TEXTUL EPIC – FIȘĂ DE LUCRU

Și înainte, dar mai ales după-masă, Victor Predeleanu a ţinut să arate oaspetelui său
şi prietenului lui Grigore tot ce avea mai de preț în bibliotecă, socotind că pe un poet trebuie
să-l intereseze edițiile rare, cărțile româneşti cu însemnări de demult sau feluritele hrisoave și
documente vechi. Se bucura văzând emoția lui Titu şi ar fi vrut să-l dea de exemplu lui Grigore,
care nu se prăpădea deloc după comorile lui.
Deşi mare proprietar care-şi iubea şi cultiva cu pasiune pământurile,Predeleanu îşi
avea reşedinţa în capitală. Pe domeniul său Delga din Dolj, cuprinzând trei sate, realiza ceea
ce Grigore râvnea şi nu putea din pricina bătrânului. De altfel, şi tatăl lui Victor la fel s-a
împotrivit. La Craiova, unde s-a născut, a trăit şi a murit, a fost socotit printre oamenii cei mai
bogați. Zgârcenia lui a rămas proverbială. Numai după moartea bătrânului a putut angaja un
administrator specialist, a introdus maşini care să micşoreze mâna de lucru, a început în
sfârşit o exploatare mai modemă pe proprietățile ce-i reveniseră lui. Mare parte a anului o
petrecea și el la țară, iar în timpul muncilor nu se mișca de acolo săptămâni întregi. Cu țăranii
se purta corect, fără a se amesteca prea mult între ei. Făcea învoieli cum se obişnuiau
primprejur, nici mai grele, dar nici mai uşoare. Le vânduse câteva sute de pogoane de pământ
nu din nevoie, căci era dintre cei puțini proprietari care n-aveau nici un fel de datorie, ci din
dorinţa de a-i emancipa şi, în acelaşi timp, de a se emancipa și el de dânşii. Obișnuia să spuie
că adevărat mulțumit va fi numai atunci când va fi scăpat de țărani şi țăranii de el...
Cu toate că moștenise virtuțile economice ale tatălui său, inclusiv zgârcenia, lui Victor
îi plăcea să se mândrească, mai mult chiar decât cu experiențele agricole, cu biblioteca lui şi
cu colecția de pictură ce şi-o înjghebase de câțiva ani şi pentru care nu se codea a cheltui, ba
și a risipi.
- Lasă-l să mai răsufle, Victore, că l-ai asasinat! zise într-un timp Grigore,care se
întreținea cu doamna Predeleanu și cu sora ei.
- Din fericire, am observat că domnul Herdelea nu s-a plictisit prea rău în mijlocul
cărților frumoase, ca alții! răspunse Predeleanu ironic.
Ca mine, adică! recunoscu luga dând din cap. Eu, ce-i drept, prefer alte
frumuseți, mai ales în casa voastră...
(Liviu Rebreanu, Răscoala)

1. Precizează, în două-trei enunțuri, tipul de narator identificat în fragmentul dat,

ilustrându-l cu o secvență din text.
2. Redactează, în 80-100 de cuvinte, rezumatul textului dat.
3. Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul
din textul 1.