Capitolul 1

Roman

Opresc marina in lava Frazier Kappa Sigirla, o Mazda

MX-5 pe care am achizi{ionat-o in tiinpul verii §i care
aproape cii i-a golit contul tatñ lui ineu. Nu cii mi-ar piisa
prea mult de asta cand sunt la volanul ma5in u{ei mele sti‘a-
lucitoare, dupa care o sa saliveze tot cairpusrll Universita{ii
Columbia, cat §i universitñ {ile adversare. Un adevñ rat
„as- pii‘atoi‘ de fenaei”, cunt ii spune fi‘atele ireu near
ware Lai tamp, de care mñ bucur ca am scapat pentru
incñ un an. Deocamdatñ . La cat de iinprevizibil e Wes, s-ar
putea sa rna trezesc cu el in camera, la iniezul nop{ii, aha
cum am mai pñ {it-o.
PuUaind zgomotos, ies din ma§inñ Varn sa-mi pese
cii e parcatñ de-a curmezi§ul, juinñ tate pe alee st
juinñ tate pe gazon. Daca Garret nu si-ar fi parcat coaja
puscata la fel, impiedicandri-ma probabil dinadins sa
parchez normal, aha cum am invñ {at, nu a§ inai fi blocat
circula{ia in halul asta.
$i nici bine nu inchid portiera, ca si p iiresc un claxon de
la o cairioneta Toyota, soferul injurandu-na cat de colorat
e in stare.
Ii arat semnul „pacii” cu degetul mijlociu §i pornesc
spre cladirea cu trei etaje, care serves‹e drept intei‘nat, Fra{ie
§i, uneori, club pentru dezmñ {a{i. Nu pot sit nu mii mir de ea
de fiecare datñ cand o privesc. inch stir dreaptñ §i inca are
pere{ii la locul for, dev aici s-au dat petrecerile-petrecerilor.
— Roman H unter, in sfa sit ai ajuns! striga Garret din
pragul init, ranjindu-ini rñ utñ cios. Ce-i cu sicriul ala ro§u
din spatele tau?
— Sicriul e coaja ta pu5catñ , pe care habar n u ai sa o
parchezi! ink rñ stesc la el. Sigur ai luat pemiisul de con-
ducere pe spatele lu’ tac-th! Cand {i-am spus ca o sa mori
prost, chiar am avut dreptate!
LEXI B. NEWMAN
Un baiat, naembru non at Fra{iei, care rostogole#te un
butoi din inox plin ochi cu bere, in i intrei‘upe tirada la
adresa lui Gai‘ret, prietenul meu eel naai bun si cel irai prost
oin din istorie. $i chiar ini se face pu{inñ mila de siiracul
nñtñrñu, care trece prin perioada de ini{iere. Butoiul are in
jui‘ de o sutñ de kilograme si il i‘ostogoleste de unul singur,
in timp ce atat doi membri ai Fra{iei Kappa Sigma stau 5i
rad de el.
Niinic surprinzñtor. Ca sa intre in cea mat tare Frii{ie
din campus, sunt dispu§i sa o facñ pe sclavii. 5tiu asta
pentru ca 5i eu am avut parte de acela5i tratairent, ca tour
ceilalti.
— Pune mana 5i ridica-1! striga Garret la el, Uacandu-1
sa tresara. Nu e peluza ma-tii, ca sa o strives‹i!
— Cantñre§te o tonñ! riposteazñ acesta, oprindu-se din
rostogolit. Nici dacñ vreau, nu pot sa-1 ridic.
— Arat de parca nii-ar pasa? il intreaba Garret, inca-
drandu-5i chipul cu degetul, intr-un gest teatral.
$i, cure nu illa pot ab{ine, in5fac cheile din buzunai‘ M i
le arunc direct in frunte.
— Joacñ-te frumos, {aca! ii ordon. 5i tu at fost la fel. De
fapt, daca imi aduc aminte bine, pe tine te-au pus sa speli
toate toaletele din clñdirea principala. Mai-irai ca i-ai lrlat
omului de serviciu painea de la gura.
— Da, dar eu nu am tarâit un butoi cu bere pe peluzii,
se strainbñ, uitandu-se urat la amñratul care mat ct se pune
pe plans.
Nu-iri pot incliipui cunt Gan‘et se a5teapta ca baiatul
uscat din fa{a mea sa poata ridica dracia aia. Cu tot aiatrena-
inentul ineu in echipa de fotbal american a universitñ{ii, nu
a5 putea sa il ridic, pur §i simplu.
— Nil, tu ai fost prea ocupat cu frecatul WC-urilor ca
sa cari altceva, in afara de solu{ii pentru curñ{at, i-o trantesc
ranjind. Oricum, pentru ce ne trebuie un butoi de o sutñ de
kilograme'?
Garret Hni aruncñ o privire de „te-ai tampit cumva'!”,
iai‘ eu ridic din uiriei‘i.
6
 Acle vâi-a ta victoi-ie e Jtipâ itieci
Petrecerea pentru inceput de an? o roste5te cape o in-
trebare. Unde ai fost in vacan{a? In Triunglaiul Bermudel ot
si. in I oc sa dispari cu totul, {i-a disparut doar‘ creierul?
Sa-1 ia naiba!
— Fiji, tolornacule! Acolo unde tu nu o sa ajungi nicio-
data, pentru ca tac-tu {i-a tai at po9ia de carduri de debit
burdu5ite cu bani, ii raspund. Dar n u-{i face griji, inca inai
beneficiezi de pensia pentru laandicapa{i, nu?
Garret ma prive§te chiora§ pentru o clipitñ (secundñ),
apoi imi aruncñ inapoi cheile, lovindu-ma in piept.
— Intra dracu’ in casa, lnainte sa faci insolatie!
Atat trei mai spune, inainte sa dispai‘a din prag. Oftand,
ma aplec 5i apuc de lrarginea butoiului cu bere, cerandu-i
tacit tipiilui sa puna mana 5i sit-1 ridice, inainte ca Garret sa
facñ o crizâ din cauza peluzei presate de greutatea acestuia.
Daca un lucru stiu despre Garret, acela este ca are o pasiune
irorbida pentru iarba.
Abia cand inti‘u in casa tier dau seaiaaa ca ana ajuns
ulti- inul in campus. Parterul aratñ ca un camp de luptñ, inst
nu vreau sa-rni iinaginez cunt o sa arate diipñ petrecere.
Mult, mult mai i‘ñu.
Victor rna salutñ cti un gest din mana din dreptul baru-
lui inaprovizat, scapand din brake mormanele de pahare de
unicñ tolosin{ñ, din plastic ro§u, in timp ce Jared — un alt
ineinbru Kappa Sigma — prepare lichidul ferinecat, un fel
de tentativa de prnach de care nor o sa se atinga niireni. Asta
daca nu vi‘ea sa ajunga la Ui‘gente irai devi‘eme de oi‘a opt,
cand incep priiaaele cui‘suri.
— Ai auzit’? rna intreabñ Garret, infiin{ñndu-se langii
mine. Decanul WhiteHall e pe duca. Nu cred cii mat apucii
o sambata.
Mâ uit la el cu coada ochiului, apoi il intreb:
— $i de ce naiba es‹1•5a fericit?
— Glume§ti? pufne§te. fnca din prirnul an a§teptam sit
scap de ticiilosul ala bñtran. Din cauza lui am incñrun{it ina-
inte de vreme.
7
LEXI B. NEWMAN
Mascandu-ir i prost rasetul cu o tuse falsa, ma uit la
perciunii I ui gi‘izona{i din pricina genetici i. $tie 5i el ca 1-a
mo5tenit pe taicñ-su, care la patruzeci de ant are piirul mai
alb decat bunicul ineu, doar ca o face pe prostul ca de obi-
cei.
— E§ti sigur ct e de vinñ WhiteHall §i nu taptul ca e§ti
un alcoolic anoniin’! il iau peste picior.
Drept rasprins, imi trage un prnrn in brat, apoi dispare
pe nepusa masa, aha cure face mereu cand nu-i convine in-
cotro se indreaptñ discu{ia.
Decid sa ui‘c la pritrlul etaj 5i sa na instalez in veclaea
mea camera, afiata chiar in capñtul coridorului. De indata
ce trec pragul dorinitorului vñruit intr-un albastru spñlñcit,
sunt lovit de un miros ingrozitor, care nu are treabñ cu fap-
tul ca nu a mat deschis nimeni fereastra pe parcursul vacan-
{ei de vui‘n.
Tinandu-int respira{ia, rna reped spre geam 5i il deschid
larg, apoi imi scot capul afara si inhales o gurñ sanatoasa de
aer curat, inainte sñ mor asfix iat. Parca a murit cineva aici,
atñt de urat iniroase, §i deja §tiu pe cine sit dau vina. Garret
imi face cu mana din fa{a casei, ranjind rñutñcios.
Inhales inca o gui‘ñ de aer U rat lac cui‘aj sa caut sursa
mirosijlui. $i nu caut rnult. linediat ce ridic a5temijturile
patului de doua persoane, descopñr pe§tele impu{it de pe
saltea, pe care am de gand sa i-1 indes pe gat prietenul ui
meu obraznic.
Daca nu o sit se potoleascñ, presiint ca o st iasñ din
universitate doar cu picioarele inainte!
Scai‘bit, apuc pes‹ele de coada 5i ies cu el din camera,
pregiitit sa-1 ascund in aerisirea din camera lui Garret, drept
pedeapsa pentru gluira lui proastñ. Doar ca trebuie sa re-
cunosc ca ticalosul e cu rln pas inaintea mea, caci in mo-
inentul in care apas clan{a, tint dau seaina ca u§a e incuiatii.
Probabil se a§tepta sa-i intorc „favorul” in aceea§i mñsurñ,
asa ca tot ce imi ramane este sa ma intorc in camera naea 5i
8
 Acle vâi-ala victoi-ie e Jtipâ itieci
sa arunc pes‹ele pe fereastra, direct la picioai‘ele lui Garre
—t angajat intr-o discu{ie antrenanta cu o doirni5oara.
De indata ce pe5tele se pi‘abu5e5te inert la picioai‘ele for,
tipa sare in sus, apoi urlii ascu{it, in tiinp ce prietenul ineu
i§i ridicâ privirea spre ruine §i zambe§te coinplice.
— Data viitoare o sa te treze5ti cu e1 in pantaloni! sti‘ig
atat de tare, incat n u m-ar inira daca ar fi auzit tot canipusul.
Sau o sa {i-1 gñtesc la cina!
— Nu te enerva, Hunter! rade. Mai bine fii bñrbat 5i
spune-ini ca, inainte sñ-1 arunci pe geam, ai vrut sa ini-1
strecoi‘i in camera.
Are mare dreptate, doar ca 1-a5 fi ascuns atat de bine
incat nu 1-ar fi gasit niciodata, daca era u5a descuiata.
— Garret, farsele care includ inortñciuni sunt expirate
deja, i-o trantesc. Incearcñ ceva nou dac‹a vrei s‹a mii impre-
sionezi, iuhitiile.
li ranjesc 5i eu coiaaplice, apoi imi mut privii‘ea pe tipa
ingi‘ozita de langa el, care se sti‘anaba scai‘bita 5i pleaca
pi‘e- cum vantul.
— Nenorocit mat e5ti, Roman, plesciiie Garret, privind
melancolic in uriaa a fetei. Era boboaca! Acum nu o sa se
iaaai api‘opie nicio fata de lrine, ticñlosule! Doar 5tii cult
cii‘cula barfele pe aici.
Asta era §i ideea.
— Aha i{i trebuie. Sa te invent minte sa nu-ini mai pui
irortñciuni in pat. Maturi zeazñ-te ›i tu. Daca imi puneai cu-
rent pe clan{a, te-a5 fi aplaudat!

— Pentru un nou an! strig 5i dau paharul peste cap, in-

glai{ind pe i‘eprize lichidul aiaaar.
— Ce? intreaba Victor, mult mai matolit decat restul. E
deja Anul Nou?
Izbucnim in ras cand ne prive§te confuz, sprijinit de
blatul din bucñtñrie intr-o pozi{ie ciudatñ. Un siinplu val de
cui‘ent 1-ai‘ dai‘aina.
9