Meniul principal

Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare în Wikipedia
Căutare
Creare cont
Autentificare

Unelte personale
Cuprins ascunde
Început
Părțile implicate
Transferuri teritoriale
Daunele de război
Urmări
Referințe
Legături externe
Tratatele de pace de la Paris (1947)

Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric

Unelte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie
îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Question book-4.svg
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol se referă la Tratatele de pace de la Paris (1947), tratatul care a
fost semnat între Aliați și statele Axei. Pentru alte sensuri, vedeți Tratatul de
la Paris (dezambiguizare).
Tratatele de pace de la Paris
KingParisPeace1946.jpg
Semnat 10 februarie 1947 Modificați la Wikidata
Paris Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmată de
Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele
Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.

Părțile implicate
De partea aliaților erau: Statele Unite, Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord, Franța, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, China,
Australia, Belgia, Republica Sovietică Socialistă Belarusă, Brazilia, Canada,
Cehoslovacia, Etiopia, Grecia, India, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Polonia,
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Uniunea Africii de Sud și Republica
Populară Federativă Iugoslavia
De partea țărilor de partea ai Axei se aflau: Italia, România, Ungaria, Bulgaria și
Finlanda.
Au fost semnate tratate separate între aliați și fiecare din țările care
colaboraseră cu axa. Astfel, deși între România și Ungaria a existat o situație de
conflict armat, nu a existat niciun tratat de pace direct între România și Ungaria,
terminarea stării de război fiind menționată separat în tratatele semnate cu
aliații.

Cu toate că toate statele aliate au fost prezente la Paris, nu toate au participat

la negocierile cu toate puterile de partea axei și nu toate au semnat tratatele de
pace respective. Astfel, tratatul de pace cu România a fost semnat de: Statele
Unite, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice, Australia, Republica Sovietică Socialistă Belarusă, Canada,
Cehoslovacia, India, Noua Zeelandă, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și
Uniunea Africii de Sud.[1] Criteriile care au dus la selecționarea țărilor
semnatare nu au fost niciodată explicit justificate.

Tratatele le-au permis Italiei, României, Ungariei, Bulgariei și Finlandei să își

reasume responsabilitățile ca state suverane în relațiile internaționale.

Au fost incluse o serie de clauze care defineau despăgubirile de război, drepturile

minorităților și ajustări teritoriale incluzând sfârșitul imperiului colonial al
Italiei din Africa și modificări ale frontierelor: Ungaro-Cehoslovace, Româno-
Ungare, Sovieto-Române, Bulgaro-Române și Sovieto-Finlandeze.

Clauzele stipulau că semnatarii vor lua toate măsurile necesare "pentru a asigura
tuturor persoanelor de sub jurisdicția sa indiferent de rasă, sex, limbă sau
religie, drepturile umane și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de
expresie, a presei, a religiilor, a opiniei politice și a întâlnirilor publice".

Fiecare guvern se obliga să împiedice renașterea fascismului sau a oricărei

organizații "politice, militare sau semi-militare, al căror scop ar fi acela de a
împiedica accesul la drepturile democratice."

Transferuri teritoriale
Finlanda pierdea aproximativ 10% din suprafața sa în favoarea Uniunii Sovietice.
Această cerere a sovieticilor a fost privită ca o mare nedreptate în rândul
aliaților, deoarece în acest caz URSS era agresorul (în cadrul pactului Hitler-
Stalin) și datorită simpatiei de care se bucura Finlanda mulțumită victoriilor din
1939-1940.
România, mulțumită contribuției sale militare de partea Aliaților după 23 august
1944, primea înapoi Transilvania de Nord transferată de Hitler Ungariei prin
Dictatul de la Viena, dar pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în
favoarea Uniunii Sovietice, și Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) în favoarea
Bulgariei.
Italia ceda localitățile Tende și La Brigue Franței, Zadar (actual, pe teritoriul
Croației) și regiunea Istria (actual, pe teritoriul Croației și Sloveniei)
Iugoslaviei și arhipelagul Dodecanez Greciei.
Daunele de război
Uniunea Sovietică a emis pretențiile maxime din partea adversarilor, cu excepția
Bulgariei, cu care avea cea mai bună relație dintre vechii adversari. În cazurile
României și a Ungariei însă, pretențiile au fost foarte mari.[necesită citare]
Daunele de război, la valorile din 1938:

$360.000.000 de la Italia;
$115.000.000 către Iugoslavia;
$105.000.000 către Grecia;
$100.000.000 către Uniunea Sovietică;
$25.000.000 către Etiopia;
$5.000.000 către Albania;
$300.000.000 de la Finlanda către Uniunea Sovietică;
$300.000.000 de la Ungaria:
$200.000.000 către Uniunea Sovietică;
$100.000.000 către Cehoslovacia și Iugoslavia.
$300.000.000 de la România către Uniunea Sovietică;
$70.000.000 de la Bulgaria;
$45.000.000 către Grecia;
$25.000.000 către Iugoslavia.
Urmări
Destrămarea Uniunii Sovietice și a Iugoslaviei la începutul anilor 1990 nu a dus la
nicio renegociere a Tratatelor de pace de la Paris. Cu toate acestea, în 1990
Finlanda a anulat unilateral restricțiile pe care tratatul le impusese armatei
sale.[2]

Referințe
^ en Treaty of Peace with Roumania (Paris, 10 February 1947). Australian Treaty
Series. Accesare la 22 ianuarie 2019
^ „NATO Review - No. 1 - Feb 1993”, Nato.int, arhivat din original la 16 august
2020, accesat în 7 octombrie 2020
Legături externe
Seria de tratate australiene din 1948 (text complet în limba engleză).
[arată]vdm
România Marea Unire
Categorii: Tratate de paceTratate internaționale
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 martie 2023, ora 04:18.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire
în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confidențialitateDespre WikipediaTermeniCode of ConductVersiune
mobilăDezvoltatoriStatisticiDeclarație cookieWikimedia FoundationPowered by
MediaWiki