuleni NU NU DA DA DA DA DA NU DA 6
Dubăsari NU DA NU DA DA DA DA NU NU 5
Ștefan Vodă NU NU NU NU DA DA DA NU DA 4
Călărași DA NU NU NU NU NU DA NU NU 2
Hânceşti NU NU NU NU NU DA DA NU NU 2
Ialoveni NU NU NU NU Nu DA DA NU NU 3
Nisporeni NU NU NU NU DA DA DA NU NU 3
Orhei NU NU NU NU DA DA DA NU NU 3
Strășeni DA DA DA DA DA DA DA DA DA 9
Ungheni NU DA NU DA DA DA DA NU DA 6
Basarabeasca DA NU NU NU NU DA DA NU DA 4
Cahul DA DA DA NU DA DA DA NU DA 7
Cantemir NU NU NU DA DA NU DA DA NU 4
Sud

Cimișlia NU NU NU NU DA DA DA NU DA 4
Leova DA NU NU DA NU DA DA NU NU 4
Taraclia NU NU NU NU NU DA NU NU NU 1
UTAG NU NU NU NU DA DA DA NU NU 3

67
 Anexa 3. Transparența achizițiilor publice în baza a 10 aspecte evaluate

Aprobare Publicare Aprobarea Publicarea Aprobarea Aprobarea Publicarea

Regiune

Publicarea Aprobarea Publicarea

a Planului a Planului dării de dării de raportului raportului raportului
APL raportului raportului raportului anual Total
de de seamă seamă trimestrial semestrial semestrial
trimestrial MCA anual MCA MCA
Achiziții Achiziții anuale anuale MCA MCA MCA
Briceni DA NU DA NU NU NU NU NU NU NU 2
Dondușeni DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA 6
Drochia DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Nord

Edineţ DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU 3
Ocnița DA NU DA NU NU NU NU NU NU NU 2
Râşcani DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Soroca DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA 6
Bălți DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA 10
Fălești DA DA DA NU NU NU DA DA DA DA 7
Floreşti NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU 1
Nord-Est

Glodeni DA DA NU NU NU NU DA NU DA NU 4
Rezina DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA 10
Sângerei DA DA DA NU DA DA DA DA DA DA 9
Șoldănești DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA 10
Telenești DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA 6
Anenii Noi NU DA DA NU DA NU DA NU DA NU 5
Centru-Sud-Vest Centru-Sud-Est

Căușeni DA DA DA NU DA NU DA NU DA NU 6
Chișinău DA DA DA NU DA NU DA NU DA NU 6
Criuleni DA DA DA DA DA NU DA NU DA NU 7
Dubăsari DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU 5
Ștefan Vodă DA DA DA DA DA NU DA NU DA NU 7
Călărași DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU 3
Hânceşti DA NU DA NU NU NU NU NU NU NU 2
Ialoveni DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Nisporeni DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Orhei DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Strășeni DA DA DA NU NU NU NU NU DA DA 5
Ungheni DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU 3
Basarabeasca DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Cahul DA DA DA NU DA NU DA NU DA NU 6
Cantemir DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU 1
Sud

Cimișlia DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU 4
Leova DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU 3
Taraclia DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU 2
UTAG DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU 2

68
 Anexa 4. Comunicarea dintre APL de nivelul II și părțile interesate în procesul decizional

Accesibilitate
comunicare33

în consultări

Participarea
de implicare

cetățenilor35
Diversitatea

semnificativ

semnificativ
PI implicate

APL cu grad
surselor de

publice per

ședințele
Regiune

al PI 38
APL34

APL37

Total
PI la
UAT

Rol
36
a
Soroca 1 1 1 1 1 1 6
Drochia 1 1 2
Râşcani 1 1 1 3
Nord

Dondușeni 1 1
Edineţ 1 1 1 1 1 5
Briceni 1 1
Ocnița 1 1 2
Rezina 1 1 2
Șoldănești 1 1
Floreşti 1 1 2
Fălești 1 1 1 3
Nord-Est

mun. Bălți 1 1 2
Glodeni 0
Sângerei 1 1
Telenești 1 1
mun. Chișinău 0
Centru-Sud-Est

Anenii Noi 1 1 2
Dubăsari 1 1
Criuleni 1 1
Căușeni 1 1 1 3
Ștefan Vodă 1 1
Ungheni 1 1 2
Strășeni 1 1 2
Centru-Sud-Vest

Orhei 1 1
Nisporeni 1 1
Ialoveni 1 1 1 3
Hânceşti 1 1 2
Călărași 1 1 2
Basarabeasca 1 1
Leova 1 1 2
UTA Găgăuzia 1 1
Sud

Cimișlia 1 1 1 3
Taraclia 0
Cantemir 1 1
Cahul 1 1 1 3

33 APL cu o diversitate de surse de comunicare între 6-7.

34 APL cu cel mai mare număr de persoane implicate în consultări publice, calculate în baza interviurilor părților interesate
35 Calculat în baza interviului APL.
36 APL cu cel mai mare scor înregistrat la capitolul accesibilitatea sediilor.
37 APL la care cel mai mare număr de părți interesate au raportat participarea la ședințe
38 APL la care părțile interesate au raportat drept semnificativ rolul pe care îl au în procesul decizional.

69
 Anexa 5. Transparența ședințelor

Anunțul Publicarea
Anunțul făcut Includerea
publicat deciziilor Includerea
public în pe ordinea Publicarea
Regiune

pe toate tuturor deciziilor

termeni de zi a deciziilor în
UAT cele 3 ședințelor tuturor Total
legali pentru proiectelor termen de 5
surse pe pagina ședințelor în
toate urgente cu zile
monitoriz web oficială RSAL
ședințele argumentare
ate
Soroca 1 1
Drochia 1 1
Rîşcani 1 1 1 3
Nord

Dondușeni 1 1

Edineţ 1 1 2

Briceni 0

Ocnița 1 1
Rezina 1 1 1 3
1 4
Șoldănești 1 1 1
Floreşti 1 1 2
Nord-Est

1 3
Fălești 1 1
mun. Bălți 1 1
1 3
Glodeni 1 1
1 3
Sîngerei 1 1
1 3
Telenești 1 1
mun. Chișinău 0
Centru-Sud-Est

Anenii Noi 1 1 2
1 2
Dubăsari 1
Criuleni 1 1
Căușeni 1 1
1 3
Ștefan Vodă 1 1
1 3
Ungheni 1 1
Strășeni 1 1 1 3
Centru-Sud-Vest

Orhei 1 1 2
1 2
Nisporeni 1
1 2
Ialoveni 1
1 3
Hînceşti 1 1
Călărași 1 1

Basarabeasca 1 1
1 2
Leova 1
UTA Găgăuzia 1 1
1
Sud

Cimișlia 1 2
Taraclia 1 1

Cantemir 0
1 3
Cahul 1 1

70
 Anexa nr.6. Evaluarea gradului de transparență decizională al APL per indicator

funcții publice
Transparența

Transparența

Transparența

Transparența
Comunicarea

decizională a

solicitare de
paginii web
între APL și

APL față de

Integritate
Atitudinea

ședințelor
interesate

informații
Regiune

ocupare

achiziții
concurs

publice

Total
părți
UAT

Soroca 1 1 1 1 4
Drochia 1 1
Rîşcani 1 1 1 3
Nord

Dondușeni 1 1
Edineţ 1 1 2
Briceni 1 1
Ocnița 1 1 2
Rezina 0
Șoldănești 1 1
Floreşti 1 1
Nord-Est

Fălești 1 1 1 3
mun. Bălți 1 1 1 1 4
Glodeni 1 1 2
Sîngerei 1 1 2
Telenești 1 1
mun. Chișinău 0
Centru-Sud-Est

Anenii Noi 0
Dubăsari 1 1
Criuleni 1 1 1 3
Căușeni 1 1 2
Ștefan Vodă 1 1 2
Ungheni 1 1 1 1 4
Strășeni 1 1 1 3
Centru-Sud-Vest

Orhei 1 1 2
Nisporeni 1 1
Ialoveni 1 1
Hînceşti 1 1
Călărași 1 1
Basarabeasca 1 1
Leova 1 1
UTA Găgăuzia 1 1
Sud

Cimișlia 1 1
Taraclia 0
Cantemir 1 1
Cahul 1 1 1 3

71