Caracterizare Titu Herdelea romanul Ion scris de

Liviu Rebreanu
Acest personaj face parte din romanul Ion scris de Liviu Rebreanu.Titu este fiul sotilor
Herdelea (Maria si Zaharia) mai avand inca doua surori: ce mica Ghighi si cea mare Laura.
El este un tanar de vreo douazeci si trei de ani, in haine curatele si saracute, cu o cravata
albastra-azurie la gulerul inalt si teapan; ras de mustati si lung cat un par; era inalt, cam desirat, cu o fata
latareata, ochi albastri spalaciti si o frunte larga. Invatatura de carte a inceput-o sub mana tatalui sau care
l-a si scos eminent. Acuzand ca e persecutat de unii profesori, Herdelea-tatal il muta intai la Liceul
unguresc din Bistrita, apoi la liceul sasesc. Ultimele doua clase le face particular, fara a-si da examenele,
taxele fiind prea mari. Citea cu patima versuri, romane, si, publicand la revista Familia o poezie de trei
strofe, s-a hotarat definitiv, dar in taina, sa fie poet. De atunci, in intreaga familie, ca si in imprejurimi era
aureolat de nimbul muzei inspiratoare. Toata casa jura ca tanar mai destept ca dansul nu se pomeneste in
imprejurime. Asistam la aventurile erotice ale tanarului, trecatoare ca apele, dornic de trairi pasionale.
Firea tenace si hotarata, fara scrupule, a lui Ion ii provoaca admiratia: Indarjirea, egoismul si cruzimea cu
care omul acesta a urmarit o tinta, fara sa se uite in dreapta sau in stanga il infricosau, dar il si miscau. Se
gandi la sovairile lui din vremea aceasta, la zigzagurile neputincioase, la alergarile lui dupa teluri de-abia
intrezarite si se simti mic in fata taranului care a mers drept inainte, trecand nepasator peste toate
piedicile, luptand neobosit, impins de o patima mare. El se framanta cu dorinte nelamurite, faureste
planuri peste puterile lui, traieste cu visuri fermecate si alaturi de dansul viata inainteaza vijelios. Un
simtamant de slabiciune ii stranse inima. In cautarea drumului sau, spre formarea sa, pierzand vremea de
colo-colo, d-na Herdelea, femeie cu simtul realitatii ii spune raspicat adevarul: Ba in loc sa umbli dupa cai
verzi, mai bine ti-ai cauta si tu vreun post pe undeva, ca esti cat muntele si vezi bine cate greutati avem pe
cap!... Practicant de notar nu-ti place sa fii, invatator nu-ti place, dar la mancare te imbulzesti! Apoi asa-i
usor sa ai fumuri! Mai pune osul si tu, dragul mamii, ca cu lenevia ai sa ramai de rasul lumii! Vrand sa
evadeze din lumea stramta a meleagurilor natale, dincolo de Carpati, fire idealista, se inflacara repede,
visa cu ochii deschisi, ametindu-se cu speranta ca acolo va cuceri lumea: Cu cat se apropia ziua, cu atat
Titu era mai tulburat. Se simtea fericit si totusi glasul lui tremura. Niciodata casa parinteasca nu i se
paruse mai calda. I se strangea inima gandindu-se ca de-acum va trai intre oameni pe care nu i-a mai
vazut, intr-o lume necunoscuta in care cine stie ce-l asteapta. Se organizeaza chiar o adevarata serbare in
cinstea sa, si un discurs in care se spunea ca Titu trebuie sa fie veriga de unire intre fratii de dincoace si de
dincolo de Carpati. Insufletirea fu asa de mare incat toti cantara Desteapta-te romane!. Ajuns la Sibiu, o
lume noua isi deschidea tainele in fata tanarului reprezentant al Tribunei Bistritei. Si lumea aceasta il
zapacea si-i marea sperantele. Ia parte entuziast la serbarile Astrei si apoi pleca la Bucuresti, unde spera sa
gaseasca fericirea cea adevarata. Ideea unirii romanilor de dincoace si de dincolo de Carpati il transfigura.
Titu Herdelea face legatura intre planurile romanului Rascoala, dar, desi participa la discutiile despre
chestiunea taraneasca, si este prezent chiar in momentele decisive ale desfasurarii rascoalei, el ramane
sters, fara adancime,
Titu Herdelea este un personaj foarte complex, ii place sa studieze oamenii pentru a vedea
reactiile lor fara a face insa rau cuiva. Lui Titu, deopotriva ii placeau inganarile betivului si nu stia cum
sa-l zgandare, fara sa bage popa de seama. A avut pentru o vreme o aventura cu Rosa Lang, sotia unui
invatator.
Scrie poezii si citeste foarte multe ziare si carti de la preotul Belciug si mai apoi de la un notar la care
lucreaza pentru un timp indemnat de parintii lui ca sa nu stea degeaba. Notarul si familia acestuia il
trateaza cu respect pentru faptul ca scrie versuri. In aceasta perioada afectiunea pentru Rosa Lang ii scade
treptat ajungand sa nu mai nimic pentru ea.
Sta un timp acasa, cand il ajuta pe Victor Grofsorul in afaceri. Ne mai suportand sa stea acasa
dupa ce tatal sau a votat pentru Bela Beck pleaca din nou sa lucreze la notar unde fiica acestuia se
indragosteste de el, in timp ce el incepe sa simta ceva pentru Virginia Gherman.

Titu este un personaj rotund si pozitiv. In economia romanului este unul principal. El este un personaj
autobiografic deoarece autorul recunoaste ca multe din caracteristicile lui Titu le are si el.
De la inceputul romanului cand apare la hora satului, pana la sfarsitul acestuia cand Titu trece muntii in
Romania, el socheaza prin complexitatea comportamentului sau.