Metode de rezolvare a problemelor

Metoda figurativa

Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a

datelor sau marimilor care apar in cazul unei probleme.
Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de
catre scolar dependenta dintre marimile cunoscute si cele
necunoscute ale problemei considerate.

In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite

elemente grafice sau combinatii de elemente grafice.
Dintre acestea enumeram:

-                              figuri geometrice: segmentul de

dreapta (cel mai des folosit), triunghiul,
dreptunghiul, patratul, cercul;

-                              elemente grafice simple: puncte,

linii, ovale, cerculete;

-                              litere si combinatii de litere;

-                              desene care reprezinta actiunea

problemei.

In continuare vom da cateva exemple de probleme

care pot fi rezolvate cu metoda figurativa.

1.      Reprezentarea prin desen.

 Problema:

            Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar

sora ei inca 3 mere. Cate mere are Ana?

Rezolvare

Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I,

pentru a reprezenta marimile (in cazul problemei
considerate, merele), vom folosi desenul.

Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a

primit in total Ana de la fratele si sora ei: 4+3=7.

Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12.

Raspunsul problemei: 12 mere.

 Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de
prima data intrebarea din enuntul problemei: cate mere
are Ana in total?

La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele

desenate si ar fi ajuns la raspunsul: 5+4+3=12 mere.

2.      Utilizarea figurilor geometrice plane.

Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane

(cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.) cel mai folosit mod de
reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta.

In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme.

a.      Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si

diferenta lor.

Problema

Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua

numere, stiind ca unul este cu 17 mai mare decat
celalalt.

Rezolvare.

      Pentru a rezolva aceasta problema vom

reprezenta cele doua numere prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic,
printr-un segment, apoi numarul mai mare. Stim ca
 acesta este cu 17 mai mare decat primul, deci il vom
desena astfel: facem un segment egal cu cel care
reprezinta primul numar, si ii vom adauga un
segment suplimentar care va reprezenta cele 17
unitati ce reprezinta diferenta dintre numere.

Mai stim din problema ca cele doua numere

adunate dau suma 95. Vom reprezenta acest lucru in
felul urmator:

95

            Pentru a determina cele doua numere, trebuie mai

intai sa obtinem doua segmente la fel de mari. Acest lucru
il putem face in doua moduri: prin adunare sau prin
scadere.

a. Prin adunare
17
95+17=112
 Observam ca daca numarului mic i-am aduna 17
unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale.
Pentru a mentine insa egalitatea, adunand la segment 17
unitati trebuie sa adunam aceeasi cantitate si la suma.
Obtinem astfel:

Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate

dau 16216p1522q suma 112. Pentru a afla cat reprezinta un
segment, vom face impartirea:

112:2=56.

Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul

mai mare, deci numarul mai mare are valoarea 56.

Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat

celalalt, vom afla valoarea acestuia prin scadere:

56-17=39 (numarul cel mic).

Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si

56.

b. Prin scadere.
95-17=78
 Observam ca daca din numarul mare am scadea 17
unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale.
Pentru a mentine insa egalitatea, scazand din segment 17
unitati trebuie sa scadem aceeasi cantitate si din suma.
Obtinem astfel:

Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate

dau 16216p1522q suma 78. Pentru a afla cat reprezinta un
segment, vom face impartirea:

78:2=39.

Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul

mai mic, deci numarul mai mic are valoarea 39.

Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat

celalalt, vom afla valoarea acestuia prin adunare:

39+17=56 (numarul cel mare).

Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si

56

b.      Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si

raportul lor.

Problema
             Suma a doua numere este 560. Al doilea numar este
de trei ori mai mare decat celalalt. Care sunt cele doua
numere?

Rezolvare.

Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta

cele doua numere prin segmente de dreapta. Vom desena
mai intai numarul mai mic (primul), printr-un segment,
apoi numarul mai mare. Cum al doilea numar este de trei
ori mai mare decat celalalt, rezulta ca pentru a il
reprezenta, vom desena segmentul corespunzator
primului numar de trei ori:

Cunoastem suma celor doua numere, deci desenul va fi:

560

Din desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi

lungime care impreuna dau suma 560. Pentru a afla
lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim
suma 560 la numarul de segmente egale (4):

            560:4=140 - lungimea unui segment.

           

            Tot din desen se vede insa ca segmentul cu

lungimea 140 reprezinta chiar primul numar.

Pentru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el

este de 3 ori mai mare ca primul, va trebui sa facem
inmultirea:

140*3=420 - valoarea celui de-al doilea numar.

c.       Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si

raportul lor.

Problema

            Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu

24 de ani mai mult. Cati ani are tatal? Cati ani are fiul?

Rezolvare.

            Si de aceasta data vom reprezenta varstele

tatului si fiului prin segmente de dreapta. Vom
desena mai intai varsta cea mai mica - adica a fiului,
 iar a tatalui o vom desena, asa cum spune problema,
de patru ori mai mare.

Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul.

Urmarind pe desen, observam ca diferenta dintre cele
doua segmente este data de:

24

Cum toate segmentele desenate au aceeasi lungime,

rezulta ca 24 reprezinta valoarea  a trei segmente egale
adunate. Valoarea unui singur segment va fi:

24:3=8.

Cunoscand valoarea unui segment, rezulta ca am aflat

varsta fiului:8 ani.

Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a

fiului, deci:

8*4=32 ani are tatal.

 3.      Reprezentare schematica.

Problema

            Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Stiind ca in total

sunt 11 capete si 34 de picioare, sa se afle cate gaini si cati
iepuri sunt.

Rezolvare.

            Cum in curte sunt 11 capete, inseamna ca sunt

de fapt 11 animale, unele cu doua picioare (gainile)
altele cu 4 picioare (iepurii).

            Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete

(ovale):

            Trebuie in continuare sa distribuim cele 34 de

picioare. Fiecare animale are cel putin cate doua
picioare. Din acst motiv, vom desena cate doua
picioare fiecarui animal.

           
             Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din
totalul de 34. Au mai ramas in plus 34-22=12 picioare.

            Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca

unele animale (iepurii) nu au numai 2, ci patru
picioare. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe
desen cele doua picioare ramase, doua cate doua.

Dupa ce am distribuit restul de picioare,

numaram cate animale cu 2 si cate cu 4 picioare avem.
Obtinem:

6 animale cu patru picioare (iepuri)

5 animale cu doua picioare (gaini).

Metoda comparatiei

Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la

rezolvarea unui anumit tip de probleme. Acestea sunt
problemele in care apar doua situatii distincte in care
intervin aceleasi marimi, sau probleme in care apare o
singura situatie, care este insa completata cu o relatie intre
marimile ce apar in ea.

Problema
 6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti
aduna 53kg de zmeura. Cate kg aduna o fata si cate un baiat?

In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem

datele problemei sub o forma care sa ne fie de ajutor.

Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre

cele doua randuri corespunzand uneia din cele doua
situatii prezentate:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

6 fete ...................... 7 baieti .................. 53kg. zmeura

Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in

ambele situatii numarul fetelor este acelasi. Diferenta care
apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este
datorata numarului de baieti care in primul caz este mai
mic iar in al doilea, mai mare.

Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura:

53kg-33kg=20kg zmeura este culeasa de 7-3=4 baieti.

Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va

culege de 4 ori mai putin:

20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat.

Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.

 Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus,
de preferinta cea cu valorile cele mai mici (nu este insa
obligatoriu!).

Alegem:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg

impreuna 33kg de zmeura. Stim insa ca un baiat culege
5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg

5x3=15kg.

Raman restul de

33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.

O fata va culege:

18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.

Problema

4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5

saci cu grau si 6 saci cu porumb cantaresc 610kg. Cat cantereste
un sac cu grau? Dar unul cu porumb.

Rezolvare
 Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie
datele problemei in mod convenabil:

4 saci grau ...................... 3 saci porumb ......................

380kg

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ......................

610kg

Spre deosebire de problema precedenta, acum nici

numarul sacilor de porumb nici cel al sacilor cu grau nu
este acelasi in ambele situatii. Totusi, se poate observa ca
numarul sacilor de porumb din a doua linie este dublu
fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie. Pentru
a obtine un numar egal de saci de porumb este astfel
suficient sa inmultim cu doi valorile de pe prima linie, in
timp ce a doua linie va ramane nemodificata. Obtinem:

4 saci grau...................... 3 saci porumb ......................

380kg          x2

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ......................

610kg

adica

8 saci grau ...................... 6 saci porumb ......................

760kg
 5 saci grau ...................... 6 saci porumb ......................
610kg

Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data

acelasi in ambele situatii, vom proceda in continuare exact
ca la problema precedenta.

Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg

corespunde diferentei dintre numarul sacilor de grau: 8-
5=3 saci de grau. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg,
rezulta ca un sac va cantari:

150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau).

Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta

este:

4 saci grau ...................... 3 saci porumb ......................

380kg

Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci

cu porumb cantaresc 380kg-200kg=180kg.

Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:

180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb)

Problema
 3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de
cartofi si 5kg de morcovi costa 66000lei. Cat costa 1kg de
cartofi? Dar unul de morcovi?

Rezolvare

Scriem datele problemei pe doua linii:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei

Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile

anterioare, adica nici una dintre cele doua marimi (cartofi
sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si
nici una dintre valorile marimilor nu este proportionala cu
valoarea din cealalta situatie.

In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu

anumite valori pentru a obtine fie acelasi numar de kg de
cartofi fie de morcovi.

Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de

cartofi, vedem ca in prima linie avem 3kg iar in cea de-a
doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o
inmultim cu 2 iar a doua cu 3, obtinand astfel in ambele
cazuri 6kg cartofi:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64

000lei    x2
 2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66
000lei    x3

adica

6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 000lei

6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 000lei

Mai departe procedam ca mai inainte.

Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor

15kg-8kg=7kg morcovi care sunt in plus in a doua linie.
Rezulta ca un kg de morcovi costa:

70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi.

Alegem acum linia:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei   

Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40

000lei deci 3kg de cartofi vor costa 64 000-40 000=24 000
lei, de unde:

24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi.

Metoda falsei ipoteze

 Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de
probleme, atat timp cat problema considerata contine date
proportionale.

Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea

acesteia se porneste de la o presupunere (eronata) functie
pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care
dorim sa le determinam. Incercam sa rezolvam problema
in de presupunerea facuta si vom obtine niste valori in
plus sau in minus, datorate ipotezei considerate. Aceste
valori le vom compara cu datele reale si apoi vom gasi cu
cat "am gresit" in presupunere.

Pentru exemplificare vom da cateva exemple de

probleme ce se pot rezolva cu aceasta metoda.

Problema

Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere

sunt in total 70 de camere. Cate apartamente cu doua camere si
cate cu trei camere sunt?

Rezolvare

In rezolvarea acestei probleme vom face o

presupunere in legatura cu numarul de camere de fiecare
tip care exista in bloc.
 Putem, de exemplu, presupune, ca toate
apartamentele ar avea exact 2 camere. Ce se intampla in
acest caz?

Daca toate camerele ar avea 2 camere, ar insemna ca

in total ar fi 30x2=60 camere (deoarece avem 30
apartamente).

Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10

camere mai mult decat am obtinut in urma presupunerii
facute.

De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu

toate apartamentele au 2 camere, unele dintre ele avand
cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere
unora dintre apartamente.

Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie

sa mai adaugam unui apartament pentru a-l "transforma"
din apartament cu doua camere in apartament cu trei
camere?

3camere-2camere=1 camera.

Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10

apartamente. Cele 10 apartamente vor fi apartamentele cu
trei camere iar restul de 30-10=20 apartamente sunt
apartamentele cu doua camere.
 Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si
20 apartamente cu doua camere.

Observatie

            In problema de mai sus am presupun la

inceput ca toate apartamentele au 3 camere. Am fi putut sa
presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. In acest
caz am fi obtinut un numar de 30x3=90 de camere,
rezultand o diferenta de 90-70=20 camere. Diferenta s-ar fi
datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3, ci
numai 2 camere. Cum diferenta dintre numarul de camere
intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1 camera,
rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam
vor corespunde unui numar de 20:1=20 apartamente.
Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul
de 30-20=10 apartamente au trei camere.

Problema

75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane, unele de 8kg,

altele de 5kg. Cate bidoane de fiecare fel au fost folosite?

Rezolvare

Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg.

In acest caz, ar insemna ca s-au turnat

12x5=60kg miere.
 Stim insa ca au fost 75kg de miere, cu

75kg-60kg-15kg mai mult.

Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate

bidoanele au fost de 5kg, unele fiind de mai mari, mai
exact de 8kg.

Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de

bidoane este de 8kg-5kg=3kg.

Va trebui astfel ca cele 15kg suplimentare sa le

grupam in grupuri de 3kg, lucru necesar pentru
"transformarea" bidoanelor de 5kg in bidoane de 8kg.
Vom avea

15:3=5 grupuri de cate trei kilograme, de unde

concluzionam ca avem 5 bidoane de 8kg.

Restul de 12-5=7 reprezinta numarul bidoanelor de

5kg.

Rezulta ca s-au folosit 7 bidoane de 5kg si 5 bidoane

de 8kg.

Observatie

Problema putea fi rezolvata si pornind de la

presupunerea ca toate bidoanele ar fi fost de 8kg.
 Problema

Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete, triciclete si

masinute pentru copii. Numarul masinutelor este de trei ori mai
mare decat cel al biciletelor. Stiind ca numarul total de roti este
de 105, sa se determine cate biciclete, cate triciclete si cate
masinute au fost aduse.

Rezolvare

Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de

obiecte: bicilete, tricilete si masinute. Problema poate
parea mult mai dificila la o prima vedere. Trebuie, insa, ca
din datele problemei sa transformam informatiile astfel
incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior.

In afara de numarul total de obiecte si de numarul de

roti, se mai cunoaste o relatie: faptul ca  numarul
masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Ne
vom folosi mai intai de aceasta informatie.

Din moment ce masinile sunt de trei ori mai

numaroase decat biciletele, putem spune ca pentru fiecare
bicicleta existenta avem si trei masini. Putem deci
considera un grup de 1 bicicleta si trei masini ca fiind o
jucarie cu 2+3x4=14roti (o bicicleta are 2 roti iar trei
masinute vor avea 3x4=12 roti). In continuare vom analiza
problema ca si cum am avea doua tipuri de obiecte:
tricicletele si jucariile cu 14 roti.

Sa presupunem acum ca toate obiectele ar fi triciclete.

In acest caz am obtine

31x3=93 roti.

Mai ramane astfel o diferenta de 105-93=12 roti,

diferenta care se datoreaza faptului ca am considerat ca
toate obiectele ar avea 3 roti, in timp ce unele au 14 roti.
Va trebui acum sa "transformam" o parte din triciclete in
jucarii cu 14 roti. Trebuie insa sa facem acest lucru fara a
modifica numarul total al jucariilor. Daca, de exemplu, am
adauga 9 roti unei triciclete, am obtine un grup cu 14 roti,
dar nu s-ar pastra numarul de jucarii: dintr-o tricicleta am
obtine o bicicleta si trei masinute!!!!

Este deci nevoie ca pentru transformare sa luam 4

triciclete la care sa le adaugam rotile necesare pentru a
obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute. Cate
roti va trebui sa mai alocam pentru 4 triciclete ca sa facem
transformarea?

In primul rand trebuie sa vedem cate roti ar avea 4

triciclete impreuna:

3x4=12 roti.
 Pentru a transforma, observam ca este nevoie sa
adaugam inca

14-12=2roti.

Cum diferenta de roti care mai trebuia alocata este de

12, inseamna ca putem transforma

12:2=6 grupuri de cate 4 triciclete in grupuri de 1

bicicleta si 3 masinute.

Rezulta ca am obtinut in total 6 biciclete, 3x6=18

masinute si restul de 31-6-18=7 triciclete care au fost aduse
la magazin.

Metoda mersului invers

Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste

in cazul in care rezolvarea problemei se face pornind de la
sfarsit catre inceput.

In astfel de probleme necunoscutele apar in prima

parte a calculelor iar partea finala a acestora este
cunoscuta.

Problema

Triplam un numar natural si scadem din el 21. Rezultatul

astfel obtinut il triplam din nou si scadem din el 4. Obtinem
astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
 Rezolvare

Sa notam numarul considerat cu a. In prima etapa il

triplam, deci vom obtine 3a. Din rezultat vom scadea 21,
adica vom ajunge la

3a-21

Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4,

adica

(3a-21)x3-4

Stim ca rezultatul este 311, deci

(3a-21)x3-4=311.

Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt,

aceasta fiind:

(3a-21)x3-4=311

Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul

urmator:

-                              in partea stanga avem o valoare din

care am scazut 4. Pentru a "scapa" de acest 4, il
vom trece in partea dreapta, cu semn schimbat
(altfel spus, vom adauga 4 in ambele parti ale
egalitatii). Obtinem:
 (3a-21)x3=311+4  adica

(3a-21)x3=315

-                              in partea stanga avem acum o

valoare inmultita cu 3. Vom imparti ambele
parti ale egalitatii la 3 si vom obtine:

3a-21 =315:3   adica

3a-21 =105

-                              adunam acum 21 in ambele parti si

avem 3a =126

-                              putem acum sa aflam

numarul a impartind in ambii membrii cu 3:
a=42.

Am obtinut deci numarul cautat, a=42.

Problema

Un excursionist a parcurs in prima zi 1/7 din drumul

pe care il avea de facut, a doua zi 4/6 din ce i-a ramas, a
treia zi 3/8 din noul rest, iar a patra zi restul de 40km. Cati
km a parcurs in fiecare zi?

Rezolvare
 Pentru a rezolva o astfel de problema este mai simplu
sa ne ajutam de reprezentarea grafica a drumului.

Reprezentam drumul pe care il are de parcurs

excursionistul prin urmatorul segment

In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum, deci va

trebui sa impartim drumul in 7 parti egale:

Si sa indicam partea din drum parcursa in prima zi

(1/7):

1/7 (partea parcursa in prima zi

Pentru urmatoarele zile au mai ramas restul de 6/7

din drum, adica:

A doua zi a parcurs 4/6 din ce a ramas, adica:

                                                            4/6 din rest (partea

parcursa a doua zi)

Drumul ramas este:

In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Pentru a vedea pe
desen cat anume a parcurs in a treia zi, va trebui sa
impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa
consideram trei dintre ele:

                                                                                                3/8
din noul rest

(partea parcursa a treia zi)

Partea ramasa este:

Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km.

Pentru a determina lungimea drumului, vom parcurge cu
ajutorul desenului drumul invers, pornind de la ultima zi
inspre prima.

Ultima parte are 40km, deci:

                                                                                                         
               40km

Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi,
deci "urcand" in reprezentarea grafica, putem indica pe
desen cei 40km:
                                                                                                3/8
din noul rest

                                                                                                         
               40km

Urmarin pe acest desen, observam ca cei 40km reprezinta

de fapt 5/8 din segment, adica 5/8 din partea ramasa dupa
a doua zi.

Calculm o optime: 40km:5=8km, deci cele 8 optimi vor

avea 8x8=64km.

Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km, si

vom reprezenta acest lucru pe desenul de mai sus:

                                    4/6 din rest (partea parcursa a doua

zi)            64km.

Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de

parcurs dupa prima zi. Rezulta ca drumul total parcurs
dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa
impartim intai 64km la 2 pentru a afla o sesime din
segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a afla lungimea
acestui segment).
Cu aceasta lungime "urcam" din nou in reprezentarea
grafica si ajungem la prima zi:

1/7 (partea parcursa in prima zi                       192km

Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total, deci o septime

din acesta va fi 192km:6=32km, iar drumul total va fi de
7x32km=224km.

Observatie:

            Acest tip de problema mai este cunoscut si sub

numele de problema cu rest din rest, si este tipul de
problema care se incadreaza cel mai bine in metoda
drumului invers.

Regula de trei simpla

In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de

trei simpla apar doua marimi proportionale. Cum
marimile pot fi direct proportionale sau invers
proportionale, rezulta ca putem avea doua cazuri atunci
cand aplicam aceasta regula.

Doua marimi sunt direct proportionale daca pe

masura ce una dintre ele creste, si cealalta va creste in
aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura
ce una dintre ele creste, cealalta va scadea in aceeasi
proportie.

Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua

variante: prin reducere la unitate sau prin proportii.Vom
da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot
aparea si vom aplica fiecare din cele doua variante ale
regulii.

Problema

10 caiete costa 22000lei.. Cat vor costa 3 caiete?

Rezolvare

Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o

forma convenabila:

10 caiete ................. 22000lei

3 caiete ...................? lei

Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de

caiete si pretul sunt direct proportionale: daca numarul de
caiete creste, va creste si pretul platit.

a.                           Vom rezolva mai intai problema prin

reducere la unitate. In acest sens, vom dori mai intai
sa aflam cat costa un caiet.
 10 caiete ................. 22000lei

1 caiet  ...................? lei

Cum 10 caiete costa 22000lei, rezulta ca un caiet va

costa de 10 ori mai putin, adica 22000lei:10=2200 lei (costa
un caiet).

Stiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa 3

caiete:

1 caiet ................. 2200lei

3 caiete ...................? lei

Daca un caiet costa 2200lei, 3 caiete vor costa de 3 ori

mai mult, adica

2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete)

b.                          Vom rezolva acum problema prin metoda

proportiilor.

10 caiete ................. 22000lei

3 caiete  ..................... x lei

Marimile fiind direct proportionale, raportul dintre

doua valori ale aceleiasi marimi este egal cu raportul
dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi, adica:
 , deci  lei (costa 3 caiete).

Problema

10 muncitori termina un pod in 21 de zile. In cat timp ar

termina podul o echipa formata din 15 muncitori?

Rezolvare

Daca ar lucra mai multi muncitori, ei ar termina

lucrarea mai repede. Astfel, avand in vedere ca daca
numarul de muncitori creste, timpul necesar scade,
inseamna ca avem de-a face cu marimi invers
proportionale.

a.       Vom rezolva problema mai intai prin reducere

la unitate.

10 muncitori ................. 21 zile

15 muncitori ................. ? zile

Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul

daca ar lucra un singur muncitor?

10 muncitori ................. 21 zile

1 muncitor ... ................. ? zile

1 muncitor ar termina podul de 10 ori mai lent decat

10 muncitori, adica
 21zile x 10 =210 zile (ar lucra un muncitor pentru a
termina podusl)

Revenim acum la intrebarea initiala, anume: in cat

timp ar termina podul 15 muncitori?

1 muncitor  ................. 210 zile

15 muncitori ................. ? zile

Daca ar lucra 15 muncitori, acestia ar termina podul

de 15 ori mai repede, adica:

210zile:15=14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a

termina podul)

b.      Rezolvam acum problema prin metoda

proportiilor:

10 muncitori ................. 21 zile

15 muncitori ................. x zile

Marimile ce apar in problema sunt invers

proportionale. Raportul a doua valori ale aceleiasi marimi
va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare
pentru cealalta marime:

 adica  zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina

podul).
 Regula de trei compusa

Este asemanatoare cu regula de trei simpla, cu

deosebirea ca de aceasta data avem trei marimi, nu doar
doua.

Problema

20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile. In cate zile vor

consuma 18 vaci 4590kg furaj?

            Rezolvare

Vom scrie datele problemei in mod convenabil:

20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15

zile

18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... ? zile

Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua

dintre cel trei marimi care apar. Reducem mai intai
numarul vacilor

20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15

zile

      1 vaca ................... ? kg furaj .............................. 15

zile
 Daca timpul este acelasi, atunci 1 vaca va consuma de
20 de ori mai putin decat 20 vaci:

kg furaj (consuma o vaca in 15 zile).

Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi

(va consuma de 15 ori mai putin):

 kg furaj (consuma o vaca intr-o zi).

Stim acum ca:

1 vaca .........................  kg furaj ...................1 zi

Revenim la intrebarea problemei: in cate zile vor consuma 18

vaci 4590kg?

Vom afla mai intai cat consuma 18 vaci intr-o zi:

kg furaj.

Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj. Pentru a afla in

cate zile vor consuma ele 4590kg, ne mai ramane sa facem
impartirea: 4590kg:153kg=30 zile.

Raspunsul problemei este: 15 zile.

Observatie
            In cazul regulii de trei compusa consideram ca este
mai indicat sa se foloseasca reducerea la unitate, deoarece
este mai usor de inteles.

            Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar

trei marimi, este posibil ca una dintre ele sa fie direct
proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie
direct proportionala cu una si invers proportionala cu
cealalta, motiv pentru care scrierea proportiilor, in cazul in
care acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev, va
fi foarte dificila.

            Pentru problema de mai sus, am avea, in cazul

metodei proportiilor:

20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15

zile

18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... x zile

de unde  adica x=30 zile

Probleme de miscare

Problemele de miscare sunt acele probleme in care

avem de-a face cu miscarea unor mobile.

Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea

de miscare:
  sau .

Putem, in principiu, sa intalnim doua tipuri de

probleme:

-                              mobile care merg in acelasi sens

(probleme de urmarire);

-                              mobile care merg in sens contrar

(probleme de intalnire).

Mobile care merg in acelasi sens

Problema

Un caine fuge dupa un iepure care este la 140m de el.

Iepurele fuge cu 370m/minut, iar cainele cu 405m/minut. Dupa
cat timp este iepurele prins de caine?

Rezolvare

La inceput, distanta dintre caine si iepure este de

140m. Cum viteza cainelui este de 405m/minut iar a
iepurelui de 370m/minut, inseamna ca intr-un minut
cainele se apropie de iepure cu 405-370=35m.

Daca intr-un minut cainele recupereaza 35m din

distanta, in cat timp va recupera cei 140m?

140:35=4 minute.
 Problema

Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h.

Dupa trei ore porneste alt tren cu o viteza de 70km/h. In cat
timp il va ajunge al doilea tren pe primul?

Rezolvare

Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren

in momentul in care a pornit cel de-al doilea. Cum acesta
merge cu 56km/h, in trei ore a facut:

56km x3=168km.

Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o

distanta de 168km.

Intr-o ora, distanta dintre cele doua trenuri se

micsoreaza cu

70km-56km=14km.

Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de:

168:14=12 ore.

In concluzie, al doilea tren il va ajunge pe primul

dupa 12 ore de la plecarea sa.

Mobile care merg in sens contrar

 Problema

Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati,

unul cu 4km/h, celalalt cu 5km/h. dupa cat timp se vor intalni,
stiind ca distanta dintre localitati este de 18km?

Rezolvare

Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta

intr-o ora. Avand in vedere ca cei doi merg unul spre
celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu
4+5=9km in interval de o ora.

Dar distanta este de 18km, deci de 2 ori mai mare

decat cei 9km. Rezulta ca cei doi se vor intalni in 18:9=2ore
de la pornire.

Problema

Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B

cu 40km/h. Altul a pornit din B spre A cu 38km/h. Cei doi se
intalnesc dupa 4 ore. Ce distanta este intre cele doua localitati?

Rezolvare

Mergand unul spre altul, cei doi se apropie in fiecare

ora cu 40+38=78km. Daca intr-o ora se apropie cu 78km,
atunci in 4 ore se vor apropia cu 78x4=312km. Rezulta ca
distanta dintre cele doua orase este de 312km.
Probleme propuse

1.            Ioana are o pisica si un catel. Stiind ca pisica

are de doua ori varsta catelului si ca impreuna au
6 ani, sa se determine varsta celor doua animale.

2.            Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane

colorate. Stiind ca Iulia are de trei ori mai putine
creoiane decat Laura, sa se determine cate
creioane are fiecare.

3.            Elevii claselor A si  au mers impreuna la

cules de cirese. Elevii de la B au cules de 2 ori mai
multe ladite decat elevii de la clasa A, adica au
cules cu 6 ladite mai mult. Cate ladite de cirese au
cules elevii de la A si elevii de la B ?

4.            Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de

rata, in total 36 de pui. Stiind ca puii de gaina sunt
cu 10 mai multi decat cei de rata, sa se afle cati pui
de gaina si cati pui de rata sunt.

5.            Suma a doua numere este 7 iar diferenta

dintre ele este 3. Care sunt cele doua numere ?

6.            Diferenta dintre doua numere est 12 iar

raportul lor este 2. Care sunt cele doua numere ?
7.            Alina a cumparat 3 caiete si a platit 57 000 lei.
Cat ar fi platit daca ar fi cumparat 5 caiete ?

8.            Mama a facut doua tavi de placinta cu mere

si a obtinut 40 de bucati. Cate tavi ar fi trebuit sa
faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu
mere ?

9.            Un muncitor termina o lucrare in 10 zile,

lucrand cate 4 ore pe zi. In cate zile ar termina
lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ?

10.        Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si

trei camere. Stiind ca in total sunt 90 de camere, sa
se afle cate apartamente de fiecare fel sunt.

11.        Ionut are 14 de caiete, unele cu 48 de file si

altele cu 100 de file. Stiind ca in total sunt 880 de
file, sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut.

12.        Doua kilograme de mere si trei kilograme de

prune costa 90 000lei. Trei kilograme de mere si
doua de prune costa 85 000lei. Cat costa un
kilogram de mere ? Dar unul de prune ?

13.        Daca inmultim un numar cu 3 si altul cu 4

obtinem suma 92. Daca inmultim primul numar
cu 4 si pe al doilea cu 3, obtinem suma 111. Care
sunt cele doua numere ?
14.        Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care
o are pe prajituri, doua cincimi din ce a mai ramas,
pe timbre, un sfert din restul de bani pe suc si i-au
mai ramas 90 000lei. Ce suma a avut initial ?

15.        M-am gandit la un numar. Am adunat la acest

numar trei. Rezultatul l-am inmultit cu 5 si am
scazut apoi 20. Noul rezultat l-am impartit la 2 si
am obtinut, in final, 20. La ce numar m-am gandit?

16.        Un biciclist merge cu o viteza de 20km/ora. El

porneste dintr-un punct A  o jumatate de ora, alt
biciclist porneste pe acelasi drum, cu o viteza de
24km/ora. Cei doi ajung in acelasi moment in
punctul B. Dupa cat timp l-a prins din urma al
doilea biciclist pe primul ? Care este distanta
dintre A si B ?

17.        Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu

viteza de 30km/ora. Alt vapor pleaca din B spre A
cu 40km/ora. Stiind ca distanta dintre cele doua
porturi este de 240km, sa se afle dupa cat timp se
intalnesc cele doua vapoare. La ce distanta de
portul A se vor intalni ? Dar de portul B ?