SISTEMUL MUSCULAR STRIAT

Muşchii striaţi (voluntari) sunt perechi şi reprezintă componenta activă a

aparatului locomotor.

A) Muşchii capului şi gâtului. Muşchii capului se împart in 2 grupe:

1. muşchii pielosi (ai mimicii) sunt perechi superficiali foarte fini având o
inserţie de regulă pe os şi alta în piele, fiind situaţi în jurul orificiilor
naturale ale capului pe care le mobilizează. Sunt inervati de perechea a
VII-a de nervi cranieni (nervul facial).

muşchi pieloşi:
- orbicularul pleoapelor;
- frontooccipitalul;
- muşchi constrictori şi dilatatori ai orificiului bucal;
- muşchii nasului;
- 3 muşchi rudimentari auriculari.

2. Muşchii masticatori – mobilizează mandibula în ATM şi îi determină

mişcările:
a) de ridicare cu: temporalul, pterigoidianul intern, maseter.
b) de coborare cu: pterigoidianul extern, milohioidianul, burta anterioa-
ră a muşchiului digastric.
c) de propulsie prin contracţia pterigoidienilor externi
d) de retropulsie
e) de diductie

• Aceşti muşchi sunt inervaţi de perechea a V-a de nervi cranieni (nervul

trigemen)
• Mai avem muşchi striaţi situaţi în orbită, mobilizând globul ocular sau
ridicând pleoapa superioară, inervaţi de:
-nervul III (oculomotor comun);
-nervul IV (patetic) şi
-nervul VI (oculomotor extern), şi alţii care intră în structura limbii
inervaţi de nervul XII (hipoglos).

3. Muşchii gatului sunt situaţi pe mai multe planuri, regiunea cefei cu

muşchiul trapez având rol în extensia capului.

•Muşchii anterolaterali:
- pielosul gâtului;
- sternocleidomastoidianul;
- muşchii suprahioidieni;
-muşchii subhioidieni;

•În profunzimea gâtului sunt muşchii prevertebrali şi laterovertebrali

care mobilizează capul şi gâtul.
•Faringele esofagul şi laringele au în structura peretilor muşchi striaţi.

B) Muşchii membrului superior

- sunt mai numeroşi la umăr şi la antebraţ şi mai puţini la braţ.
- au masele musculare reduse de volum;
- sunt adaptaţi funcţiilor principale: prehensiunea şi manufactura.
- sunt inervaţi de ramurile plexului brahial şi se grupează în muşchii
centurii scapulare şi muşchii membrului superior liber.

1. Muşchii centurii scapulare sunt în număr de 14 şi sunt:

- muşchi ce leagă trunchiul şi capul de centura scapulară şi humerus
(trapez, mare pectoral, micul pectoral, mare dorsal);
- muşchi ce leagă centura scapulară de humerus (subscapular, deltoid,
supraspinos, subspinos marele şi micul rotund).

2. Muşchii membrului superior liber sunt ai braţului, antebraţului şi

mâinii:
-muşchii braţului în număr de 4 sunt grupaţi în 2 regiuni:
- anterioară cu muşchi flexori ai antebraţului pe brat (bicepsul
brahial)
- posterioară ce produce extensia antebraţului pe braţ (triceps
brahial).

-muşchii antebraţului sunt în număr de 20 dispuşi în regiuni:

-cea anterioară are 2 loje: anterioară cu muşchi flexori şi pronatori şi
laterală cu muşchi supinatori şi extensori.
-regiunea posterioară are muşchi în deosebi extensori.

- muşchii mâinii sunt 19 situaţi anterior şi grupaţi în 3 regiuni:

- tenară cu 4 muşchi destinati policelui;
- hipotenară cu 4 muşchi destinaţi auricularului;
- palmară mijlocie cu număr de 11 muşchi.

C) Muşchii membrului inferior

•Sunt mai numeroşi la coapsă, sunt mult mai voluminoşi, sunt pentru
sprijin şi locomoţie.
•Sunt inervaţi de ramurile plexurilor: lombar şi sacrat şi se grupează în
muşchii regiunii fesiere şi ai membrului inferior liber.

-muşchii regiunii fesiere sunt în număr de 9 (marele, mijlociul şi micul

fesier, piramidalul bazinului, opturatorii interni şi externi).
-muşchii membrului inferior liber sunt ai coapsei, gambei şi piciorului.

Muşchii coapsei sunt 12 grupaţi în 3 loje:

- anteroexternă (croitor, cvadriceps, tensor al fasciei lata)
- posterointernă (cu 3 ischiogambieri)
-internă (cu 3 adductori, psoasiliac)

•Muşchiul cvadriceps este extensor al gambei pe coapsă.

•Ischiogambierii produc pe langă extensia coapsei şi flexia gambei pe
coapsă.

Muşchii gambei cuprind 3 loje musculare:

-loja anterioară (gambierul anterior, extensorii comun al degetelor şi
propriu al halucelui) – dau flexia dorsală a piciorului şi extensia
degetelor;
- loja externă are 2 muşchi peronieri laterali (lung şi scurt);
- loja posterioară cuprinde 3 muşchi puternici ce alcatuiesc tricepsul
sural cu tendonul lui Achile inserat pe calcaneu, ce produce extensia
piciorului.

•Muşchii profunzi (ca flexorii comun şi propriu al halucelui) produc flexia

degetelor şi extensia piciorului.

Muşchii piciorului – în regiunea dorsală există un muşchi (pedios) care

ajuta la extensia degetelor.

•Muşchii regiunii plantare sunt în numar de 19 şi sunt grupaţi în 3 loje:

- internă ce mişcă halucele;
- externă ce mobilizează degetul mic;
- mijlocie cu muşchi asemănători regiunii palmare mijlocii.

D) Muşchii peretilor trunchiului

- muşchii regiunii dorsale cei mai superficiali sunt migraţi de la membre

(trapez marele dorsal).

- muşchii autohtoni ai şanţurilor vertebrale sunt situaţi în profunzime şi

au rol în extensia coloanei. Ei produc extensia coloanei vertebrale şi a
capului. Sunt inervaţi de ramurile spinale ale nervilor spinali.

-muşchii peretilor anterolaterali ai trunchiului:

a. Muşchii anterolaterali ai toracelui:
- superficiali migraţi de la membrul superior (mare pectoral mare dinţat)
- profunzi (intercostalii) inervaţi de nervii intercostali (ramurile anterioa-
re ale nervilor spinali toracali).

b. Muşchii anterolaterali abdominali sunt inervaţi în principal tot de

nervii intercostali şi sunt:
- dreptul anterior abdominal
- muşchii largi (oblicul extern, oblicul intern şi transvers)
- muşchiul diafragm are 2 portiuni:
- centrală – tendinoasă
- periferică – musculară
Acest muşchi bombează spre torace şi prezintă orificii de trecere a
arterei aorte, venei cave inferioare, esofagului şi unor nervi. Este inervat
de nervii frenici ramuri din plexul cervical.

E) Muşchii perineului:
-profund muşchiul ridicator anal străbătut median de canalele de
exteriorizare uro-genitale şi digestiv, împrejurul cărora se structurează
sfinctere striate la exteriorul celor netede.
-tot la acest nivel dar mai superficial se gasesc şi organele erectile cu
muşchii striaţi care aparţin organelor genitale externe (masculine şi
feminine). Aceştia se inseră pe ramurile ischio pubiene.