Tradiții, obiceiuri si importanța parteneriatului părinți-grădinită, în contestul lor și al
socializării viitoare
Prof. Înv. preșcolar, Pulbere Mirela Grădiniță nr. 1 Bengești
Freeria ținuturilor înghețate, de veacuri, în Unirea cea Mare, de la 1 Decembrie 1918 și
până-n prezent, dă startul sărbătorilor, de iarnă, românești, binecuvântate de Dumnezeu! Nicicând începutul iernii nu e mai frumos, ca atunci când, românii se unesc pentru aniversarea Zilei Naționale a României, în fiecare an, prin discursuri elogiale, adresate strămoșilor, cântece patriotice și Hora Unirii. Iar România, îmbrăcată în steaguri tricolore, strălucește în culorile gheții, precum românii în costumele populare, din toate colțurile țării: Oltenia, Muntenia, Banat, Ardeal, Dobrogea, Moldova, etc. Ex. Unirea României Unire-i în suflete, / Ce simt românește,/ Când farmecul iernii,/ În toate lucește./ Unirea-i de 1 Decembrie,/ O horă imensă, / Făcută cu frenezie,/ De ziua Națională! .................................. Următoarea magie e făcută, în noaptea de 5 spre 6 Decembrie, de însuși Moș Nicolae, care vine tiptil și se strecoară, pe horn, noaptea, când copiii dorm, căutând ghetuțe lustruite, unde să lase daruri, din sacul lui fermecat, la cei cuminți și dragi lui. Chiar împodobitul bradului acasă și mai ales cel de la Grădiniță, încununează cu succes farmecul sărbătorilor de iarnă. Copii își confecționează, cu plăcere, globulețele, prin colorarea acestora, pe hârtie colorată sau lipirea diferitelor forme : cerculețe, steluța, etc., apoi le decupează și le pun în brad. Și confecționatul betelei, prin decuparea și lipirea, inelelor de diferite culori, atrage ca un magnet, copiii, care așteaptă, cu nerăbdare, să împodobească bradul. Iar punerea instalației, la care ajută ei și finalizarea împodobirii bradului, produce atâta bucurie copiilor, aflați în jurul lui, încât se pare că un colț din Rai, luminat în toate culorile, a coborât pe Pământ și strălucește feeric, în toate culorile vieții! Însăși magia magilor cuprinde ținuturile înghețate și le însuflețește, prin datina colindatului, care începe în Ajunul Crăciunului și ține până la Sfântul Ion. Astfel în Ajun de Crăciun, copiii, părinții și bunicii lor merg prin sat, de la un capăt la altul, cu o traistă sau desagă în mână, din poartă în poartă, pentru a primii colindeți sau pițărăi și a ura de sănătate și belșug în toate! Iar sătenii, acești magi străbuni, ai vestirii Domnului ies în poartă, să împartă, din coșuri pline, sființite: nuci, gutui, mere, pere, covrigi, colaci și dulciuri, zicând: "Hai, poftiți la pițărăi!/ Că-s unici, cei de la noi!" Și colindătorii fac urări ca:" Cine are pițărăi!/ Să dea, la fete și flăcăi!" sau:" Hai veniți la colindeți!/ Că avem pentru-n județ!" ................................................ Colindatul e principalul obicei, păstrat și transmis din generație în generație, în Comuna Bengești. Acesta însuflețește sărbătorile de iarnă și reânvie, în fiecare an, urmat de alte obiceiuri străvechi, ce se întâlnesc, în Ajunul Crăciunului și al Anului Nou sau între Crăciun și Anul Nou. În Ajunul Crăciunului este primit și preotul în gospodării, cu Crăciunul vestire acestuia, a Nașterii Domnului a închinării la icoană și a simțirii gospodăriilor. Tot în această zi, gospodinele se pregătesc de Crăciun, cu bucate de soi, tradiționale: caltaboși, cârnați, carne friptă sau coaptă, sarmale, piftii și cozonaci. Glasurile de colindători se aud vestind pe la ferestre sau în tindă, Nașterea Domnului, în colinde, datini, obiceiuri și tradiții. Se mai merge cu Steaua și în unele locuri cu Vicleiul. Ex.: " Steaua sus răsare" Steaua sus răsare, / Ca o taină mare,/ Steaua strălucește,/ Și lumii vestește (Bis). Că astăzi curata,/ Prea nevinovata, / Fecioara Maria,/ Naște pe Mesia.(Bis)./ Magii cum zăriră,/ Steaua și porniră,/ Mergând după rază,/ Pe Hristos, să-l vază.(Bis)/ Și dacă porniră, / Îndată-l găsiră,/ La dânsul intrară,/ Și se închinată.(Bis)/ Cu daruri gătite,/ Lui Hristos menite./ Ducând fiecare,/ Bucurie mare.(Bis)/ Care bucurie,/ Șî la voi să fie,/ De la tinerețe,/ Pân' la bătrânețe./(Bis) În seara de Ajun, ca magia să fie completă, pe la copiii cuminți, trece însuși Moș Crăciun, care aduce și împarte daruri. Iar copiii îl răsplătesc cu poezii, colinde, cântece și șcenete. Între Crăciun și Anul Nou, copiii și adulții și copiii se duc cu Ursul, Capra, etc. În ajun de Anul Nou se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri prin intermediul cărora să fac urări de bine, sănătate, prosperitate, belșug în case și în toate. Ex. "Plugușorul Aho, aho, copii și frați,/ Stați puțin și nu mânați,/ Lângă noi v-înlăturați,/ Și cuvântul mi-ascultați!/ Mâine anul se-voiește,/ Plugușorul se pornește,/ Și începe a ura,/ Pe la case a colinda./ Iarna-i grea, omătu-i mare,/ Semne bune, anul are,/ Semne bune, de belșug,/ Pentru brazda de sub plug./ Plugușorul cu patru noi,/ Ia mai mânați, măi flăcăi!/ Hai, hai..!/; ............................................. "Sorcova" Sorcova vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Ca un măr, că un păr,/ Ca un fir de trandafir,/ Tare că piatra,/ Iute că săgeata./ Tare că fierul, Iute ca oțelul, La anul și la mulți ani! ....................................... Suita obiceiurilor, de iarnă, se încheie la Bobotează, când se sfințește apa și râurile, dar magia sărbătorilor, niciodată! Acestea fiind transmise an de an, din generație în generație! De aceea importanța activităților extracurriculare, educative, în parteneriat cu părinții, are un rol decisiv, în socializare, în formarea de priceperi și deprinderi, a descoperirii aptitudinilor, în consolidarea cunoștiințelor copiilor și prezentarea lor ca atare, online sau . în public, pe scenă la Căminul Cultural sau la colindatul prin sat. Astfel magia sărbătorilor de iarnă, cuprinde întreaga comunitate, în vâltoarea datinilor, tradițiilor și obiceiurilor, însuflețind și animând freeria ținutului înghețat, an de an , din generație în generație!