Curs 3

3. CALCULUL TRANSPORTATOARELOR CU BANDĂ

În paragraful de faţă sunt prezentate prescripţiile din STAS 7539-84

pentru calculul transportatoarelor cu bandă lisă de cauciuc, cu inserţii textile sau
cord de oţel.
3.1. Debitul de transport
Debitul masic al transportorului este dat de relaţia:
I M = m  Iv = m  S  v [Kg/s] (1)
în care:
IM reprezintă debitul masic, exprimat în Kg/s;
Iv - debitul volumic, în m3/s;
ρm - masa volumetrică a materialului transportat, în Kg/ m3;
S - aria secţiunii transversale prin coloana de material transportat, în m2;
v - viteza benzii de transport, în m/s.

B
B b=0,9B-0,05m
b=0,9B-0,05m

φ
φd λ d
λ a) b)

Fig. I.5.1.
B
b=0,9B-0,05m

φd

Fig. I.5.2.

1
 În figurile 1.5.1.- 1.5.4. sunt prezentate formele geometrice ale
secţiunilor transversale prin coloanele de material transportat, pentru diverse
sisteme de rezemare a benzii.

B B
b=0,9B-0,05m b=0,9B-0,05m

φd λ2
φd
λ λ1

Fig. I.5.3. Fig. I.5.4

Fig. 1.5.1.-1.5.4. Secţiuni transversale prin coloana de material transportat

Aria necesară a secţiunii transversale se determină din relaţia:
I I
S = v = M
nec vk  vk
 m  [m2] (2)
unde:
kδ reprezintă factorul de înclinare, care exprimă reducerea ariei secţiunii
coloanei material, ca urmare a unghiului de înclinare δ a transportorului faţă de
orizontală.
Tabelul 1.5.1
Lăţimea Unghi Scaun cu 3 role, având λ Scaun cu 2 role, cu λ Bandă
benzii B de taluz 20° 45° 15° 20° plată
[mm] dinamic 25° 30°
φd Aria secţiunii transversale a coloanei de material S [m2]
400 0° 0,0059 0,0077
10° 0,0085 0,0102 0,0028
20° 0,0112 0,0127 0,0057

2
 500 0° 0,0100 0,0129
10° 0,0148 0,0170 0,0047
20° 0,0188 0,0212 0,0094
650 0° 0,0179 0,0231
10° 0.0257 0,0301 0,0083
20° 0,0337 0,0380 0,0169
800 0° 0,0279 0,0344 0,0402 0,0540 0,0277 0,0360
10° 0,0405 0,0466 0,0518 0,0630 0,0399 0,0475 0,0130
20° 0,0535 0,0591 0,0638 0,0736 0,0524 0,0594 0,0265
1000 0° 0,0478 0,0582 0,0677 0,0898
10° 0,0674 0,0771 0,0857 0,105 0,0210
20° 0,0876 0,0966 0,104 0,120 0,0427
1200 0° 0,0700 0,0853 0,0992 0,132
10° 0,0988 0,113 0,126 0,154 0,0308
20° 0,129 0,142 0,153 0,176 0,0626
1400 0° 0,0980 0,120 0,135 0,184
10° 0,138 0.158 0,175 0.214 0,0125
20° 0,179 0,197 0,213 0,245 0,0864
1600 0° 0,130 0,159 0,185 0,244
10° 0,182 0,209 0,233 0,283 0,056
20° 0,236 0,261 0,282 0,324 0,114
1800 0° 0,167 0,203 0,237 0,313
10° 0,233 0,268 0,298 0,363
20° 0,302 0,334 0,301 0,414
2000 0° 0,207 0,253 0,294 0,388
10° 0,290 0,332 0,379 0,450
20° 0,376 0,415 0,418 0,514
2200 0° 0,257 0,311 0,363 0,478
10° 0,357 0,408 0,455 0,552
20° 0,464 0,508 0,549 0,629

Tabelul 1.5.2
Lăţimea Unghiul Susţinere cu 3 role cu λ Susţinere cu 5 role λ1 / λ2
benzii B de taluz 18° 27° 36° 16/30° 23/41° 30/50° 21/27° 30/36° 35/43°
[mm] φd | 27°Aria secţiunii transversale
° maxime a coloanei de material S[m2]
1600 10 0,188 0,233 0,281 123/41
0,252 0,308 0,343
20 0,233 0,276 0,314 0,295 °| 0,346 0,375
30/50°
1800 10 0,245 0,304 0,355 0,320 0,394 0,435
20 0,300 0,355 0,400 0,374 0,439 0,475
2000 10 0,317 0,384 0,446 0,393 0,481 0,536
20 0,380 0,444 0,497 0,460 0,541 0,586
2200 10 0,474 0,580 0,647 0,575 0,651 0,694
20 0,555 0,653 0,708

3
 Variaţia funcţiei kδ(δ) este prezentată în figura 1.5.5.

1,0

0,
Factor de pantă,

0,
kδ

0,
7
0° 5° 10° 15° 20°
Unghi de înclinare, δ

Fig. 1.5.5. Variaţia coeficientului kδ în funcţie de

unghiul de înclinare a benzii faţă de orizontală (δ)

Aria efectivă (S) a secţiunii transversale prin coloana de material se determină,

în funcţie de cazurile prezentate în fig. 1.5.1. - 1.5.4, cu ajutorul tabelelor 1.5.1. şi 1.5.2,
în aşa fel încât coeficientul de umplere a secţiunii ku să respecte condiţia:
0,7 <k u< 1,1.

4
 Tabelul 1.5.2a
Material Formă w0 Masa Unghi de taluz Înclinare Abrazivitate
volumetrică natural φ bandă δ
ρm [t/m3]
Antracit bulgări granulat 4 0,9 25 13 B
18
1,0 35 C
Argilă umeda bulgări 4 2,0 30 20 C
Argilă uscată bulgări 4 1,2 35 20 B
22
fină 1,8 35 C
Asfalt întărit mărunţit 3,5 1,3  1,4 45 25 C
0,7 45
Aşchii de lemn 2,8 0,2  0,5 45 27 C
Bauxită bulgări granulat 4 1,3  1,4 1,2 30 17 A
concasată praf  1,4 30  45 20
A
1,1 35 B
Beton bulgări granulat - 1,8  2,4 1,8 20  30 12 B
granule fine  2,4 22
26

Borax bulgări granulat 3,8 0,9  1,0 0,7 30  45 15 B

 0,9 20  30 22
Brichete de cărbuni ovoidală 3 0,75 35 12 B

Calcar concasat 3 1.4  2,0 45 20 B

Cenuşă umedă 5,5 0,1  0,8 50 27 B
25
uscată 0.6 40
Cereale întregi făină 2 0,7  0,8 20  25 15 C
22
0,6 30
Ciment cernut 4 1,2  1,5 20 23 B
Clincher bulgări 1,2  1,5 30  40 20 A
Cocs bulgări 5 0,4  0,6 45 18 A
Cuarţ bulgări 3 1,4  1,5 20  30 20 A
Feldspat bulgări granule 3 1,4  1,8 1,1 35 17 B
 1,4 40 18
Fosfat bulgări granulat 4 1,0 25 11 C
13
praf 1,0
25
0,8 40
Gips bulgări praf 4 1,1  1,3 1,0 40 21 B
 1,1 35 23
Grafit pulbere 2,3 0,45 35 5 C
Granit bulgări 3 1,4 20  30 18 A
Huilă bulgări 3 0,9  1,0 40 20 B
Lignit umed bulgări 3 0,7  0,8 50 17 B
Lignit uscat bulgări 3 0,5  0,7 40 22 B
Mangal bulgări 3 0,3  0,4 35 25 B
Mazăre 2 0,7  0,8 20  25 16 B
Mortar - 1,7  2,1 30  40 18 B
Minereu de cupru bulgări 5 1,9  2,4 20  30 20 A

Minereu de fier bulgări granulat 5 1,6  3,2 2,2 35 20 B

 2,4 20  30 22
Minereu de bulgări 5 2,0  2,2 40 20 A
mangan
Minereu de plumb bulgări 5 3,2  4,3 30 15 B
Nisip de turnătorie 5 1,3  1,4 45 24 A

5
 Tabelul 1.5.2a
(continuare)

Material Formă w0 Masa Unghi de taluz Înclinare Abrazivitate

volumetrică natural φ bandă δ
ρm [t/m3]

22
Nisip felesit granulat 5 1,4  1,6 40 A
Nisip de piatră granulat 5 1,4 30  45
18 A
macinată
22
Nisip umed fin 5 1,8  2,1 45 A
18
Nisip uscat fin 5 1,4  1,8 35 A
Ovăz 2,3 0,4 20 10 C
Oxid de fier praf 0,4 40 25 B
20
Pământ excavat uscat 4 1,1  1,3 35 B
Pământ excavat umed 4 1,6  1,8 45 23 B
Piatră spartă 3 1,4  1,6 20  30
17 A
Pietriş umed uscat 5 1,8  1,9 1,4  40 20 B
18
1,6 30 A
Pietriş de râu calibrat 5 1,4  1,6 30 12 C
18
Potasiu fin 1,3 20  30 C
Rocă bulgări 3 1,6  1,8 2,0  30  45
22 B
18
granule 2,3
Rumeguş 2,8 0,1  0,3
204030 25 C
Sare umedă 3 1,8  2,1 1,4  50 15
15
uscată
granulată 1,6 1,3  1,5 18 B
45
Sfeclă - 0,6  0,8 30  40
12 C
Steril bulgări 3 1,6  1,7 20  30
18 B
Sulfat bulgări 3,5 1,3  1,4 0,8  20  30
18 C
granulat 1,0
Şist praf 5 1,1  1,2 35 20 B
Var ars bulgări 3 0,7  1,0 40 18
20
granulat
1,1 20  30 B
Zahăr granulat 3,5 0,7  0,85 34  38
17 B
Zgură bulgări 1,3  1,4 25 10 A
5 16
granulat 1,0 22
granulat 45 B
1,4 1,6

Unghiul de taluz dinamic φd al materialului de pe bandă se determină din

tabelul 1.5.3.

6
 Tabelul 1.5.3

Unghiul φd 0° 10° 20°

1 2 3 4
Caracteristici ale - curge uşor - curge uşor - unghi de taluz nat ur al
- unghiul de taluz - unghi de taluz
materialului transportat. φd > 30°
natural φd  20° natural φd = 20° -30° - bulgări sau bucăţi mari
- particule fine (praf) - particule rotunjite,
hidroscopice masă volumetrică medie
Exemple tipice - ciment -făină - cărbune
- fosfat - îngrăşăminte - sare
- beton ud - minereu granulat - minereu
- cereale - sfeclă - roci

La alegerea lăţimii benzii (B) se ţine seama şi de dimensiunile bucăţilor

de material în conformitate cu tabelul 1.5.4.

Tabelul 1.5.4
amed
60 90 130 180 240 300 360
[mm]
B [mm] 400 500 650 800 1000 1200 1400
amax
100 150 225 300 400 500 600
[mm]

În acest tabel s-au făcut următoarele notaţii:

- amed - dimensiunea medie a bucăţilor de material (în cazul materialului
sortat);
- amax - cea mai mare dimensiune a bucăţilor de material nesortat

7
 Valorile orientative ale vitezei benzii de transport (v) se aleg cu ajutorul
tabelelor 1.5.5 ,1.5.6.
În cazurile în care traseul benzii este înclinat, faţă de orizontală, cu
unghiul 5 vitezele se reduc procentual astfel:

Unghii
de înclinare δ
6° 10° 12° 16° 20° 22°

Reducerea
vitezei Δv[%]
6 10 14 19 23 26

Dacă nu există alte motivaţii se va adopta viteza maximă admisă, cu

condiţia asigurării dispozitivelor speciale pentru încărcarea materialului pe
bandă. Viteze reduse de 0,2 - 0,3 m/s se aleg numai la transportoarele destinate
sortării materialului.

Pornind de la productivitatea orara pe care trebuie s-o realizeze instalatia

se determina aria sectiunii transversale prin coloana de material transportat pe
banda respectiva.

Im
Anec = [m2],
 m  v  k
unde:
Im=debitul masic de material transportat [kg/s] (se obtine din
productivitatea orara)
ρm=masa volumetrica a materialului [kg/m3] (aprox. egala cu greutatea
volumetrica)
v=viteza de deplasare a benzii [m/s]
kδ=coeficient ce tine seama de reducerea sectiunii transversale a coloanei
de material ca urmare a deplasarii acestuia pe tronsoanele inclinate ale benzii.
Pentru transportoarele orizontale kδ=1, iar pentru cele mixte, kδ se ia cu
valoarea pentru tronsonul inclinat.(vezi diagrama unghi de inclinare-factor de
panta)

Dupa determinarea Anec se gaseste valoarea tabelata cea mai apropiata,

corespunzatoare materialului si caracteristicilor transportorului, dupa care se
calculeaza productivitatea reala.

In continuare se determina:
- greutatea repartizata a benzii
qB = 1,1B(s1 + 1,6i + s2 ) [daN/m]
-greutatea repartizata a materialului

8
 Qr
q= [daN/m]
3,6v
-greutatea repartizata a rolelor
7B + 4
*pentru banda plata: qr = [daN/m]
lr

7B + 5
*pentru banda inclinata: qr = [daN/m]
lr
unde lr=intervalul dintre rolele de rezemare ale ramurii incarcate (tabelat)
iar pentru ramura goala lr=2 lr incarcat.

Calculul tensiunilor din banda transportorului

8
v
L2

5 L1 7
6
1
δ
2
4 3

𝑇1 = 𝑇𝑑𝑒𝑠𝑓 𝑇1 = 𝑇𝑑𝑒𝑠𝑓
𝑇2 = 𝑇1 + 𝐹𝑅1−2 = 𝑇 𝑇2 = 𝑇1 + 𝐹𝑅1−2 = 𝑇1
𝑇3 = 𝑘𝑖𝑛𝑓1 ⋅ 𝑇2 =. . . 𝑇3 = 𝑘𝑖𝑛𝑓1 ⋅ 𝑇2 =. . .
𝑇4 = 𝑇3 + 𝐹𝑅3−4 =. . . 𝑇4 = 𝑇3 + 𝐹𝑅3−4 =. . .
... {. . .
T1= Tdesf
T2= T1+FR1-2 = T1 + ω(qB+qr2)L2cosδ -qBL2sinδ
T3 = (1+k0)T2
T4 = T3 + FR3-4 = T3 + ω(qB+qr2)L1
T5 = (1+k0)T4
T6 = T5 + FR5-6 = T5 + ω(q+qB+qr1)L1
T7 = (1+k0)T6
T8= T7+FR7-8 = T7 + ω(q+qB+qr2)L2cosδ +(q+qB)L2sinδ

9
 La aceste relatii se mai adauga Ecuatia lui Euler:
c  T8 = T1  e  , c=(1,1..1,2)

*Verificarea rezistentei la rupere a benzii:

k T
inec = s s , σR=100 [daN/m]
B  R
* Verificarea sagetii efective pe ramura incarcata:
-sageata admisibila: fa=0.0125lr
q + q B lr
2

-sageata efectiva: f = 
T0 8
Daca:
- f<fa atunci banda a fost bine aleasa si calculata
- f>fa atunci se recalculeaza T0 si celelalte tensiuni din banda
Se refac calculele si verificarile respective.

In final, se determina puterea necesara:

F v
Pnec = 2T [kW],
10 T
FT=T8-T1 [daN].

Calculul consumului de energie

Consumul de energie se determina cu ajutorul relatiei:

E = k n  Pnec  t f [kWh],
unde:
kn=coeficientul de incarcare al utilajului
tf=numarul de ore de functionare a utilajului in decursul unui an

10