Influenţa colchicinei asupra mitozei la plante (colchicin-mitoza, C-mitoza)

Colchicina este un alcaloid extras din planta brânduşa de toamnă (Colchicum

autumnale). Este o substanţă amorfă, albă, termolabilă şi fotolabilă. Din această cauză
colchicina se păstrează la temperaturi scăzute şi la întuneric, în sticluţe brune.
Efectele citologice ale colchicinei la plante au fost studiate de către Levan. Acesta le-a
generalizat sub denumirea de C-mitoză atunci când colchicina influenţează mitoza şi
C-meioza când colchicina afectează meioza.
Colchicina acţionează în primul rând asupra fusului celular. Deranjamentele induse
acestuia sunt de 3 categorii:
- când colchicina inhibă total formarea fusului celular, având drept rezultat formarea
unui nucleu de restituţie şi care din punct de vedere genetic este autopoliploid. Acest efect
poartă denumirea de statmocineză.
- când colchicina inhibă parţial formarea fusului celular → merostatmocineză
- când colchicina deranjează orientarea normală a fusului celular, efectul numindu-se
tropocineză

În practica ameliorării plantelor interes deosebit prezintă statmocineza întrucât aceasta

duce la formarea celulelor autopoliploide şi deci a formelor de plante autopoliploide.

Influenţa colchicinei asupra mitozei se desfăşoară astfel:

- profaza decurge normal, nedeosebindu-se de o profază obişnuită. La sfârşitul acestei
faze colchicina acţionează statmocinetic, blocând total formarea fusului celular.
Ca urmare a acestui lucru, celelalte faze sunt complet modificate, ca şi
comportamentul cromozomilor. Fazele modificate se numesc pseudofaze:
- pseudometafaza (C-metafaza)
- pseudoanafaza (C-anafaza)
- pseudotelofaza (C-telofaza)

Pseudometafaza – se caracterizează prin:

-cromozomii sunt împrăştiaţi în toată masa celulei nemaidispunându-se în planul
median al celulei
-cromatidele surori ale fiecărui cromozom tind să se îndepărteze una de alta rămânând
unite la nivelul centromerului, luând aspectul literei X

Pseudoanafaza
-debutează prin clivarea centromerilor şi formarea perechilor de cromozomi fii.
Caracteristic pentru această fază este dispunerea paralelă a cromozomilor, doi câte doi, la o
oarecare distanţă unul de celălalt.
În acest caz perechile de cromozomi fii seamănă cu niste „perechi de schiuri”.

Pseudotelofaza
-cromozomii fii nu mai migrează spre polii opuşi ai celulei ci rămân închişi în acelaşi
nucleu. Cromozomii fuzionează prin capetele lor rezultând un singur nucleu dublu ca volum
faţă de nucleul iniţial.
Acest nucleu se numeşte nucleu de restituţie şi care din punct de vedere genetic este
autotetraploid.
Celula autotetraploidă dacă este scoasă de sub influenţa colchicinei îşi recapătă
capacitatea de a se divide normal cu formarea fusului de diviziune rezultand 2 celule fiice tot
tetraploide.
 Dacă celula autotetraploidă este în continuare sub influenţa colchinei, aceasta îşi va
mări treptat gradul de poliploidie, rezultând o singură celulă fiică auto-octoploidă, iar din
aceasta va putea rezulta o singură celulă fiică auto-16-ploidă.

Aplicaţie practică
Se va studia efectul colchicinei în rădăcina de Allium cepa (2n=16)

Materialul biologic
-seminţele de ceapă puse la germinat. În momentul în care rădăcinile au început să
apară acestea se tratează cu o soluţie apoasă de colchicină 0,2%. Ca urmare a tratamentului,
rădăcinile stagnează din creştere 1-2 zile după care creşterea este reluată cu formarea unei
umflături la vârful rădăcinilor. Când s-a format bine umflătura rădăcinile se desprind de
seminţe şi apoi se supun operaţiilor de tehnică citologică.
-Fixarea
-Hidroliza
-Colorarea

Efectuarea preparatului microscopic

-se ia în studiu vârful de rădăcină care are o formă tumefiată. Etalarea va fi moderată

În preparate se vor putea identifica pseudofazele după configuraţia cromozomilor

-pseuodmetafaza – cromozomi X
-pseudoanafaza – cromozomi paraleli
-pseudotelofaza – nuclei de restituţie