MAPĂ DOCUMENTARĂ

• Studenți: Crișan Daria și Stănilă Ruxandra

• Coridoare verzi
Coridoarele verzi sau coridoarele biodiversității sunt
porțiuni mari de teren care primesc acțiuni coordonate
pentru protejarea diversității biologice. Conform
Sistemului Național de Conservare a Naturii din
Brazilia, acestea consolidează și conectează ariile
protejate, încurajând utilizarea cu impact redus prin
implementarea unei alternative de conservare mai
cuprinzătoare, descentralizate și participative.
Conceptul de „coridorul ecologic” a apărut în anii 1990, stimulat de dezbaterile legate de
conservarea mediului în comunitatea științifică. Regulile sunt stabilite pe baza unor studii
aprofundate privind mișcarea speciilor de animale și distribuția populațiilor acestora pentru
a atenua și a organiza impactul asupra mediului al activităților umane.
În acest context, arhitectura și designul urban sunt instrumente excelente pentru
construirea de coridoare verzi care permit interacțiunea sănătoasă și durabilă între oameni
și natură, extinzând conștientizarea mediului. Prin ele, arhitectura peisajului devine un
artefact estetic și sensorial pentru reconectarea dintre toate organismele vii, reprezentând
un mijloc de dezvoltare durabilă într-un scenariu contemporan în care natura este privită ca

un obiect.
Conceptul de „coridorul ecologic” a apărut în anii 1990, stimulat de dezbaterile
legate de conservarea mediului în comunitatea științifică. Regulile sunt stabilite
pe baza unor studii aprofundate privind mișcarea speciilor de animale și
distribuția populațiilor acestora pentru a atenua și a organiza impactul asupra
mediului al activităților umane. În acest context, arhitectura și designul urban sunt
instrumente excelente pentru construirea de coridoare verzi care permit
interacțiunea sănătoasă și durabilă între oameni și natură, extinzând
conștientizarea mediului. Prin ele, arhitectura peisajului devine un artefact estetic
și sensorial pentru reconectarea dintre toate organismele vii, reprezentând un
mijloc de dezvoltare durabilă într-un scenariu contemporan în care natura este
privită ca un obiect.
Coridorul ecologic și recreațional Cerros Orientales, situat în Bogotá, Columbia,
proiectat de echipa arhitectului Diana Wiesner, este un exemplu al modului în
care o propunere teritorială și peisagistică poate consolida o zonă de
management și conservare a mediului. Acest proiect
constă din trei strategii principale care ajută la înțelegerea impactului unui coridor
ecologic în centrele urbane. Orbitează problema socială, care urmărește să
integreze comunitățile în managementul durabil; biofizica, care menține și
restabilește ecosistemul și relația cu oamenii; și problematica spațială, prin
crearea unui loc de recreere pasivă cu spații de învățare. În plus, coridorul va fi
construit din materiale sensibile din punct de vedere ecologic, precum pământ,
lemn, piatră și cărămidă zdrobită, urmărindu-se un impact cât mai mic asupra
solului.
Pe lângă acest exemplu, merită menționat și proiectul Ruta Naturbanas din San
José, Costa Rica.
O infrastructură verde care va contribui la conservarea și întreținerea
ecosistemelor naturale și la crearea de noi coridoare biologice interurbane,
promovând protecția ciclurilor apei și crearea de noi spații publice și infrastructură
pentru mobilitatea urbană. În sfârșit, în Grecia, propunerea de transformare a
minelor de cărbune într-un coridor verde merită menționată și ca exemplu de
îmbunătățire ecologică și organizare spațială sensibilă care include coridoare
publice verzi cu zone agricole, amfiteatre și piste de alergare. În ciuda faptului că
sunt foarte îndepărtate din punct de vedere geografic, aceste proiecte
reconciliază conservarea biodiversității și dezvoltarea de mediu a regiunii în care
își desfășoară activitatea, concentrându-se pe un design urban durabil și
rezistent.
Cu toate acestea, este important să subliniem diferența dintre coridoarele verzi și
parcurile liniare.
În timp ce prima este o unitate de conversație care conectează două ecosisteme
separate anterior de activitatea umană, parcurile liniare – precum faimosul
Highline din New York – nu îndeplinesc această funcție de conexiune. Ele caută
să aducă biodiversitatea în centrele urbane, iar extinderile lor sunt diferite,
deoarece coridoarele verzi ocupă mai mult teren decât parcurile liniare.
Competition of the "Agia Sofia -
Acheiropoeitos" axis in
Thessaloniki
• Sustenabilitate
Principiile care au fost urmate în procesul de proiectare
sunt stabilirea atentă a principalelor activități în funcție de
microclimat, precum și de condițiile de soare și vânt din
zonă. Regenerarea economică, propunerea își propune să
stabilească un nucleu de dezvoltare pentru centrul
Salonicului cu un hub metropolitan care va crește ca punct
de întâlnire al funcției urbane care va regenera nu doar
orașul.
• In amenajarea amplasamentului unificam cu ciment de
mare rezistenta aleile pietonale si ale biciclistilor. Pe traseul
istoric folosim blocurile tradiționale de piatră. Podul
Egnatia și debarcaderul precum și restul construcțiilor
exterioare vor fi din beton aparent alb.