Pronumele

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv .
Clasificare :
1. pronumele personal : eu , tu ….
2. pronumele demonstrativ : acesta , acela ….
3. pronumele posesiv : al meu , al tău , a sa …….
4. pronumele relativ : care , cine , ce , cât ….
5. pronumele interogativ : care ? , ce ? …..
6. pronumele de întărire : însuşi , însămi …..
7. pronumele negative : nici unul , nimeni , nimic ….
8. pronumele nehotărât : altul , alta , toată , fiecare , cutare ….
9. pronumele reflexiv : sie , sine , sieşi …..
10. pronumele de politeţe

Pronumele personal

Pronumele personal indică forme diferite ale persoanelor care participă la

acţiune . Pronumele are trei persoane :
I : eu , noi ; II : tu , voi ; III : el , ea , ei , ele
Pronumele are două numere ( singular şi plural ) şi două genuri ( feminin ,
masculin ) .
Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile şi neaccentuate
numai la Ac si D .
OBS !!! În limba literară , formele dânsul , dânsa , dânşii sunt pronume
personale .
Pronumele personal de politeţe ( reverenţă ) arată respectul faţă de o persoană .
Are forme doar pentru persoana a II-a şi a III-a , singular şi plural şi se diferenţiază
după gen numai la persoana a III-a singular .
Ex : dumnealui / dumneavoastră .
dumneata / dumneavoastră .
OBS !!! în limbajul solemn se folosesc formule reverenţioase care exprimă cel
mai înalt grad de respect : Maiestatea ta , Alteţa ta , Excelenţa ta , Preasfinţia ta ,
Eminenţa ta .
Funcţiile sintactice ale pronumelui personal :
Cazul N :
Subiect : Eu plec la şcoală .
Nume predicativ : Irina este ea .
Atribut substantival apoziţional : Nişte persoane ciudate , ele stăteau în
faţa şcolii .
Cazul Ac :
CD : Pe el l-am pedepsit .
CI : M-am certat cu el .
Atribut substantival prepoziţional : Cartea de la el a fost ruptă .
NP : Veştile sunt de la ea .
CCL : Am fost la ea .
CCT : Am plecat după el , nu înainte .
CCM : Se poartă ca el .
Complement de agent : Tema a fost scrisă de el .

1
 Cazul D :
CI : Lui i-am dat cartea .
NP : Fata era aidoma ei .
Atribut pronominal prepoziţional : Purtarea asemenea lui m-a deranjat .
Atribut pronominal posesiv : Ochii-şi arunca peste câmp .
CCM : Copilul se purta asemenea .
CCL : Deasupra-ţi zburau fulgi de nea .
Cazul G :
Atribut pronominal : Mama ei este frumoasă .
Atribut pronominal prepoziţional : Tabla din faţa lor este ştearsă .
NP : Copii erau contra lui .
CCL : Eu ajung înaintea ta .
CCT : El a sosit înaintea voastră .
Cazul V :
Tu , ieşi la tablă !
OBS !!! Forma neaccentuată a pronumelui de persoana a III-a singular feminin
Ac nu are funcţie sintactică în următoarele situaţii :
O duce de pe azi pe mâine .
A luat-o la fugă .
A făcut-o lată .
OBS !!! Tot fără funcţie sintactică sunt şi pronumele :
Pe unde mi-ai umblat .
Vreau să-mi spui .

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asuprea cărora se

exercită direct sau indirect , acţiunea verbelor şi subiectul acestora .
Ex : Dan se spală pe mâini .
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a
nedeosebindu-se după număr şi gen . Pronumele reflexiv are forme accentuate şi
neaccentuate .

Caz Forma accentuată Forma neaccentuată

Ac ( pe ) sine se , s -
D sie , sieşi îşi , şi

OBS !!! Pronumele reflexiv este marca diatezei reflexive intrând structura
verbelor .
Funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv :
Cazul Ac : CD : S-au întâlnit cu prietenii lor .
Cazul D : CI : Îşi zice că va câştiga .
Atribut pronominal ( dativ posesiv ) : Şi-a murdărit
bluza .

2
 Pronumele şi adjectivul posesiv

Pronumele posesiv înlocuieşte atât numele obiectului posedat cât şi numele

posesorului .
Pronumele posesiv este alcătuit din articolul posesiv a , al , cui , ale + forme
specifice . Formele pronumelui sunt :

Un singur posesor Mai mulţi posesori

Obiect posedat Posesor I II III I II III
Un singur obiect masculin al al al al al ----
posedat meu tău său nostru vostru
feminin a a ta a sa a a ----
mea noastră voastră
Mai multe obiecte masculin ai ai tăi ai ai ai ----
posedate mei săi noştri voştri
feminin ale ale ale ale ale ----
mele tale sale noastre voastre

Când determină un substantiv şi se acordă în gen , număr şi caz , pronumele

posesiv devine adjectiv pronominal posesiv şi îndeplineşte funcţia sintactică de atribut
adjectival .
OBS !!! Construcţia un coleg de-al meu este greşită pentru cp după prepoziţia
din cazul Ac , folosim numai plural ! . Corect este : un coleg de-ai mei .
Funcţiile sintactice ale pronumelui posesiv :
Cazul N :
Subiect : Ai noştri ne aşteaptă .
NP : Bagajele sunt ale noastre .
Atribut apoziţional : Câştigătorii concursului , ai noştri au întârziat .
Cazul Ac :
CD : I-am văzut pe ai noştri .
CI : Vorbim despre ai tăi .
Complement de agent : Cărţile au fost scrise de ai mei .
CCL : Am fost la ai mei .
CCT : Pleacă înaintea alor mei .
NP : Cadourile sunt de la ai voştri .
Atribut pronominal prepoziţional : Cartea de la ai noştri este nouă .
Cazul D :
CI : Le-am făcut alor mei o surpriză .
CCM : Mă port asemenea alor voştri .
NP : Băiatul este asemenea alor mei .
Atribut pronominal prepoziţional : Băiatul asemenea celor mei este
fratele meu .
Cazul G :
Atribut pronominal : Şi invit pe prietenul alor noştri .
Atribut pronominal prepoziţional : Pomul dinaintea alor mei este înalt .
NP : Băiatul este al nostru .

3
 Pronumele şi adjectivul demonstrativ
Pronumele demonstrativ este partea de vorbire flexibila care înlocuieşte
numele unui obiect indicând apropierea sau depărtarea lui in spaţiu ori in timp,
identitatea sau diferenţa fata de alte obiecte .
Pronumele demonstrativ are formele:
 de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, aceasta.
 de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea.
 de identitate: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi.
 de identificare(diferenţiere);celălalt, cealaltă , ceilalţi, celelalte .
Pe lângă aceste forme de întâlnesc formele populare :
 ăsta, asta, ăştia, iştea, etc.
 acela, aia, ălea, etc.
 ălălalt, ailaltă, ăilalţi, etc.

Apropiere Depărtare
singular plural singular plural
N-
Ac masc fem masc fem masc fem masc fem
acesta aceasta aceştia acestea acela aceea aceia acela
G-D. acestuia acesteia acestora acestora aceluia aceleia acelora acelora

Identitate Diferenţiere
singular plural singular plural
N-
Ac masc fem masc fem masc fem masc fem
acelaşi aceeaşi aceiaşi aceleaşi celălalt cealaltă ceilalţi celelalte
G- aceluiaşi aceleiaşi aceloraşi aceloraşi celuilalt celeilalte celorlalţi celorlalte
D

OBS !!! Pronumele demonstrativ are şi forme scurte determinate de un

atribut :
cel / cea ; cei / cele
Ex : Cel de lângă ea este colegul meu .

Atunci când pronumele demonstrativ însoţeşte un substantiv cu care se acorda

in gen, număr si caz, pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal
demonstrativ şi are funcţie sintactică de atribut adjectival .
Ex: Cartea aceasta este mai interesanta .
Funcţiile sintactice ale pronumelui demonstrativ :
Cazul N :
Subiect : Acela este tatăl meu .
NP : Bunica a rămas aceeaşi .
Atribut apoziţional : Un câine vagabond , acela a intrat în curte .
Cazul Ac :

4
 CD : Pe aceasta nu l-am văzut niciodată .
CI : Am vorbit cu acela despre temă .
Atribut apoziţional : Cadoul de la acela nu a fost pe planul meu .
NP : Cartea este de la acela .
CCL : Merg la acela .
CCT : Am venit după acela .
CCM : Se poartă ca acela .
Complement de agent : Tema a fost scrisă de acela .
Cazul D :
CI : I-am scris aceluia .
NP : El este asemenea celuilalt .
Atribut pronominal prepoziţional : Fata asemenea aceluia era
frumoasă .
CCM : Scrie asemenea celuilalt :
Cazul G :
Atribut prepoziţional genitival : Cartea aceluia este îngrijită .
Atribut pronominal prepoziţional : Fata contra acelora a câştigat .
NP : Părerea mea este împotriva celorlalţi .
CCL : El a mers înaintea acestuia .
CCT : El ieşit din casă înaintea acestora .
CI : Când a văzut cadourile s-a năpustit asupra acestora .

Pronumele şi adjectivul nehotărât

Pronumele nehotărât ţine locul unui substantiv fără să dea vreo explicaţie
precisă asupra obiectului . Clasificare :
- simple : alta , altul , unul …
- compuse : fiecare , oricine , oare cine , careva …..
OBS !!! Unele gramatici consideră ca fiind pronume nehotărâte pe mult şi
puţin.
Funcţiile sintactice :
Cazul N :
Subiect : Fiecare vrea notă mare .
NP : El a devenit altul .
Atribut substantival apoziţional : Un elev , altul a ajuns acolo .
Cazul Ac :
CD : Am întrebat pe altcineva .
CI : Mă gândesc la altcineva .
Atribut pronominal prepoziţional : Sfaturile de la cutare sunt
bune .
NP : Cadoul este de la altul .
CCL : Vin de la alta .
CCM : El se poartă ca cineva .
Complement de agent : Compunerea a fost scrisă de altul .
CCT : Vin înaintea altuia .
Cazul D :
CI : Am povestit tuturor .
NP : Ea este asemenea oricui .
Atribut pronominal prepoziţional : Fata asemenea alteia este
soră .

5
 CCM : El se poartă asemenea altcuiva .
Cazul G :
Atribut pronominal genitival : Pădurea unora a fost să ardă .
Atribut pronominal prepoziţional : Fetele contra tuturor au fost
pedepsite .
NP : Părerile lui sunt contra tuturor .
CCL : Stă în faţa unuia .
CCT : A plecat înaintea altcuiva .
CI : S-a aruncat asupra oricui .
Adjectivul pronominal nehotărât
Când pronumele nehotărâte determină un substantiv şi se acordă cu acesta în
gen , număr şi caz devine adjectiv pronominal nehotărât şi împlineşte funcţia
sintactică de atribut adjectival .
Ex : Alţi copii au câştigat premiul .
OBS !!! Pronumele nehotărâte compuse de genul orice , oricare , oricât pot
avea dublă funcţie sintactică atunci când sunt elemente relaţionale în fraze :
Ex : Nu te cred orice ai spune .

Pronumele şi adjectivul pronominal negativ

Pronumele negativ înlocuieşte numele obiectelor prezentate ca inexistente .

Pronumele negative sunt : nimeni , nimic , nici unul , nici una .
OBS!! : Pronumele negative apar în propoziţii negative .

Funcţii sintactice

Nominativ :
-- Subiect : Nimic nu contează .
-- Nume predicativ : El este un nimic .
Acuzativ :
-- CD : Nu ştiu nimic .
-- CI : Nu mă tem de nimic .
-- Atr pron prep : Prăjitura de al nici una nu mi-a placut .
-- NP : Raspunsul corect nu era de la nici unul .
-- CCL : Nu am fost la nimeni .
-- C de agent : Tema nu a fost scrisă de nimeni .
Dativ :
-- CI : Nu am spus nimănui .
-- Atr pron prep : Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins .

Genitiv :
-- Atr pron gen : Haina nici unuia nu a fost curată .
-- Atr pron gen : Florile din faţa nici unuia erau ofilite .
-- NP : Acţiunile nu sunt împotriva nimănui .
-- CI : N-am uneltit contra nici unuia.
-- CCL : Nu s-a oprit în spatele nici unuia .
-- CCT : N-a sosit înaintea nimănui .

OBS !!

6
 Atunci când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen , nr
şi caz pronumele negativ devine adj pron neg cu fs de atr adj .
OBS !!
Pronumele nici unul , nici una determină întotdeauna un substantiv
nearticulat iar cuvintele un , o sunt numerale cardinale şi nu articole .

Pronumele si adjectivul pronominal relativ

Pronumele relativ are rolul de a face legătura într-o propoziţie subordonată şi

regenta ei . Pronumele si adjectivul pronominal relative sunt : care , cine , ce , cât .
OBS!!
Există şi un pronume relativ compus ceea ce . Grupurile cui cele , cele ce ,
sunt analizabile . (cele pronume dem + ce-pron relativ )
Exemplu : Cel ce a venit este fratele meu . ( cel + pron dem (acela) ) + ( ce –
pron relativ (care) )
OBS!!
Există şi un pronume relativ regional ---- de-l
Exemplu : Omul de-l vezi ........
OBS!!
Pronumele relative îndeplinesc dubla funcţia sintactică : parte de propoziţie
în subordonata corespunzătoare ; element introductiv pentru propoziţia subordonată .
În cazul Genitiv pronumele relativ se acordă în gen , număr şi caz cu
substantivul determinat de pronumele relativ cu funcţia sintactică de atribut .
Exemplu : Tabloul carui ramă .....
Funcţiile sintactice
Nominativ :
-- Subiect : Fata care a plecat este sora mea .
-- Nume Predicativ : Cine este autorul carţii , acela va fi
premiat .
Acuzativ :
-- Complement direct : Eleva pe care ai certat+o nu a fost de
vină .
--Complement indirect : Băiatul la care te gândeşti este fratele
meu
-- Complemet de agent : Mă întreb de către cine este scrisă
cartea .
-- CCL : Casa în care locuiţi este nouă .
-- CI : Băiatul la care te gândeşti este fratele meu.
Dativ :
-- CI : Tabloul căruia i-am rupt rama era al meu .
Genitiv :
-- Atribut pronominal genitival : Tabloul cărui ramă este albă
îmi place .
-- CCL : Casa deasupra căreia zboară avioane este a mea .
-- CI : Grupul asuprea căruia s-a năpustit era numeros .
-- CCT : Persoana înaintea căruia a sosit este bătrână .
OBS!!

7
 Sunt considerate pronume relative interogative ( care , cine , ce , cât ) atunci
când introduc propoziţiile subordonate care cer indirect o informaţie , după verb : a
întreba , a se informa , a chestiona ....
Exemplu : Te-am întrebat care copil nu a scris tema . ( care este pron relativ
interogativ )
Când determină un substantiv nearticulat înaintea căruia stă şi cu care se
acordă in gen , număr şi caz pronumele relative ( care , cine , ce , cât ) devin adj pron
relative îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival .
Exemplu : Care culoare a fost mai frumoasa aceea a fost premiată .

Pronumele si adjectivul pronominal de întărire

OBS!!
Pronumele de întărire a dispărut din limba română , fiind considerat arhaism .

Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen , numar şi caz cu

substantivul şi are rolul de a preciza cu insistenţă obiectul determinat , îndeplinând
funcţia sintactică de atribut adjectival .

OBS!!
În vorbirea curentă , adjectivul pronominal de întărire este înlocuit cu adverbul
chiar .
Exemplu : Însuşi el a venit să ne vadă . (Chiar el a venit sa ne vadă)

Formele adjectivului pronominal de întărire

Persoana Caz Singular Plural

Masc Fem Masc Fem

N-AC Însumi Însămi Înşine Însene

Persoana I

D-G Însumi Însemi Înşine Însene

N-AC Însuţi Însăţi Înşivă Însevă

Persoana a II-a

D-G Însuţi Înseţi Înşivă Însevă

8
 N-AC Însuşi Însăşi Înşivă Înseşi /
Persoana a III-a Însele

D-G Însuşi Înseşi Înşişi Înseşi /

Însele