/-69

PRIMARIA CAPITALEI 4.*

UZINELE COMUNALE I3UCURESTI

INFIINTATE PE BAZA LEGEI DIN 21 IULIE 1923 0.

DAREA BE SEAMA
PE ANUL

1925

4.

BUCURE*TI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. GOBL FII S. A.
19, STRADA REGALX, .19
c. 14680. 1926.

www.dacoromanica.ro
1 I HI I ii
 136 ,

tucIpiph,
444br
rl:

,4

INTRODUCERE
Traeste Inca In amintirea oricarui Bucure§tean calamitatea
lipsei aproape totale de apa, mai cu seama In timpul verii, din anii
imediat premergatori anului 1924. Multi s'au intrebat clack' aceasta
lipsa este reala sau fictiva, adica daca. orasul Bucuresti du-
blandu-se pe neasteptate, n'ar mai fi putut fi deservit suficient cu
sursele existente de oarece apa nu putea fi distribuita in mod
satisfackitor peste tot. Mai tuturor celor brit cuno0inte technice
le-a fost accesibila. prima credinta ca fiind mai usor de conceput
gi prin referire la trecut, caci inteadevar i altA data, in decursul
ultimilor 50 ani, s'a simtit necontenit din ce in ce mai mult lipsa
apei i e destul sä amintim anii 1885 i 1905, solutia care s'a adoptat,
solutia cea mai simpl i cea mai necomp1et a fost inmultirea
surselor.
In tot acest rastimp se recomanda organizarea serv. apelor,
si gasim o data un raport al hidrologului Lindley, care imbratiqa
chestiunea in toata amploarea ei. Acest raport a fost in oarecare
masura urmat dar nu deplin realizat.
In anii 1918-1923, chestiunea apei intrAnd intr'o fast cat se
poate de critica (nu se pompa cleat cate 2 ore dimineata, la pranz
si seara) se cautau iarasi solutiuni de indreptare. i dupa cum
aratam mai Kis, din cauza ea; serviciul apelor nu era organizat si
nu dispunea de cele necesare, remedial fu iara0 sporirea debitului
prin inmultirea surselor efecuate prin lucrarile dela Slobozia-Clinceni,
1ncepute in 1922 si terminate in parte in 1924.
Itazboiul cu greutatile liii a silit toata lumea sa se gandeasca
la tot felul de sisteme pentru conservarea economiei nationale ii
spre a degaja cat mai malt statul de cheltueli pentru intreprin-
den cari s'ar fi putut mentine In interesul ob§tesc i intretine
prin ele Insist. Se urmarea forma cea mai potrivita pentru ad-
ministrarea exploatarilor publice i rezultatul fu glisit in autonomia
sub felurite aspecte ca de pilda autonomie in cadrul administratiei
generale a .orasului, sau transformarea Intreprinderilor in societati
de ordin privat sau in sfar0t comercializarea sau admihitaea
dupa norme comerciale cu comitet de directie i consiliu de admi-

www.dacoromanica.ro
 4

nistratie. Aceasta din urmA forma' se rAspAndi si in alte tAri ale

Europei centrale si le Int kinks i In unele comune din Transilvania
unde se putea vedea rezultatele. Pe aceste baze se crearA prin legea
din 21. VII. 923 Uzinele Comunale Bucuresti. Lu And fiintA pe acest
temei la 1 Ianuarie 1924, cea dintAi grije a acestei institutiuni
fu aceia a apei. Trebuia ca la dice stare bolnAvicioasA, stabilit
intfti diagnosticul i apoi sa se reflecteze asupra remediilor. Che-
stiunea debitului la surse era deocamdatA rezolvith dar nu numai
aceasta era factorul determinant. Problema trebuia privith sub toate
aspectele. Trebuia cercetatA i partea aferentà aparatnlui de distri-
butie a apei in oras atat ea personal cat si ea material. ii unul
si altul era defect, sau mai bine zis defectat de lipsa de mijloace,
de lipsa de organizare si de neglijenta unei pArti a populatiuilei din
cauza imprejurAril or.
U. C. B. trebuirA deci s inA seama, spre a 0i la lucru, de
starile de fapt. Ca personal: starea materialà deplorabilA a functio-
narilor publici de dupA rAzboi si ispitele In alte directii dezorga-
nizeaz l ad serviciul, astfel ca un personal conducAtor si de
specialitate era casi neexistent. Cel ce mai rAmAsese, putin de tot,
desi .destoinic i devotat, nu putea lucra. SA-si Inchipuiasca numai
cineva ca pentru Intretinerea a circa 400 km. conducte se afectase
numai ridicola suma de 200.000 lei dar la aceste neajunsuri se
aditogau altele cum de ex.: lipsa de material. Dinainte de razboi
au fost asezate pe strAzi conducte de otel, iar in anii razboiului 6
dupa rAzboi se fac mai toate bransamentele cu tevi de fier, iar
subsolul netolerant al Bucurestiului eu diferiti acizi printre cari
si acizi humid puternici, in scurt timp le-au distrus. Din aceleasi
eauze o multime de bransamente au fost deteriorate de acesti acivi
in cursul anilor. Astfel aproape toath apa ce se pompa se ducea in
pamant si nu se mai putea folosi. GreutAtile razboiului si sAracirea
finantelor comunale provenite si din cauzA cA pretul apei era mic
nu mai IngAduia Intretinerea instalatiilor i executarea rationalA de
lucrAri. Bransamente care curgeau, conducte care pierdeau apa, guri
de apA deranjate, vane-robinete intepenite i cari curgeau, cismele
stricate, contori intepeniti i nerevizuiti, aceasta era situatia i pe
deasupra neglijenta particularilor care lucra si ea cu asiduitate,
caci nici instalaiile interioare nu se mai revizuira de loc, pierdeau
In pAmAnt, la robinete, la plutitoarele rezervoarelor, la robinete
automate, guri de apA, cismele etc., apoi i deprinderile rele nu
rAmAneau mai prejos, cAci In zonele de jos favorizate prin seur-
gerea apelor din conducte asezate mai sus, se rAceau vara la eismele:
pepeni, vin, iar iarna se prevenea Inghetul lAsAnd cismelele sA curet'
incontinuu c1 acolo unde un contor cauza o plata' pentru o con-
sumatie mai accentuatA, curgeau reclamatiuni cum ca contorul nu
e bun sau ea este neglijenta personalului serv. apelor, spre a ajuta
scutirea partii socotite exagerate prin bunavointa de ocazie. lath
deci o suma de agenti distrugAtori ai unei bune administratiuni cari
trebuiau inlAturati, i acest lucru, sau mai bine zis punerea la

www.dacoromanica.ro
punct a chestiunei apei sta azi la activul numai U. C. B. in anii
1924-1925.
1 Datorita, acestor constathri, o activitate concentrata numai
asupra surselor ar fi fost unilaterala i fata de cangrena inaintata
n'ar fi dus la rezultate viabile. De aceia o atentie deosebita se
Indrepta asupra distributiei apei i aci lucrarile fin% tratate
sistematic. Trebuia Intai organizare, un personal destoinic, gasit
sau pe cale de a se forma. Cu acesta trebuia s indent{ acti-
vitatea. i acest personal, acum mijloacele fund altele, fu injghebat.
Pe cane publice, conductele i bransamentele trebuiau suficient
economic dimensionate. din material ireprosabil In calitate i dura-
bilitate i o executie din cele mai Ingrijite. Astfel se Incepu pe
eapete inlocuirea conductelor de fier fasonat, eau executate
gaurite inteun hal de nedescris. Bransamentele de fier i. cele prea
vechi de plumb &trite sunt i ele schimbate cu altele corespunz--
teare scopului. Lucrarile noi pe strazi se efectuara de aci inainte
numai de cAtre organele U. C. B. spre a da cea mai mare garantie
de bunk executare. Instalatiuniie particulare incep a fi revizuite si
amenajate. Camine de apometri care serveau drept depozite de
gunoae dispar, contori improprii se inlocuesc, iar abonatii sunt siliti
a-si da seama de prejudiciile ce miscast prin neglijarea instalatia-
nilor lor, interesului general si trebuesc FA' le repare i sa Inlature
pierderile. Neaparat eh' acest mod de a lucra, pentru a pune relativ
repede la punct chestia apei, in interesul general, hll putea s nu .

supere o parte din abonati, si In special cei carora li se impuneau

anumite cheltueli ce erau necesare. Rezultatele insa au fost uimi-
toare, astfel de unde in 1923, pentru a mentine o presiune de 30 m.
erau necesare trei pompe a ate 2000 mc. lora debit 0 3 de 1000
mc./ora debit, in 1924 pentru 35 m. presiune sunt necesare numai
3 pompe man i una mica; iar In 1925 la consum maxim 0 aceiasi
presiune, suht suficiente 2 pompe man i una mica, sau numai
una mare in anumite ore, iar noaptea s'ar putea merge 4-5 oh chiar
numai cu una mica cum am experimentat un anumit timp.
, Aceste rezultate multumitoare, pe langa cà ne dovedesc pu-
nerea la punct a acestei ehestiuni a apei, ne indreutateau sa mergem
mai departe pe calea unei intretineri intense si stiintifice si a unei
sistematizari a serviciului, directie in care am si apucat s mergem
eu ineredere i succes. Astfel am completat i mentinem mereu
stocul materialului de Intretinere 30/0 din lungimea retelei, afara
de cele de 100 mins diametru pe cari din lipsa de fonduri pentru
extinderea retelei i pentru ca avem cereri multe le intrebuintam
pentru acest scop netinand la dispozitia intretinerii de cat o foarte
mica cantitate. Un personal format si bine supraveghiat tine sub
observare intreaga retea,; conductele vechi se Inlocuesc, bransa-
mentele ci instalatiunile particulare aunt revizuite in totalitate de
(lona ori pe an de echipe technice speciale i perderile banuite se
aduc la cunostinta, celor interesati lunar de catre agentii U. C. B.
Citirea contorilor de apa se face regulat, iar consumatiunile mari

www.dacoromanica.ro
 6

de apa se aduc imediat la cunostinta abonatilor. Distributia apei

se face aproape exclusiv prin contoare, asezate in amine Intre-
tinute incontinuu In acest scop, autandu-se in cursul anului 1926
a se completa cu contori de apa toate bransamentele dela abonati.
Contoarele se revizuesc, se repara si se verifia In ateliere speciale
sub supravegherea U. C. B. si serviciului de masuri i greutati al
statului, iar o parte din piesele de reparatie se fac In atelierele
noastre. Ca Intretinere stiintifica mai departe, prin contori de di-
strict se urmarese pierderile eventuale ce s'ar accentua i rezulta-
tele obtinute prin inlaturarea lor i chestiunea presiunei In oras
este urmarita de aproape. Prin manometri ficsi i mobili de pre-
cizie se urmareAe zilnic presiunea In oras spre a evidentia partile
ce ar ramanea in suferinta. lath deci numai spicuite toate ramurile
de activitate expuse in extenso In cuprinsul dart de seama si care
judecate &apt rezultatele necontestabil excelent realizate, ne aratfi
calea urmata ca cea mai buna i demna de a fi urmata si in alte
timpuri i alte locnri.
Dar daca consumul este azi asigurat si Intratfita chestiunea
push' la punct, mai este Inca o latura a problemei care trebue stu-
diata cu atentie i aceasta este chestiunea apei in viitor.
Avand in vedere nevoile de apa ale cartierelor nArginap ale
orasului cum si nevoile imperioase ale serviciului de salubritate ei
pentru a nu cadea In viitor In aceiasi situatie ca in anii precedenti,
Uzinele Comunale au luat mAsuri in cursul anului 1925 pentru
sporirea debitului necesar.
Desi s'ar fi preferat a nu mai spori debitul apei prin marirea
volumului apei filtrate, totusi avand In vedere cà sporirea debi-
tului prin apa subterana ar fi dat nastere la cheltueli enorme de
cari U. C. B. nu dispun astazi i inAnd seama a, o sporire a de-
bit& ui sursei Arcuda va micsora duritatea apei distribuita In oras
amestecindu-se cu apa subterana si c distanta intre sursa Arcuda si
Bucuresti este mare, astfel c apa filtrata ar putea avea timpul ne-
. cesar ca sa-si schimbe temperatura cu care plena dela Arcuda i sa
se apropie cat mai mult de temperatura solului, Consilitil de Admi-
nistratie a hotarit sporirea debitului la sursa Arcuda prin amena-
jari ce se vor aduce instalatiunei actuale, adaogandu-se degrosi-
soare i prefiltre dupa sistemul Puech & Chabal.
Lucrarile vor ineepe In cursul anului 1926 pentru a spori
debitul sursei Arcuda la circa 60.000 me. zilnic In loc de 10-40
mii me. cat avem astAzi.
Va trebui sa facem o exploatare mai economica, pompandu-se
apa numai cat i unde este necesar i cAt mai eftin. Aceasta prin .

realizarea alimentärii zonei de jos, prin aderenaturala i prin dimen-

sionarea noilor instalatiuni astfel ea cheltuelile de instalare impreuria
A3u cele de exploatare sa, fie minimum posibil.
Se intelege dela sine ea, pentru a se putea folosi In viitor
de murica depusa in acesti ultimi 2 ani, trebue sa mentinem starea
la care am ajuns azi i deci trebue sa mentinem continuu In-

www.dacoromanica.ro
 7

tretinerea la timp Si in bune conditiuni, a instaltiunilor de apii

.

atAt pe cale publicA cat si la particulari. Supravegherea, intre-

tincrea si controlul retelei bransamentelor i abonatilor trebue sà
. te mentinA in permanenta, Wand la timp rationale dictate de im-
prejurAri.
Extinderea cercetdrilor prin contori de district va trebui sit
se facA cat mai repede posibil, pe baza mijloacelor de care vom
dispune. Organizarea serviciilor trebue sà se mentinii, aducandu-se
. .- in fiecare an ImbunAtAtiri.
Chestiunea canalizdrii orasului Bucuresti, ca si chestiunea
apei are astazi o important:A deosebita &fill de dezvoltarea din ce
in ce mai mare ce o ia orasul. Proectele de canalizare fAcute inainte
de rdzboi si care numai in mica parte s'au realizat, numai pot
corespunde nevoilor viitoare ale orasului, cAci clack' inainte de
razboi se socotea a populatia Bucurestilor va creste plink' la 6-700
mii, acum devenind Capita la RomAniei Mari -cu circa 18 milioane t..
locuitori, neapArat va trebui s ajungd in curAnd un oras de circa
1.200.000 locuitori. Suprafetele impermeabile, care urmeaz d. sä intre
in calculul proectului vor fi cu totul altele de cat cele prevdzute
inainte de rdzboi, cAci prin diferite constructii ce se vor face, spre
a. putea adaposti cei circa 1.200.000 locuitori, se vor micsora su-
prafetele permeabile astfel cd Intregul proect de canalizare va trebui
revAzut. ,

Pentru construirea colectoarelor de cari va avea nevoe orasul,

cum si pentru completarea canalelor tubulare din diferitele strazi
ale orasului, va trebui o soma Insemnata i va trebui sA gdsim cat
mai curAnd mijlocul necesar pentru a putea ajunge cat mai repede
hi asanarea completa a orasului. Avem astazi in Bucuresti circa
560.000 m. strAzi recunoscute ; iar din aceasta, n'avem de cat
121.803 m. cu canale ovoide si 191.444. m. cu canale tubulare, mai
avem deci de canalizat circa 246.753 m. inclusiv colectoarele. .
Avem astAzi in ora§ 5588 guri de scurgere, cari din cauza
imprejurdrilor au fost in parte neglijate, astAzi insä majoritatea lor
sunt puse la punct. Nenorocirea mare insä este faptul ca trebuesc
foarte des curAtite Infundandu-se cu murdarii solide.
Orasul are mult noroi, pae si coceni de porumb pe strAzi,
aduse din afarA sau In parte cAzut pe drum din cArutele ce carA
in oras plaint i nisip, cart* ce nu stint bine Inchise, sau din
obiceiul celor ce vin cu carutele din afarA de a lAsa toate mur-
ddriile In stradd, unde au oprit pentru descArcare, etc. deasemenea
in piete si in anumite parti ale orasului se asvArld la gurile de
canal toate legumele stricate, Ufa sA mai vorbim de strAzile unde
s'a refAcut pavajul, care rAmAn multA vreme cu nisip pe pavaj.
Toate acestea fac ca in scurt timp foarte multe guri sA se infunde
- cal-ace nu se poate vedea decAt cu ocazia ploilor, adicA tocmai
atunci cAnd ele ar trebui s functioneze si sunt unele strAzi unde
s'au fAcut curAtirile la o sAptAmAnd interval. In pArtile marginase
ale orasului, cari nu stint in total pavate i unde s'au facut canal()

www.dacoromanica.ro
 8

s'au gasit guri de scurgere (recipient° sparte pentru a rasa sa se

scurga In ele apele ce antrenau tot noroiul santurilor. S'au gasit
unele colectoare in centru, cari la o sectiune ovoida de 1.80 m.
inaltime aveau 1.70 depozite de nisip i corpuri solide. S'au gasit
unele canale tubulare aproape obstruate complet.
Canalizarea Bucurestilor neavand o circulatie continua de
apa, nu se pot antrena partile solide ca : nisip, sgura, cenuse, sticle,
etc. astfel ea multe din cauzele infundarii trebuesc inlaturate daca
vrem s avem canale in functiune. Avem la intreaga retea de canale
b2 rezervoare automate, cari produc o curatire, lush' din cauza
imprejurarilor aceste rezervoare au fost toate scoase din functiune
iar canalele au suferit infundäri. S'a cautat a se pune in functiune
si am ajuns azi sa avem 18 cari functioneaza regulat i cari ajuta
mult la spalarea canalelor i antrenarea materiilor ce se gasese in .

ele, caci produc un curent puternic cu apa abundenta. In curand

vor fi toate puse la punct.
Sunt multe strazi cari, desi sunt canalizate totusi au foarte
putine imobile legate la canal, ceiace este un mare inconvenient,
caci in general gurile de scurgere i chiar cAminele de inspectie in
Bucuresti servesc 0 de depozit de gunoaie, unde se armlet tot ce
nu mai serveste unui menaj (cadavre de pisica, caini, pasari, etc).
.In total pentru circa 313. 247 m. strazi canalizate, deci 626,
500 m. de fatada, n'avem de cat 15.600 racorduri deci circa un
racord la 40 metri fatada. In multe strazi apa aproape nu circula
in canale, neavand de unde, fArA sit mai vorbim de perioada mare
de caldura.
Acum and curatirea colectoarelor -de cantitatea cea mare de
murdarii depozitate este aproape Mouth, trebue s infiintam Curt-
tirea permanent i periodica prin echipe speciale a tuturor colec-
toarelor facand cu cea mai mare rigurozitate despotmolirea Dambo-
vitei.
Multe din racordurile particulare sunt asezate fara a !Astra
inAltimi i rail imbinate in canalele principale sau secundare.
In cursul anului 1925, s'au curatat 2272 camine de inspectie,
42115 guri de canal, 10309 mi. de colector, 39257 ml. canale:tu-,
bulare. Se spell ca intreaga retea sit fie complet curit i push
in functiune in cursul anului 1926. . : .

. . :41
- ls 1 r, n. .):440L,
I ..t .
.
At f1 1. I 01.11.f1
rt . e7gi nt
, I vr , ; ,t 1 In I., Iii .4/1
vq i I, ,.. 1 4 gl'3
1'1,1311 31, I A ! 3' 31. I °! .-T
..roj .1;.. .14 jirt ' 2.:le LI' 1- . i..L v U,Y 930.1;1
96f11' 114414-, 1. ;IN rik lit .1 i.
I .17; : Z t. 14: ;.:t
1 1 at, CI; ..$1*IPI oif.1 A:

www.dacoromanica.ro
 1

ISTORIC I DESCRIPTIE SUMARA

,

'I ALIMENTAREA CU APA A CAPITALEI

' . .

. ISTORIC
Filtrele de /and. In anul 1845, prin ingineri straiui, s'a pus
in executare proectul pentru filtrarea prin lama a apei de Dambovita
si conducerea ei la fantani pe strade.
In anal 1846, s'a pus in functiune 1), dar dupa un an filtrele
se astupara, si de atunei s'a continuat a se trimite, la putinele
fantani ce existau, apa de Dambovita nefiltrata.
Din descrierea raposatului Dr. Felix, din 1864, se vede cele
mai sus precum i calitatea apei cu care se alimentau locuitorii
capitalei 2).
Alt proect pentru alimentarea Capita lei cu apa potabila a fost
.

hotarit in 1875 sub administratia primarului Colonel Gheorghe Manu,

de catre inginerul francez Guilloux, pe atunci director general al
C. F. R.
Acest proect prevedea captarea apelor din Dambovita la Lun-
gulet 47 kilömetri In amonte de Bucuresti, printr'o galerie filtranta
naturala paralela cu albia raului.
Debitul zilnic avut in vedere era de 24 mii metri cubi.
0 conducta fortata In beton pe primii 7 km. si in fonta pe
restul de 40 km. ar fi adus apele in doug rezervoare, unul cu o
capacitate de 8000 m. c., situat in Dealul-Spirei i altul cu o capa-
citate de 6000 m. c., situat In sos. Biseleff.
Distributiunea in oras era prevazuta sa se fried prin gravitatie.
In 1879, administratia Comunala (Primar fiind Cariagdi) cern
1) «Apa Dfimbovitei nu Insuscste ca1it4i1e apelor de blot. Deja In cursul
intrArei ei in oras este totdeauna turbure. Trecand In oras se satureaza succesiv :
cu necura(eniile din strade pe care vantul i oamenii le simnel in rau, cu excre-
mente omenesti care se transportA intr'insa prin canale i prin umblAtori situate
la marginea ei, cu gunoaele grajdurilor, cu productiile descompunerei diferitelor
cadavre animale, cu rAmtisitele organice din diferitele stabilimente industriale
.aflate la marginea apei, cu stingele i spffituri1e micerariilor si In fine cu apele
murdare a unui numar lnsemhat de menajuri i spAllitorite.
.2) Filtrele de land au fost instalate pe local uncle se gaseste acum Vama
.Postei, Str. Mihai-Vociti. (N. R.).

www.dacoromanica.ro
 10

asupra proectului G-uilloux avizul unei comisinni compusa din ingi-

nerii Lalanne, Culmann i Dirk li Ziegler.
Filtre le de nisip dela Arcuda i &kw Tocmai In 1885 se
pune in constructie proectul de filtrare al apei Dambovita intocmit
de inginerii straini Bark li Ziegle i Culmann de asta data cu nisip
in loc de lana, pentru o cantitate de 40 mii metri cubi apa decan-
tata i filtrath.
Lucrarile s'au terminat dare '1888 si au costal aproape 8 mi-
lioane i anume :

Uzina hidraulica ..... .

Bazinele, filtrele, apeductul i rezervorul
. .
. .
. . .
Reteaua de conducte pentru distributiunea apei pe
. lei 3.500.000
2. 1.000.000

strade 2. 3.500.000
. Total . . . lei 8.000.000
Neajunsurzle filtrelor executate. Putin dupa punerea in
exploatare a apei s'au observat urmatoarele mari inconveniente :
1. Nu se putea filtra in cantitatea i calitatea prevazuth ; iar la
frig mare nu se putea avea apii mai multe zile.
2. Apa filtrata in conditiunile de mai sus era incarcata cu un
numar prea mare de bacterii ii prin urmare periculoasa sanatatii.
3. Temperatura apei In timp de vara se ridica la + 260 C,
deci apa era foarte calda ; iar iarna scadea liana aproape de 00 C.
deci foarte rece.
4. Desi consumatia medie zilnica in oras nu atingea cleat
28 mii m. c., serviciul apelor era obligat s. dea apa amestecata
de multe ori numai decantata.
Aceasta apa, parte filtrata si parte numai decantata, adusa in
rezervor, fara sa fie ridicath, tinand seama de cheltuelile de exploa-
tare, revine la 3 bani (0 lei 03) pe m. c.
Reconstruirea filtrelor in mod sistematic. Administratiu
Comunalli din 1891 Ingrijath de reaua stare a alimentarei, cu ra-
portul No. 17.719, inregistrat la Ministerul Lucrarilor Publice la
No. 4.501 din 30 Aprilie 1891, pune la dispozitiunea Ministerului :
1.300.000 lei, 2.000 tone ciment, 3.000 m. C. nisip, 3.000 m. c.
pietris 0 2.500 m. c. blocaj, cerand sa insarcineze un serviciu al
sau ca sa continue cu constructiunea filtrelor in mod sistematic.
Ministerul Lucrarilor Publice cu ordinul No. 5.692 din 3
Iunie 1891 se adreseaza D-lui Inginer Inspector Elie Radu pentru
a aduce la indeplinire dorinta Primariei.
In urma studiilor facute, cu raportul No. 13.490 din Septembrie
1892, se arata ca reconstructiunea filtrului pe un teren solid va
costa 3.000.000 lei pentru 10,000 m. c. i cu aceasta cheltuiala nu
se va rezolva chestiunea alimentarei, deoarece apa Dambovitei fiind
prea incarcata cu materii pamantoase, reclama cheltueli mari in
disproportie cu resursele Primariei. In al doilea rand s'a propus
alimentarea cu apa subterana, prin puturi construite cu aer corn-
primat, inaintand i proectul acelor puturi de captare. Dupa acest

www.dacoromanica.ro
 11

proect revenea metrul cub de apa subterana in rezervor la 2 bani

si jumatate . (0 lei, .025).
Comisiunea ad-hoc. Putin mai tarziu, in Noembrie 1892 Ad-
ministratiunea Comunala a instituit o Comisiune ad-hoc pentru a o
consulta i cere avizul.
Din rezultatul acelei comisii s'au emis o multime de pareri
si anume modificarea filtrelor, intrebuintarea revolverului Ander-
:

son (tratarea apei cu fier), aplicarea sulfatului de fier, utilizarea

apelor subterane si de munte.
Apele Subterane. - Apele subterane au fost recomandate de
D-rul V. Babes, Inginerii : Simtion, Mironescu, I. B. Cantacuzen,
N. Cucu, V. Plesoianu Dufour si Elie Radu. .

Cu acea ocazie s'a aratat ;

In privinta apelor filtrate, ICA' filtrele sistematice vor costa
vre'o 15.000.000 lei pentru 40 mii me. totusi chestiunea tempera-
turei apei ramâne nerelzolvatO.
In ce priveste apele de munte s'a aratat ca ar costa vre-o
20.000,000 lei si ea nu se gaseste cantitatea necesara in valea Dam-
bovitei».
In ce priveste existenta i abundenta apelor subterane ale
paturei deluviane se arata (ea sunt dovedite, bazandu-se pe lucra-
rile de arta deja executate in valea Argesului la Copaceni i Mi-
hailesti din jurul Capitalei, precum i alte luerari pe executarea
unui sifon in stratul aquifer, la fortul Bragadiru, de catre militari ;
pe existenta putului fabricei Bragadiru etc.,.
S'a dat chiar analiza apelor dela Bragadiru prin care se con-
. stata buna lor calitate, conchizand a se face puturi pentru exploa- -4"

tarea apelor, prin ajutorul aerului comprimat, dupa ce mai intai

, se va alege locul prin sondaje.
Rezultatul a fost cà venind mai in urma ca Primat D-nul
Filipescu insarcineaza serviciul technic al Primariei cu studiul apelor
subterane i scoate in licitatie facerea sondajelor si a doua puturi
de incereare, cu aer comprimat, dupà cum s'a aratat.
Consultarea lui Beckman. In timpul executarei sondajelor
Primaria chiama in tara pe Bechman, Directorul apelor din Paris,
care prin memorial din 3 Noemvrie. 1893, adresat Primariei ii da
avizul dupa cum urmeaza:
1. In privinta apelor filtrate arata ca bazinele vor costa
20.000.000 lei si chestiunea tot nu va fi rezolvata.
2. Ca toate izvoarele din muntii Dambovitei pot da la 45-50
mii me. de apa pe zi, afara de anii cu seceta exceptionala i pe
timp de iarna, singurele puncte de elucidat; costul ar fi de 25.000.000.
3. In privinta sondajelor care se execuatu de Primarie la
Zoita i Chiajna (localitati situate in sus de Bucuresti pe valea
Dambovitei) doreste ea sa reuseasca, fiindea In acest caz ar fi o
solutiune eleganta, i atunci alimentarea cu 40 mii me. apa ar costa
vreo cinci milioane.
Consultatia lui Lindley si Thiern. rr- In urma acestui aviz s'au

www.dacoromanica.ro
 12
. .
continuat sondajele" la Chiajna iar spre sfarsitul anului 1894 slit.
chemat In Ora Lindley si renumital hidrolog Thiem.
D-lor dupa ce au examinat Meanie i localitatile ce ii s'au
pgrut mai favorabile cu raportul din 23 Aprilie 1895, adresat Pri-
mariei Capita lei fac urmatoarele concluziuni
1. A se repara filtrele, caci probabil aeeste filtre vor trebui
inca conservate mai multi ani ea o rezervii pang cAnd alimentarea
va fi astfel asigurata, in cat se va putea renunta la ele in mod
complet i definitiv.
2. In privinta apelor subterane zice :
a) Localitatea cea mai favorabila pare a fi Chiajna.
b) Daca rezultatul dat de putul artezian dela fabrica Braga-.
diru va fi satisfacator ea cantitate i calitate, se va incerea a utiliza,
pentru alimentarea orasulni, straturile aquifere inferioare, printr'un
put ce se va construl langa Uzina Grozavesti.
c) In scop de a se determina imprejurarile hidrologice din
valea Argesului, se vor masura imediat i observh apoi, in mod
neintrerupt si in fine se vor fish prin nivelment nivelurile apei in
puturile existente.
Va mai trebul luat In consideratiune cotele i constitutia
solului: la constructiunea podurilor pentru cale ferata peste Sabar e
Arges, pentru soseaua Bucuresti-Giurgiu i executandu-se vre'o 20
sondaje (puncte situate la mai mult de 20 km. In jos de Bucuresti).
0 Daca straturile din valea Argesului nu indica o productiune
minima de la 2o-30 mii me. si prin urmare o productiune suficien
este necesar a se Incepe, fall% intarziere, studiul alimentarii cu apa
din Carpati.
3. Pentru a se Impiedica abuzurile i risipa apei se vor aplica
contori.
Rezultatul eonsultdrei Inginerilor strdini. Duph cum se
constata, Inginerii straini nu au adus nici o lumina noun In chestiunea
alimentarei cu apa a Capitalei. Ei s'au marginit In a repeta sau confirma
cele aratate de Inginerii Romani, fie ea au avut sau nu cunostinta.
Mai mult Inca, pe and D-nul Inginer Inspector Elie Radu
indica lamurit, in valea Argesului In apropiere de Bucuresti, puncte
unde constatase marl cantitati de apa subterana, dânsii ne trimet
sa facem stuciii la 20 km. in jos de Bucuresti, care ape se gäsese
cu vre'o 30 m. mai jos de cat apele subterane din dreptul Bucu-
restilor i daca nu vom gasi s mergem la munti.
Insdreinarea datd lui Thiem. In urma acestui aviz Thiem fu
insarcinat de Comuna cu examinarea lucrarilor i pomparilor dela
Chiajna, cari se executau de Directiunea Technica a Primariei,
precum i cu studierea apelor subterane din valea Argesului.
Thiem, cu raportul din 24 August 1895, comunica Primariei
rezultatul observatiunilor de la Chiajna i studiile facute pang atunci
In valea Argesulni, pe care le rezuma astfel:
cCantitatea de apa ce s'ar putea extrage dela Chiajua, nu este
Insemnata, 'pentru a se alege Chiajna ca localitate de exploatare.

www.dacoromanica.ro
 13

(Córespunzator eu starea actuala a lucrarilor de cercetare In

valea Argeeului in profilul Bragadiru pe o latime sondath de 5.500
m. se pot extrage 20.000 me. de apa In 24 ore, iar in profilul Ulmi
pe o lime sondata de 6000 m. se pot extrage de asemenea
20.000. mc.D.
<Duet rezultate cunoscute TATA in prezent, apa din profilul
Bragadiru (11 grade germane) ar urma sa fie mai bung, de cat
aceia din profilul Ulmi (14 grade germane)».
(Este un lucru prea mare a se cere sa se gaseasca- Inteo
singura localitate acei 40.000 mc. trebuincio§iD.
.1Dupa exemplele din practica a alimentarei cu apa subterana din
ora§ele Germane, asemenea cantitati cer aproape fara exceptiune
separarea localitatilor de exploatareD.
gAea va fi, cu toata probabilitatea §i aci.
cPoate insa ca este posibil a se capata toata apa intr'o sin-
guru localitate la Ulmi».
cCantitatea minimala de 20 mii mc. aflata, cu toata siguranta
ar putea s acopere consumatiunea maxima de 30 mii mc. in cursul
consumatiunei anuale, servindu-se de subsoI ea rezervoriuD. .

cPresupunand c consumatiunea publica s'ar separa de consu-

matiunea oraeului, a§a ca nu ar famine de cat consumatiunea par-
ticulara, cantitatea de 20 mii me. ar acoperi cu toata probabilitatea
intreaga consumatiune particulara curenta».
<Total staruinta in viitor va fi dirijata In scopul de a satisface ce-
rintele publice sub forma de apa subterana libera de orice obiectiuneD.
(<Propun de acum de a se incepe imediat, In valea Argeeului
la Ulmi cu instalatiile definitive de captare (punct situat in sus
de Arcuda).
Executarea a 2 puturi cu aer comprimat. Directiunea
technica a Primariei vazand ea localitatea Chiajna este eliminata, a
cerut i obtinut dela Primarie executarea a doua puturi cu aer
comprimat, pe care le executa langa satul Bragadiru, punct indicat
de D-nul Inginer Inspect. Elie Radu in comisiunea ad-hoc.
Pompandu-se mai mult timp apa in aceste puturi s'au adeverit
cele spuse de D-nul Ing. Insp. Elie Radu, ca in stratul aquifer
deluvian se gaseete o mare cantitate de apa.
Pe de alta parte Thiem vazand rezultatele dela Bragadiru, a
continuat ei el cu completarea sondajelor sale la Bragadiru i Ulmi.
Contractul cu Thiem. - In acelae timp Primaria a incheiat cu
Thiem un proect de contract pe baza unei plati de 6010 asupra
sumei de 3.000.000, la cat estima aproximativ lucrarile, adica o
plata de 180.000 lei.
Consiliul technic insa, carui i s'a trimis contractul a opinat
sa se faca prin ingineri Romani.
Prin schimbarea administratiunei comunale contractul nu s'a
mai sanctionat.
t, 4), Thiem confirmd cele zise de lnginerii Romani. - Cu toate

www.dacoromanica.ro
 14

acestea la 6 Februarie 1896, adica vase luni dupa primul report,

Thiem arata urmatoarele :
1. Utilizandu-se capacitatea golurilor stratului aquifer pentru
compensarea variatiunilor anuale ale consumatiunei i admitandu-se
o consumatiune zilnica maxima de 40 mii me. apa pe 24 ore
valoarea medie a consumatiunei zilnica maxima este de 0,7 din consu-
matia zilnica maxima adica 28 sau rotund 30 mii me. pe 24 ore;
aceasta este cantitatea ce trebue sä o dea captarile in mod continuu
pentru trebuintele publice i particulare.
2. <<Cd valoarea regiunei dintre Titu i Potlogi (25 kilometri
departe de Arcuda) din punctul de vedere al cantitatei necesare
alimentatiunei este aceiasi ca a celorlalte regiuni. Apa este cu mult
mai putin dura (8 grade germane). deck la Ulmi (14 grade ger-
mane), insa departatea cea mare face ca costul sa fie in defavoarea lor».
3. gIn regiunea dela Bragadiru se poate obtine cei 30 mii mc.
necesari. Duritatea apelor este in mediu 11 grade germane, adica
mai mica de cat in regiunea dela Ulmi, care are in media 14 grade
germane, insa costul captarei va fi aci mai mare de cat la Ulmi)).
4. 44In regiunea Ulmi este cu totul sigur da, se vor pates
capta cei 30 mii me. necesari in mediu pe 24 ore, este chiar foarte
probabil ea se va putea obtine cantitatea maxima de 40 mii mc.
fara a fi necesar a utiliza efectul volumului golurilor de sub-sol
pentru echilibrarea consumatiunei).
Concluzia care reese dar din raportul lui Thiem este ea
toate cele ce s'au spas i indicat de noi in privinta apelor subte-
rane, erau intemeiate de oarece acest distins hidrolog, n'a propus
sa se utilizeze de ctt tot apele subterane din paturile deluviane din
valea Argesului.
Numirea unei comisiuni. Raportul directiunei technice a Pri-
mariei precum i acel al lui Thiem venind inaintea Comisiunei Interi-
mare, aceasta hotaraste a se interveni la Ministerul Lucrarilor Publice
pentru a numi o Comisiune de 3 Ingineri Inspectori spre a-i arata
cantitatea de apa ce se poate extrage en siguran ta. in diferitele puncte
studiate atilt de Directiunea technica a Primariei cat e de Thiem.
In urma acestei interveniri, Ministerul Lucrarilor Publice
numeste o Cnmisiune compusa din Inspectorii Generali Taruseauu,
Mironescu si Elie Radu.
Comisiunea pentru asi da parerea a cerut, prin adresa Pri-
mariei, a se face o serie de lucrari i complectari atat la Chiajna
cat si la Bragadiru.
Ditectiunea technica a Primariei completand aceste studii a
prezentat in anul 1897 un memoriu, asupra caruia Comisiunea cu
raportul din 12 Iunie 1897 Isi da in rezumat avizul urmator.
lin privinta apelor de munte, neavand date suficiente nu
poate sa se pronunte; observa lima ea pentru a se aduce apa de
munte, trebue o cantitate cu mult mai mare ea 40 mii mc. Dupa
estimatia aproximativa costul ar fi de 25 milioane.
lAstfel fiind, pentru ea Comuna sa se poate angaji pentru o

www.dacoromanica.ro
 15

,cheltuealA asa de mare, va tiebui ea ea sA fact studii Indelungate

(cel putin 10 ani) pentru a se asigurA c poate mutt pe debitul
de care. are nevoe, chiar in timpul secetelor celor Mai mari,.
(In ce priveste apele subterane, in regiunea Bragadiru i Ulmi
se poate avea cu siguranth, un minim de :30 mii mc. apA pe zi».
Pentru calitatea apelor dela Bragadiru Domnii D-ri Istrati
Alf. Saligny, cu adresa inregistrata la No. 51837 din 1896 se ex-
i
prima textual :
<<Din toate datele analitice si comparative rezulth cA apele sub-
. terane gasite sub platoul dintre Bucuresti i Bragadiru, unde se aflA
puturil e 1 si 9 intrunesc cele mai bune conditiuni pentru a servi
ca apa potabilA pentru alimentarea Bucurestilor i gAsim cA este o
adevArath fericire de a putea avea la indemfinA o astfel de apA).
Suntem dar de pArere a PrimAria Capitalei ar face un ade-
vArat sacrificiu othsenilor i higienei publice alimenthnd cat mai in
grabs Capitala cu apg luath din cea subteranA pe care am analizat-o.
Primdria se decide pentru apele subterane. La 1897 D-nul
C. F. Robescu, Primarul Comunei dupg, ce luil cunostinth de in-
treaga chestiune a apei, decide a pune In executare alimentarea cu
apA subteran i fait ca di mai alerge la straini, insArcineazA cn
aceasta pe D-nul Inginer Inspector General Elie Radu.
Prin contractul incheiat la 30 Septembrie 1897 Primaria in-
siircineath pe D-1 Inginer Insp. G-ral Elie Radu cu elaborarea unui
proect de lucrAri de alimentare cu apA potabilii remitAndu-i con-
ducerea i controlul executärei lucrarilor proectate, In calitate de
in giner-constructorz..
tProectul de executiune se bazeazA pe intrebuintarea si ex-
ploatarea apelor subterane, curgAnd in subsolul Argesului din dreptul
Bragadirului sau In apropierep.
Plata onorariului este 41/20/0 asupra sumei de 2.700.000 lei
care nu va Putea trece peste 121.500 lei oricare ar fi valoarea
lucrarilor proectate.
In acest pret intrà pe lAngA remuneratia D-sale, plata de per-
sonal technic si administrativ i orice cheltueli de birou i pe teren,
cu obligatiunea a prezenta proectul In 8 luni, Primaria Maar-
cinAndu-se al executa In termen de 15 luni dela aprobarea lui.
Cu toate cA, timpul era deja avansat pentru operatiuni pe teren,
fiind la inceputul ernei, s'a flout aproape imposibilul necruthnd
nimic, asa c in termenul contractului s'a prezentat proectul.
In Iunie 1898 proectele au fost aprobate de consiliul Co-
munal in sedinta dela 30 Iunie 1898.
Lucrarile se adjudecarà asupra D-lor Dutour i Cézard pentru
zidarie, puturi i sifoane ; asupra D-lor Gantz & Co. pentru masini
si pompe i asupra D-lor Langerweld i Dittmer pentru sondaje la
adAncimi man. LucrArile au fost terminate la 31 August 1901.
Ele dau zilnic orasului un volum de apa de circa 35.000 mc.
, Mai thrziu, prin raportul sAu din 1905, Lindley a propus sà
se capteze apele din profilul Ulmi sau din profilul Slobozia-Clinceni.

www.dacoromanica.ro
 16

Primaria a dat preferinta profilului Ulmi i s'a Intocmit pentru

o captare in acest profil, proectul prezentat in primavara anului
1906. Proectul s'a executat in parte de Lindley, parte in regie de
catre Primarie.
Exploatarea provizorie a inceput la 1 Iunie 1907. -., Dela
Noembrie 1907 a Inceput exploatarea permanenta a captarei.
In anul 1921, Presedinte al Comisiei Interimare find D-nul
Dr. Gheorghian, simtindu-se nevoia unei cantitati mai mari de apa
Primaria a facut un contract cu D-nul Inginer Insp. G-ral Elie
Radu pentru studiul i proectarea unor noui instalatiuni de captare
a apelor subterane.
D-sa s'a ocupat cu studiul regiunei dela Slobozia - Clinceni
intre Sabar-Arges. Lucrarile s'au inceput in anul 1922 i vor fi
complet terminate in 1926.
1

ti I .

DESCR I ER EA I NSTALATIU N I LOR

Captarea Arcuda t r. t

Instalatia se compunea la Inceput din 3 bazine de decantare

ce primeau apa direct din DAmbovita prin niete stavilare si din 4 fil-
tri de nisip descoperiti cu o suprafata totala de 20.000 mp.
Mai tarziu s'a adaugat la eele trei bazine Inca un bazin de decan-
tare, egal in marime cu celelalte, fiecare avAnd o capacitate de a
35.000-40.000 mc.
Primele trei bazine sunt legate la o camera nisi( de captare,
de unde apa printr' un apeduct de beton subteran este adusa la
prima camera de filtrare. Al 4-lea bazin de decantare este legat cu
aeeias camera No. 1 de filtrare printr'un jghiab de lemn asezat In
exterior pe stalpi.
Din aceasta camera No. 1 asezata Intre filtri la capatul din
amonte al lor, apa se distribue in filtri.
In prezent instalatiunile pendinte de captarea Arcuda., sunt
urmatoarele :
1. Canalul Ilfovatului la Contesti cu digul sau servind pentru
a abate apele mari in Colentina.
2. Stavilarele dela bifurcatia DAmbovitei cu CiorogArla, in
dreptul satului Brezoaia din judetul DAmbovita.
3. Intretinerea malurilor rAului Dambovita, intre stavilarele
dela Brezoaia i orasul Bucureeti. . .

4. Patru bazine de decantare, situate pe cursul Dambovitei

in dreptul satului Joita din judetul Ilfov.
5. 2 filtri de nisip a 5000 mp. suprafata de filtrare i 6 filtri
de nisip a circa 1500 mp. suprafata de filtrare, situati In aval de
bazinele de decantare in dreptul catunului Arenda. ! 1

www.dacoromanica.ro
 11

6. Un apeduct subteran, servind pentru conducerea apei

filtrate dela Arcuda Wink' la rezervorul Cotroceni.
7. anturile pentru descarcarea filtrelor, conducand apa dela
filtri pang. in Dambovita, la vale de moara din satul BAcu.
8. Canalul Arcuda servind pentru a abate in Ciorogarla apele
mari sosite la Arcuda pe matca Ilfovatului sau pe Dambovita.
9. ClAdirile constand din: Camera de captare dela bazine,
camera de distributie i cele 5 camere de filtrare, un canton la
Brezoaia, un canton la Joita, un canton la Arcuda i un canton la
filtri.
10. Un complex de 56 stavilare si vane cu peste 100 des-
chideri cu accesoriile i mecanismele lor, distribuite la diferite instar
latii mai sus mentionate.
44 .

1. Cana Jul Ilfovätului ,

, I
Situat pe matca IlfovAtului la Contesti, acest canal impreunA
cu digul din dreapta lui este construit pentru derivatiunea apelor
prea mari ce ar veni pe IlfovAt, varsaadu-le in Colentina, care are
o match mai incApatoare. ,

Scopul in care a fost construit acest canal impreunA cu digul

sau este a evita inundatiile pe care le ar putea provoca apele prea
mari al IlfovAtului. .
. ,
I , , , I
,
4 r, ; , i :. i b 1
2. Stavilarele dela Brezoaia t'1".1 ' ' it
Prin ajutorul acestor stavilare, se libereaza dela Brezoaia
spre Joita volumul de apA pe care-I poate cuprinde matca raului
Dambovita pe- portiunea dintre mentionatele doug, puncte, adieu
pant( la bazinele de decantare dela Joita. Acest volum variaza, dupa,"
anotimpuri, aproximativ intre limitele de 1,50 mc. parch la 5-6 mc.
pe secunda. Clad volumul apei este mai mare, excedentul se diri-
jeazu spre Ciorogarla prin ajutorul celor douà stavilare construite
in acel punct.
1, .j
3. Intretinerea Dimbovitei
In diferite puncte intre Brezoaia i Bucuresti si mai cu
seama in dreptul satelor : Camurasu, Trestieni, Casaba, Joita,
Bien, Dragomiresti si mai la vale, malurile Dambovitei sunt in rea
stare de intretinere si mai mult pe portiunile in cari s'au flout cateva
corectiuni cursului sail, din canal cà malurile nefiind formate de
cat din niste simple impliniri din plimant vegetal, apa le surpu si
ese diu match', producand astfel pagube i nemultumiri, procese 0
multe neajunsuri atat riveranilor cat si administratiunilor. .

Chestiunea acestA prezinta mari greutati in timpul ernii. ..14)

www.dacoromanica.ro
 18

is
4 4. Bazinele de decantare
/
Aceste bazine -in numar de patru sunt situate pe cursul
Dambovitei la. Joita, având fiecare o lungime de un kilometru, o
%time medie de 25 m. iar adâncimea de 4 m.
Apa Dâmbovitei sosita dela Brezoaia la capul amont al ace-
stor bazine, o parte se capteaza In aceste patru bazine, iar restul
trece pe Mine ele, pe vechea matca a Ilfovatului Oita la Arcuda,
de unde apoi se dirijeaza spre Bucure0i.
Apa captata In bazine sta In repaus, se decanteaza un timp
determinat, care variaza dupb," gradul de limpiditate al DAmbovitei.
Scopul urmarit prin aceasta decantare, este de a limpezi intru
atva apa, u§mand In acest mod operatiunea filtrarii.
Cand apa din primul bazin s'a decantat, ea serveqte pentru
alimentarea filtrilor 0 este conduit acolo printr'o conducta sub-
terana de beton.
Primul bazin fiind golit, alimentarea filtrilor se continua cu
apa din al doilea bazin in care interval primul care se golise se
incarca din nou cu apa captata din Dâmbovita si tot astfel se con-
tinua 0 cu al 3-lea 0 al 4-lea bazin. Astfel aceste patru bazine de
decantare, prin ajutorul stavilarelor cu cari sunt inzestrate, func-
tioneaza alternativ in scop de a putea alimenth filtri, astfel cä pe
and until se incarca, altul alimenteaza filtri, iar ceilalti doui de-
canteaza.
La anumite intervale, namolul ce se depune In bazine se cu-
rata departanduse prin ajutorul apei Dambovitei, care se introduce
prin bazinul ce trebue curatit, iar un numar oarecare de lucratori,
prin ajutorul a diferite unelte, inlesnese i grabesc departarea na-
molului.
.
.
.
. Pt

5. Filtrii de nisip
)
Sunt in numar de 4 având fiecare o lungime de 500 m. o
%time de 10 m. deci o suprafata de 5000 m. p.
Suprafata filtranta totala este deci de 20.000 m. p.
La inceput peretii laterali ai filtrilor erau construiti din piloti
.

de stejar fixati vertical In pamânt la 1 m. departare intre ei ei

aceOia sustineau sandurile de stejar ce formau peretii.
In anul
. s'au refacut peretii primilor 2 filtri, construindu-se
din beton armat, iar In anul 1921 s'a facut aceasta transformare ci
pentru ceilalti 2 filtri faandu-se in acelac timp i compartimentarea
celor 2 din amonte in (late 3 fiecare.
La fund este asezat un tub colector de beton, avand diametrul
interior de 0,50 m. i destinat a priml apa filtrata. Acest tub este
acezat pe axa longitudinala a filtrilor i pe toata lungimea lor, avand
in anumite puncte brancamente laterale de aceiaci form i sectiune,
servind pentru conducerea apei filtrate printeun put sifon la ape-
ductul care o duce apoi pang la rezervorul de la Cotroceni. Acest

www.dacoromanica.ro
 19

tub are partea sa inferioara pe care se reazim plink, iar In partea

sa superioara sunt prevazute niste perforatiuni circulare, in diametru
de 0,05 m. cari permit apei filtrate de a se strange in acest tub
colector. Deasupra acestui tub, este asezat an strat de pietre de o
marime mai mare cleat diametral mentionatelor perforatiuni, spre
a nu le permite patrunderea. Deasupra acestui prim strat de pietre,
, urmeaza Inca trei patru straturi orizontale de pietris din ce in ce
mai marunt, astfel ea ultimul strat din partea superioara este din
cel mai marunt pietris. Aceste straturi de pietris prezinta Impreuna
o grosime de aproximativ 1 m.
Deasupra lui se succed cAteva straturi de nisip de diferite
categorii dispuse astfel ea fiecarui strat sa-i corespunda la partea
sa superioarA un strat de o categorie mai fina, astfel ca ultimul
strat de deasupra sà fie de categoria cea mai fina. Stratul filtrant
se compune deci dintr'o superpozitiune de jos in sus de :
0.40 m. pietris in grosime de 60 - 100 m/m .
0.20 2. 2 a >>
20 - 30 2
0.20 2 2 » 2 10 - a ,.1
0.30 2 » >>
,) 2-4 » I

-1 0.90 » > >> » 1/3 - 1 »

2.00 m. In total
Diferitele straturi de pietriS si de nisip trebue sa fie cle o
curatenie cAt se poate mai perfecta si mai bine ingrijità, iar supra-
punerea lor sa aiba ca baza o descrestere gradata si bine apreciata,
pentru ea astfel stratul inferior sa poate mentine cu o fixitate ab-
. solut sigura stratul imediat superior ce-i urmeaza, fail a permite
cea mai mica deplasare, caci aceasta ar compromite intregul strat
filtrant:
In raport cu bazinele de decantare, filtrii fiind asezati la un
nivel inferior, acestia sunt direct alimentati cu apa din bazine, prin
ajutorul unei conducte subterane de beton, care stabileste comu-
nicatia apei intre ele,
Printr'un dispozitiv special de vane si stavilare, spre a pune
un filtru in functiune se incarca mai Mai patura filtranta cu ELIa
filtrata dela un filtru in functiune, introducindu-se de jos in sus
prin tuburile colectoare pana la suprafata nisipului din filtri. Dupa
i aceia se Incepe alimentarea filtrului cu apa din bazinele de decan-
tare, apa find distribuita, in filtri prin niste galerii care o intro-
duc pe deasupra nisipului.
Filtrarea se face vertical de sus in jos, apa trebuind sa stra-
bath' straturile de nisip si de pietris pang la tubul colector de unde
prin niste bransamente laterale trece in niste puturi, In auras. de
zece, dispuse in asa fel in cat formeaza un fel .de sifon, lasand
apa filtrata sa cada deadreptul in apeductul care o duce la rezer-
vorul dela Cotroceni.
Un filtru Incarcat functioneaza un interval de timp de 10-12
zile, une ori si mai putin cum este in timpul cand apele DAmbo-

L
www.dacoromanica.ro
 20

vitei vin turburi, alte ori functioneazA si mai mult cum este In
timpul and apa Dambovitei vine limpede. lama and ingheatii apa
la suprafata filtrelor, nu se mai pot curAti pân dup g. epoca inghe-
tului, in schimb este un avantaj pe timpul ernii i anume ea; apa
DAmbovitei este foarte limpede i depune foarte putin la suprafata
filtrilor pentru care motiv ei functioneazii mai usor in acel interval.
Toti filtri impreuna prezina o suprafatA filtrantii de 20.000 mp.
Regulandu-se functionarea astfel ca viteza de filtrare s nu
Interact viteza admisà, edict 2 m. pAnA la 2.50 m. i chiar 3 m.
in 24 ore, debitul va fi de 40.000 ant la 50.000 0 chiar 60.000
mc. de apt filtratà in timp de 24 ore.
In epocile apelor turburi, and filtrii sunt alimentati cu apA
turbure debitul lor se reduce i mai mult.
I

" 6. Apeductul '

Acesta este construit din beton si sectiunea transversalA este

dreptunghiulara la partea inferioarb: iar la partea superioarA cu bolt
in plin cintru cu raza de 0.60, iar intiltimea pAnA la nasterea bol-
tei de 1.20 m. Acest apedact serveste pentru conducerea apei fil-
trate dela Arcuda la rezervoarele dela Cotroceni. .
Dela data de 4 Iunie 1907, acest apeduct, la intersectia sa
cu apeductul dela Ulmi in camera specialà din satul BAcu mai
pritheste si apa debitatA de captarea Ulmi, pe care impreunA cu
apa filtratä o conduce asemenea la rezervorul Cotroceni.
r,
7. Santurile filtrilor
CAnd se curAtA un filtru, trebue a se descArca mai intfti un
volum de aprox. 15000 mc. de apA. InsA pentrucà pe de o parte
nivelul Dftmbovitei este aci mult mai superior ca acela al terenu-
rilor inconjurAtoare, iar pe de alta parte spre a se evita inundarea
lor, s'a construit un an cu patru ramificatii, corespunzand celor
patru filtri i cari unite mai la vale intr'unul singur, trece printr'un
mic tunel pe sub matca DAmbovitei pant la vale de moara din satul
Bleu, unde se varsa in Dftmbovita, inteun punct unde diferenta de
.

nivel permite aceasta.

Sectiunea transversalA a acestor santuri variazA intre 4 - 5 - 6
si 8 mp. iar lungimea tote% circa 3 km.
Pentru a fi asigurate contra corosiunilor apei, pe unele por-
tiuni aceste santuri au radier de ciment iar taluzurile sunt pereate
cu piatrA.
8. Canalul Arcuda . ,

Acest canal este construit in acelas sens ca i cel dela Con-

testi si anume: stabilind lee-tura intre matca IlfovAtului si a Dam-
bovitei - in dreptul efttunului Arcuda - cu Ciorogftrla, descarca in

www.dacoromanica.ro
 21

Ciorogitrla tot excedentul apelor ce ar sosi pe DAmbovita sau pe

Ilfovat, la Arcuda, in anotimpurile ploioase i cari ar putea pro-
duce revärsgri pe DAmbovita intre Arcuda i Bucureqti, deoarece
pe aceasth portiune DAmbovita este neincg.pgtoare i malurile sale
foarte slabe,
,V1 fel 17 Ad, O. I.
11 1 ) . ?

' ;AP .0 't o 9. Clädirile i

Clgdirile existente astgzi sunt :

,

0 camera' de capture la bazinele de decantare servind pentru

a capta qi trimite apa din bazine la filtre.
0 camera de distributie a apei in filtre.
Cinci camere prin cari apa filtratg se varsg In apeductul ce
o conduce pAnt la rezervorul dela Cotroceni.
Un canton la Brezoaia, servind pentru locninta personalului
dela acele stgvilare. .

Un canton la Joita. s

Doug cantoane la Arcuda.

Un canton Iftng g. dumbrava de Maga filtre. I I

10. Stavilarele Si vanele

La Brezoaia : Un stAvilar cu doug deschideri la derivatia apei
spre Joita.
Doug, stAvilare la barajul de beton dela Brezoaia.
La Joita : Patru stavilare cu ate doug de'schideri la bazinele
de decantare. f
Un stavilar la Dâmbovita.
La Areuda: Patru sthvilare cu cate doug deschideri la bazi-
nele de decantare. '
E Un stgvilar la Ilfovat. 'r'09
Un alt stgvilar la Dâmbovita. - 6

Un stAvilar la canalul Arcuda.

Doug stgvilare la capul amont al filtrelor, fiecare cu elite doug
deschideri. 1

Trei stavilare in camera No. 1. 1

AL -1+

!I Trei stavilare in camera No. 2. , , .

( .7 Patru stAvilare la compartimentele filtrelor. : , ,. ( ._ ,, .

$ise stgvilare la separatia dela mijIoe. .1 Al 1

. Doug stgvilare la capul aval. J I " . W. , .

IA'
Zece in camerile de filtrare. ' '.t.f,.it, + ($') .: .. b

Zece vane in carnepile de filtrare. .

Una vang la capul aval al filtrelor. ,-(1 0-..

,,
,

.1.1 ,, I
% , . ,

v ktilf...(1 %t 0, ;JUL f.' .... ,c.1 1 J.Lf- _ j ri ."..110b ,II4 kjI i. I

www.dacoromanica.ro
 22

1. 1 1, 04

Colectoarele Bragadiru I

A .
Coleetoarele I si H. r '

Se compun din doua instalatiuni de captare, denumite colec-

toarele I i II, fiind fiecare formate din cate o serie de cAte 10
puturi in*ate pe cite o zona de aproxiinativ 3 km. Distantele
Intre puturi variaza intre 240 m. si 400 m.
Aditntimea puturilor socotita dela nivelul apei in jos, variaza
: intre 10 m. si 20 m. diametrul lor fiind 2 m.
Cele, 10 puturi la fiecare colector sunt impartite de o parte
si de alta a colectorului, fiind fiecare legat la o conducta al carui
diametru variaza dela 225 mint (in punctele extreme) la 500 m/rn
(la colector).
Prin conducta aceasta apa este adusa prin sifonare Intr'un
bazin asezat In colector langa pompe. De aici este ridicata prin
pompe centrifuge si varsata in apeductul Bragadiru-Bucuresti.
Prin Were naturala pe aceasta conductii, apa vine la Co-
troceni in rezervorul special construit cu o capacitate de 7000 mc.
Aceste pompe erau legate cu o uzina electria, construita .

special pentru acest scop la G-rozave§ti. La uzina erau montate

cazanele .cu aburi si 3 masini cu aburi de cite 105 Hp. efectivi,
cari miscau un alternator de 70 kw. si o tensiune de 300 V. Doug
masini erau necesare pentru exploatare, a 3-a era de rezerva.
In cursul anului 1915, instalatiile dela Bragadiru s'au tran-
sformat complect, aranjAndu-se pentru a primi curentul dela centrala
electrica construita .in 1912 sub o tensiune de 5500 volti.
Energia electrica este dusk' la Colectorul I prin 2 cabluri
izolate, la Colectorul II duce o prelungire a unuia din cabluri, asa
cà existA cite o conducta electrica separata pentru fiecare din
colectoare.
La fiecare din cele 2 colectoare se afla ate 3 pompe cu un
debit de apa de ate 10 - 12000 mc./24 ore. Ele sunt miscate de
motoare electrice cari primesc energia sub o tensiune de 220 V.
obtinuta' prin transforniarea curentului de 5500 volti la colector.
Daca una din pompe este considerate( ea rezerva, fiecare
dintre colectoare poate da circa 20.000 mc. pe zi.
. . Apeductul care duce la Cotroceni are o lungime totald de
O
9, 7 km. La partea din amonte, se compune din (daca facem, ab-
stractie de o portiune de 750 m. lungime cu un profil rotund de 1 m)
un canal in forma de para 90/145 cm. pe o lungime de 1925 m.
Dela punctul-unde cantitatea de apa data de colectorul II se uneste
cu aceea data de Colectorul I, apeductul se compune dintr'un canal
de beton in forma de para cu sectiunea de 110/175 cm. cu o lun-
gime de 7025 m. Panta apeductului este In general de 1: 4000.
Apeductul acesta este capabil sA transporte, dupa gradul de
umplere admis ea normal la proectare, 40.000 mc. pe zi pentru

www.dacoromanica.ro
 23 _
portiunea dela Colectorul II la ColectoruI I, pentru o tnaltime de
umplere de 85 cm. si 60.000 mc. pe zi pe portiunea dela Colec-
torul I la Cotroceni, pentru o ingltime de umplere de 110 cm.

1 C;
. Colectorul III Slobozia Clineeni .

LucrArile nouii captgri an fost incepute In anul 1922 si au

continuat in campania anului 1923, 1924, 1925 si anul viitor 1926.
Captarea se compune din 216 puturi de diametru mic (150 mm.)
legate In grupe de ate 5 la conducta principala de aspiratie ei
din puturi mai marl 4 de 300 mm. si 3 de 600 mm. legate direct 1.

la conducta de aspiratie.
Conducta de aspiratie se compune din 2 ramuri. Una de
2500 m. dinspre Sabar la colector i alta de 2800 dela Arges la
colector.
Cu cat se apropie de colector, conducta creste in diametru, ,

atingAnd la colector 600 mm. Grupe le de 5 puturi aunt legate prin

intermediul bnei vane la conducta principalg, care e prevgzutg cu
vane si cu dispozitive de controlul etanseitgtii, din disk,* in dis-
tantA. Puturile captArii se intind pe o lungime de circa 5 km. .

Uzina colectoare cuprinde 3 pompe, acuplate cu motoare elec- '

trice de 50 Hp. pompele avAnd un debit de apA de 120 I/sec.

Energia electricg este transmisg de uzina G-rozgvesti cu o tensiune
de 5500 volti si este transformat la colector la 220 volti.
Pompele .imping apa inteun rezervor de beton armat, din
care printeo conductA de .fonta de 700 mm. pint la Saber, care se
leaga apoi la o conductA de beton de 800 m.m. apa ajunge prin el- =

Captarea Ulmi
4 .
dere naturalà la colectorul II. Acolo se versa prin intermediul
unui deversor In apeductul existent.
11'
.

't
" In anul 1905, simtindu-se nevoia unei sporiri a cantitgtii de
apa ce se aducea in Capitalg, s'a cerut avizul hidrologului Lindley. .

Acesta a propus sA se capteze apele dela Ulmi sau din pro-

filul Slobozia-Clinceni. Tinand seam la Ulmi de posibilitatea de
a se dobAndi un debit mai mare, apoi de avantajele technice qi
economice ale unei conducte de aspiratie la o mica adAncime a
unei ingltimi de pompare redusg, a debitArei apei la rezervorul
dela Cotroceni la o math cu 3 m. mai ridicata si in fine de duri-
tatea mai mica a apei, avantaje preponderente cu toad( aductiunea
mai lune a apei, s'a dat preferinta profilului Ulmi i s'a intocmit
pentru o captare In acest profil proectul prezentat in primavarg
anului 1906.
Executarea lucrgrilor dela Ulmi s'au facut in parte sub direc-
tiunea lui Lindley si anume conducta fortata i apeductul Ulmi-
Mon, puturile Captarii I, cu o parte din conductele i caminurile .

ei de beton si lucrArile de fundatie i zidgrie a cladirilor. In August

www.dacoromanica.ro
..
 24

1907, renuntAndu-se la vechiul contract cu D-sa, restul lucrArilor

si anume complectarea captArii I si clAdirilor, captarea II dimpre-
unA cu transeea i tunelul pentru conductil, fundatia i instalarea
masinelor au fost executate sub directiunea serv. technic al PrimAriei
avAnd ca inginer diriginte pe D-nul D. Germani.
Sistemul captdrii. Captarea s'a proectat dupà" sistemul putu-
rilor tubulare de diametru mic asezate la distante mici intre ele.
Acest sistem este indicat de ate ori este vorba de straturi aqui-
fere cu grAunte märunt. Actiunea acestui sistem se apropie de aceia
a unei galerii.
NumArul puturilor este respectiv de : 187 de 150 mm. 26 de
300 mm. si 15 de 600 rn/m. Puturile de 150 mm. sunt legate in gru-
pe de ate 4 la conducta de aspiratie, iar celelalte in mod izolat.
Linia conductei este asezatil paralel cu linia puturilor.
Uzina de pompare situata la mijlocul captArei, primeste cele
2 brate ale conductei principale, unul dispre vest, dela RAstoaca,
avAnd o lungime de 3500 m. altul dinspre est dela Ciorogarla, de
o lungime de 2900 m. Potrivit calculelor fAcute, cele 2 brake ale
conductei principale au primit la extremitati un diametru de 250
mm. iar pe drum, pe pignut% ce creste numArul racordurilor dela
puturi diametrul s'a sporit treptat In spre uzinA, atingAnd acolo la
aripa de vest 700 mm., iar le cea de est 600 ram.
Conducta principalA este prevazufa" din distantA In distanta
cu vane si cu dispozitive de control pentru descoperirea defectelor
de etanseitate.
Din conductele de aspiratie, apa este pompatA cu ajutorul
pompelor centrifuge in camera colectoare.
Statia de pompare se compune din 3 agregate, fiecare constAnd
din cAte un motor Diesel de 66 HP. actionand prin curea o porn-
,

pa centrifugA, debitAnd circa 250 I/ sec.

Primul km. al conductei de aductiune constA dintr'o conductk
de fontà de 800 mm. Traseul conductei este aproape in linie
dreaptà prink la BAcu, unde se face racordarea cu apeductul Arcuda -
Bucuresti. Mara de primul kilometru, conducta constA dinteun
conduct de beton cu o pantà naturalk. JumAtatea dinspre BAcu a
apeductului are panta de 1/2000 si sectiunea 65/100 cm. iar cea-
lalta jumAtate are panta 1/800 ,si sectiunea 80/120 cm. Forma sec-
tiunilor e para.
In cursul anului 1923 s'a instalat un al 4-lea motor Diesel
de 48 HP. care a permis functionarea fArl Intrerupere.

Rezervorul dela Cotroceni

Pe platoul dela Cotroceni, se dirt 2 rezervoare pentru Yuma-
gazinarea apelof, care vin dela surse. ... .
. .

. Rezervorul denumit No.1 care inmagazineaza apele dela Areuda

si dela Mini, a fost proectat de inginerul elvetian Biirkli Ziegler
odatk cu filtrele dela Arcuda. ; ., .. ,. .. i
. , ::, cb .i,)
.

www.dacoromanica.ro
 26 _

Proectul prevedea 4 compartimente de beton boltite de cAte

10.000 m. c. capacitate. Din acestea s'a executat unul la inceput
un al doilea in anul 1906, fiecare avand cate 2 compartimente.
Deasemenea s'a executat dela inceput toate camerile vanelor
si conductelor de ramificatie pentru toate 4 rezervoare.
Acest rezervor are nivelul apelor mari la cota 106 m. i nivelul
radierului la cota 103 m. si este prevazut cu instalatii de golire si
prea plin.
Rezervorul denumit No. 2, inmagazineazA apele dela colec-
toarele Bragadiru. Acest rezervor are o capacitate de 7.000 m. c.
si a fo3t proectat de d-1 Inginer Inspector General Elie Radu, odatA
cu captarea dela Bragadiru. Apele mari sunt la cota 103,5 m. iar
radierul este la cota 100,5 m. Acest rezervor este deci situat cu
2,50 m. mai jos cleat rezervorul No. 1.
.

Rezervorul dela Iancu (Foiprul de foc)

Mare le rezervor de compensatie, care s'a ridicat pe B-dul
.

Ferdinand, are o capacitate de 730 m. c. Scopul lui este de a In-

magazina la extremitatea unui apeduct principal o cantitate sufi-
cienta de apa care sa asigure neintreruperea alimentarii orasului.
ProectuPa fost studiat de d. Architect Mandrea i Ing. Strobel.
Rezervorul are 42 m. inaltime. Parterul serveste ea grajduri
pentru pompieri, iar etajul este cazarmA de pompieri.
Partea din varf serveste ca pullet de observatie in caz de
incendiu i e menita sA inlocuiascA serviciile pe care le aducea
Turnul Co ltei. Lucrarea a costat 200.000 lei.
In darea de seamA pe anul 1894, gasim urmatoarele :
«RezervoruL dela Iancu, care s'a construit tocmai In scopul
mentinerii presiunii in distributiune prin compensare, n'a putut
aduce nici o ameliorare din camzà cA, gratie detestabilei deprinderi
ce s'a luat In Bucuresti de a se rasa robinetele abonatilor sa curga
zi i noapte, fara trebuinta, rezervorul dela Iancu a names intr'o
stearpa virginitate, chiar dela creatiunea lui, apa neputandu-se ridica
niciodata pang. acum Intr'Insul).
-t . . : t oi '14 L .
' . *LC- . 1

Lihq , Uzina de apd Groza,veti

OdatA cu terminarea lucrarilor de captare dela Arcuda in anul
1886, s'a pus In functiune t i Uzina de apa Grozavesti in scopul
tocmai de a lua apele venite dela Arcuda si a le trimite en pre-
siune in oras. . -

Apa sosea la uzinA prin apeductul Bacu-Bucuresti lung de

16.525 m. pe lunghnea de 3.131 m. fiind facet din conducta fortata.
Apa era adusa in rezervorul dela Cotroceni de 20.000 m. c.
capacitate.

www.dacoromanica.ro
 26

La inceput instalatia a fost astfel alcatuita :

3 grupe de pompe cu ate 7 pistoane fiecare pompa avand
o putere de 150 H. P. in total deci 450 H. P. Debitul fiecarei
pompe era de 500 litri pe secunda la o viteza de 60 rot/min.
Ele pompau apa In retea cu o presiune de 30 m. dela nivelul
.

pompelor.
Miscarea pompelor era data de 3 turbine de apa ce functionau
prin energia data de o &Mere a apelor din Dambovita si care erau
aduse la turbine printeun canal de beton acoperit de 1.650 m.
. lungime, captarea apei facandu-se la Ciurel.
Fiecare turbina era calculata pentru un debit de apa de 2,9
mc./sec., eland dela o inaltime de 7,35 m. Puterea lor era de ate
190 H. P. Pentru miscarea pompelor, In cazul and lipseau apele
Darnbovitei, erau instalate 3 masiui cu aburi verticale de ate
200-220 H. P. care primeau aburul dela o baterie de 6 cazane
fieeare en- o suprafata de incalzire de- 220 mp.
Aceste cazane erau instalate Intr'o anexa a salei masinelor.
In afara de pompe se mai gasea instalat un dinam de circa
.

70 H. P. (586 volti-90 amp.) pus In miscare de o a patra masina

verticala cu piston si care servea pentru luminat, and curentul
necesar i pentru luminatul- bulevardului.
Din rezervor apa era trasg de pompe prin doug conducte de
cate 850 m. lungime una de 650 m/rn. diam. si alta. de 600 Wm.
In anul 1901 facandu-se noun captare a colectoarelor I si II
Bragadiru, s'a construit al II-lea rezervor la Cotroceni, legandu-se
cu Uzina de apa printr'o conducta de beton de 1 m. diametru si
275 m. lungirne care s'a legat cu conductele de 600 si 650 m.m.
In anul 1906 s'a mai montat o noua pompa centrifugala de
300 H. P. cu un debit 500 Ilsec. si pus In miscare de o turbina
cu aburi de 360 H. P.
In acelas an 1906 s'au Inlocuit i conductele de 600 si 650 m/m.
care uneau rezervorul cu Uzina cu 2 conducte de ate 900 m/m.
diametru.
In cursul anilor 1911 si 1912 s'a transformat complect Uzina
fiind inlocuite masinele cu 3 electro-pompe de ate 330 H. P. cu
un debit de 500 1/sec. cu 1.485 rot/min. si 3 electro-pompe de cate
150 H. P, cu un debit de 250 1/sec. cu 1.470 rot/min. primind cu-
rent dela Uzina Centralä Electrica sub tensiune mica 220 V.
Curentul este transformat dela .5.000 volti la 220 volti prin
.

trei transformatori de cAte 640 K. V. A.

Din masinele vechi au mai ramas numai turbina cu aburi
instalata In 1906 si a fost i aceia in functiune pang la 16 Aprilie
1913 i de atunci Incoace nu a mai functionat de loc. Tot in 1913
s'au desfiintat i cazanele ce o alimentau, iar In 1924 s'a demontat
si turbina.
4 10..4 .. .1'
.

:1) ..cf 71

www.dacoromanica.ro
 27

7 , f.
e ATELIERUL DE CONTOARE '.. ..

.4 ,..:. .
.

In anul 1910 a inceput sa functioneze la grajdurile Comunale

un mic atelier pentru reparatia contorilor i dispunand de un singur
aparat de verificat i incercat contoril.
In anal 1913 s'a construit atelierul in curtea Uzinci de apa
Grozavesti inzestrandu-se cu cateva maini, unelte si 2 aparate de
.incercat si verificat contorii.
.. In prezent atelierul ocupg o suprafata clAdita de 913 m. p.,
fiind compus din atelierul propriu zis i doua; camere ce servesc
una ca magazie de unelte i piese de rezerv i alta ea magazie
..
de contori. .

Acest atelier serveste atilt pentru reparatia i cura'tirea conto-

rilor cat si ca Statiune de Incercat i verificat contorii noui si cei .

reparati. . . .

Pentru reparatia contorilor sunt instalate in atelier 13 bancuri,

putand lucra la fiecare eke 2 lucratori iar pentru confectionarea
unor piese de schimb pentru contori, atelierul este prevazut cu
cAteva masini unelte. . .. . ' . .
Pentru incercarea i verificarea contorilor sunt instalate patru
aparate pentru verificari- din care 3 sunt pentru verificarea conto-
rilor mici de diametru pima la 50 m.m. iar unul pentru contori mari
de diametre dela 50 m.m. in sus. . .

,. , . L ,. i .(''
Canale de scurgere. '

. In cartea «Istoria Bucurestiloro de C. I. Ionescu-Gion editatA

in anul 1899 la ,Socec, se gasesc urmatoarele comunicAri istorice
care s'au complectat cu diferite date relative.
Dambovita uda zidurile cetatei spre Apus, iar spre Miazazi
si %sten o inconjura Bucurescioara, gArluta aceasta disparuta astAzi,
izvora dintr'o balth depe locul gradinei Icoanei 0 se varsa in
Dambovita pe locul actualei strAzi Bazaca, uncle pe la anul 1847
s'a executat unul din primele canale zidite.
Dambovita venind din regiunile muntoase curge in directiunea
Est-Sud spre Brezoaia (aprox. 40 klm. ping la Bucuresti), are in
acest punct o descarcare spre Ciorogarla i pe jumatatea distantei
adiea 20 klm. aprox. ajunge la Joita-Areuda (filtrele construite in
1883-1885) avand a doua deseArcare in Ciorogarla, care se varsä
In Sabar. Dupa ce Dambovita primeste din partea stanga rAuletul
IlfovAt, curge mai inainte pe lane. satul Bacu spre Oiurel (stavi-
larele executate In anul 1898), apoi parcurgand orasul Bucuresti,
primeste tot din partea stAngA rand Colentina la Tanganu si se
varsa in Arges la Budesti-Plataresti.
Bucurestenii din vechime se multumeau, ba Inca in secolul
XVII-lea cu apa Dambovitei, batuta poate i atunci cu piatrA acid.

www.dacoromanica.ro
 28

Del Chiare zice In "Le Moderne Rivoluzioni della Valachie

(Firenze 1718) c apele Dambovitei aeon,' leggiere e salubrix. Ca
nu sunt fantani i c apa de put e rea. (Dambovita apa dulce).
, In secolul XVIII insA facerea de cismele preocupa pe multi
Domnitori (Beii fanarioti), cari si-au adus plea atunci apa in foale
si In sacale dela Pantelimon. si dela Filaret. Populatia totusi avea
pentru toate trebuintele numai apa Dambovitei ; intamplanda-se insa
pe atunci, ca din cauza marei secete, Dambovita era foarte scazuta,
si riveranii din partea superioara a raului au barat apa i au acapa-
rat-o, astfel ca la Bucuresti nu sosea nici un pic de apa iar preotii
dojeneau locuitorii ca din cauza pacatelor lor, Dumuezeu le-a luat
si apa ; cum si In anul 1779, DAmbovita venind foarte turbure si
cu multe necuratenii, Alexandru-Voda Ipsilante facu primele doua
cismele ; una boiangiilor (in spatele Bisericei Baratiei, fosta Curtea
Domneasca astazi strada Decebal), i alta lane. Monastirea Sarindar
(care a fost situata pe locul actualului Cerc Militar avand i o
frumoasa biserica cu 2 turnuri la coltul Caiei Victoriei cu Bule-
vardul Elisabeta.
Cu supravegherea curgerei apelor aduse dela Cretulesti si
Giulesti cum si a scurgerei lor a fost Insarcinat Dumitru Sailgi-Basa,
un fel de mare Cismigiu. Au fost i alti cismigii si paznici ai cisme-
lelor.
Mihai-Voda Sutu prin cartea sa din 3-Noembrie 1784, ordonase
continuarea lucrarilor de apa incepute de Ipsilante. Mai tarziu
Nicolae-Voda Mavrogheni d fonduri pentru Intretinerea cismelelor
adaogind si 15 scutelnici i formeaza astfel primul serviciu al apelor
denumit «casa cismelelor) .
Se mai Infiinteaza cismele pe ulitele TArgul din Nauntru
(Plata Sft. Gheorghe), Podul Mogosoaei (Calea Victoriei) Batistei,
cuartierul Razvan si Biserica cu Sfinti.
Pentru scurgerea apelor se fac asa numite lagurnuri sau case
de apd (probabil un fel de recipienti, simple haznale) de unde apoi
pe sub podurile de lemn ale ulitelor (podine de lemn brute puse
transversal peste strazile, pe atunci nepavate) prin santul dela mijloc
li se da drumul sà carat de vale la DAmbovita. care serpueau prin
oras foarte neregulat. In dosul Prefecturei cam pe locul Judea-
toriei depe strada Belvedere, era vadul sacagiilor cari vindeau apa
In oras. Pe locul unde se gaseste Vama Postei a fost mai tarziu
prima masina de apa.
Lucreaza la curgerea si scurgerea apelor cum i la facerea si
curatirea santurilor scutelnici i puscariasi sub directiunea cimi-
giilor i suiligiilor, acesti conducatori se pricepeau sa masoare apa
ce se consuma i s ia masurile pentru sporirea apelor ce urmau
a se aduce in curand dela Crevedia.
Pela 1789 erau in Bucuresti 17 fantani cu apa buna de blast.
In 1796 izvorul descoperit de ill Domnitorului In padurea
Monastirei Cotroceni a fost numit Cismeaua Beizadetelor.
Pentru Intretinerea canalelor, qanturilor de sub podeala po-

www.dacoromanica.ro
 29

dului Mogosoaei, Targului de Afoul dela Biserica Olari) Po-

dului Calicilor (Rahovei), Podului Beilicului .(Serban Voda), in care
canale se varsau toate apele de scurgere ale ulitelor bucurestene ;
cum i pentru nivelare, cotire, aducere i curatire a acestor san-
turi erau un corp intreg numit Podari, organizati aproape milita-
reste, comandati de marele Cismigiu, imbracati cu capoate galbene
si cu topoare pe umar, aveau locul lor in toate alaiurile domnesti.
Podarii i Cismigii sau suilgii tineau Dambovita In frau.
Astazi Dambovita apa cea dulce a orasului lui Bucur. e infra-
nata i Inlantuita in canalul deschis ce i s'a facut. (Proectul Kul-
man i Bürkli - Ziegler 1881 - 1886); cu toate furiile ei de apa car-
patina, Dambovita nu se mai revarsa ca in timpurile stravechi,
and colina lui Rada Voda parea o insula In mijlocul unei marl
intense de apa In care s'a inecat Vlad Voda in anul 1532.
Alta data Dambovita ei-a schimbat matca (albia) dupa placere,
de aici Inainte va ramane acolo unde stiinta i interesul Bucures-
tenilor au asezat'o.
b
* * *

Interesantul uvragiu al lui Ionescu - Gion a aparut in anul

1899 adica 15 ani dupa ce a fost executata regularea cursului Dam-
bovitei (conform proectului mai sus mentionat) in portiunea dela
fosta cadere de apa sub podul C. F. R. spre Giurgiu i pana la
Vitan unde i astazi exista o mica cadere de apa.
Este absolut justa comunicarea facuta ca dupa rectificarea si
indreptarea (in consecinta scurtarea cursului.si castigarea pantei)
si prin adancirea aprox. la 6 m. a albiei Dambovitei cum si prin
radierul neted executat din scanduri de stejar, batute pe grinzi
transversale e fixate pe piloti de stejar nu s'a mai produs nici o
inundatie in interiorul orasului.
. In schimb Insa prin restrictiunea sectiunei libere de trecerea
apelor sub mentionatul, pod al C. F. R. s'a inundat Intreaga ma-
hala Grozavesti In 27 Aprilie 1893, and Dambovita a rapt digul
raului Ilfovat la Contesti si a 'Avant In enorma cantitate de 126
mc. pe secunda spre oras.
In urma acestui dezastru s'a executat in anii 1898 - 1900
proectul pentru, adancirea Dambovitei dela Grozavesti la Ciurel.
Fosta cadere de apa executata in anii 1881-86. langa uzina
hidraulica, s'a desfiintat ; profilul transversal al Dambovitei indicat
mai sus a fost aplicat pe toata lungimea nouei adancimi pana la
Ciurel unde prin stavilarele construite din nou s'a obtinut (format)
noua cadere de apa. De acolo printiun canal de sectie transversala
cu bolta in semicerc, asezat pe malul drept al Dambovitei se aduce
apa motrica cu curgerea libera pana la Uzina Hidraulica dela Gro-
zavesti, care a ramas pe locul sau unde a fost cladita In anul 1890.
Desi dela executarea acestei prelupgiri a adancirei Dambovi-
tei nu s'a mai produs nici o inundatie in portiunea dela Ciurel
pana la Vitan, adica pe tot parcursul Dambovitei adancite totusi,

www.dacoromanica.ro
 30

profilul liber dedesuptul podurilor este absolut insuficient pentru

trecerea apelor DAmbovitei in cuantumul de forth majora (100 mc.
pe secundA) cum a fost In anul 1893.
In vechime pn Mind strazile n'au fost pavate, apele pluviale
cum 0 acele dela diferite lacuri i bAltoace ce scurgeau in general
prin santurile deschise sau depe strAzile acoperite cu lemnele trans-
versale dedesuptul acestora in asa numite lagumuri, de unde cur-
geau mai la vale spre DAmbovita.
Dar In urma Infiiärei cismelelor, mArindu-se cantitatea de
ap ce trebuia evacuath, iar strAzile devenind pavate nu s'a mai
putut da scurgerea superficicialà a apelor ci s'a infiintat la 1847,
primul canal subteran pe strada Bazaca, de care a fost mare nevoe
spre a se obtine scurgerea gArlitei Bucurescioara, ce curgea dinteo
balth depe locul gradinei Icoanei pela biserica Sfintilor, unde a
fost captath de acest canal care mai. deservea Ca lea Mosilor ei
Piata Sf. Anton i apoi s'a viirsat in DAmbovita pe locul actualelor
Hale, al doilea canal incepea dela fosta cradire a Postei centrale
,
(pe locul Bursei) traversa strada Doamnei, trecea prin strada SmAr-
dan si se vArsa in DAmbovita la Podul de Piatra (actualul pod Ra-
hova). Ambele aceste canale erau de tipul Emmery cu sectiunea
dreptunghiuiarA, acoperith cu o boltä in plin centru. Constructia
era de piatrA cioplitL
Mai tArziu, in anul 1862 si urmAtorii, s'a construit canale pe
strAzile Cosma i Pensionat.
Pe aceastA diu urmA stradA, in fata propriethtii Boerescu, un
inginer din serv. municipal construi, pentru prima oarii In Bucu-
resti, desigur si in tarA, o bucath de vre'o 100 m. de canal monolit
in beton de ciment. Dela aceasta epoch' incoace, toate canalele s'au
construit din beton.
In 1881, inginerul elvetian Biirkli Ziegler d fost insArcinat de
PrimAria Capitalei cu studiul i executiunea unei retele de canale
de vre'o 40 km. desvoltare.
Era poate atunci ocaziunea ea Primaria sh-si proecteze in-
treaga sa retea de canale, rgmAnAnd ca apoi s o complecteze treptat.
Din nenorocire, administratia seapg, aceasta ocaziune asa cà insem-
nata retea a lui Biirkli, desi conceputh cu oarecare prevedere gene-
ralA, nu-si Incorpora intr'un mod intim nici canalele cari existau
inaintea executiunii ei, nici nu impuse printeun plan conditiile ca-
rora aveau sa, se supuna lucrarile ulterioare de canalizare, pentru a
forma un complex dotat de unitatea necesarA.
Lucrarile cari au urmat, desi studiate fart spiritul de unitate
necesar. au sporit totusi reteaua de canale. AceastA stare de luc-
ruri a Mout ea reteaua existenth sh" fie foarte neindestulAtoare pentru
nevoile orasului i in neputinth de a Impedica inundatiile ce survin
in numeroase pArti ale lui, la fiecare ploaie torentialA
IntrucAt priveste adnainistratiunea serviciului canalelor nothm
a abia pela anul 1895 acest serviciu a fost atasat definitiv la
serviciul Studiilor 0 mai tArziu la serviciul apelor de unde fade

www.dacoromanica.ro
 31

parte i astazi. Inainte, mai cu mama pang la intocmirea proec-

tului Biirkli Ziegler (1881) ori care serviciu avind nevoe de un
canal (Architectura pentru $coli i alte edificii comunale, fostul
Serv. Poduri i osele pentru scurgerea apelor pluviale etc.) l'a
proectat si executat dupä trebuintele locale, fail nici o concordanta
cu interesele generale.
Registre i profilele canalelor nu existau i abia In anul 1902
s'a Infiintat un registru general de toate canalele existente la aceasdi
data precum 0 de acele executate succesiv In fiecare an piing
astAzi.
Tabloul de mai jos extras din acest registru india intinderea
retelei de canale din 3 in 3 ani.
In 1899, serv. apelor a strAns datele i elementele privitoare
la canalele existente, procedand la nivelarea strazilor canalizate pentru
alcatuirea profilelor longitudinale ale canalelor existente iar in baza
kr a Intocmit un proect de extindere a retelei Biirkli Ziegler,
: care ins'a din lipsa de mijloace n'a intrat in aplicare.
Proectul a fost Intocmit de D-nul Inginer C. I. Strobel, cief
al serviciului fiind inginerul B. Giulini.
In anul 1909, s'a reluat chestiunea prin serviciul Lucrarilor
Noui al Primariei i dupa un studiu bazat pe datele existente ci
pe noui nivelmente i lucrari topografice, s'a intocmit un nou proect
de canalizare de D-nul Ing. D. Germani, §eful serviciului Lucia-
rilor Noui. Toate canalele care s'au construit de atunci Incoace
inträ in prevederile acestui proect.
, 11
CAN ALE
Tubulare Ovoide In total
Dela anul 1847 Omit la sfirsitul anului
1901 s'au executat ml. . . . . . . .
In annl 1902
71.005
2.204 -
63.833 134.838
. 2.204

Astfel la sffirsitul anului 1905

. ....
Astfel au existat la shirsitul anului
1902 ml . , . . . . . . 73.209
84.429
. 63.833
66.118 1
137.042
150,577
.
i
* 0 , 1908 103.367 66.921 , 170.788
* 0 1911 121,70 78.183 199.933
. * * 1914 . . . 153.168 102.367 '.' 255.535 ..
* , . 1917 . . . . . 162.413 ,- ,. 112.816 . 275.229
In anii 1917 qi 1918 nu s'au executat .
canale din cauza rilzboiului.
Au existat la sfarsitul anului 1920. . . 163.067 115.578 278.645
/ X . 2. 2, * 1923. . . 178.098 117.697 295.795
ii, :
, DD 1924. . . , 184,818 120,418 305.236
S'au mai executat in anul 192o . . . . 6.626 1.38a 8,011

Rezultii a la sffirsitul anului 1925 re- ...

teaua de canale se compunea din canale .
tubulare in lungime de ml. , . , , . . 191.444 ,

--.' - . . '-"T
-.Pt
t
- .
Canale ovoide In lungime
Avind In total lumgime pe ml '
,
`-- -
121.803
, 313.247 '

www.dacoromanica.ro
 32

Conform comunicarei D-lui Ing. Enaceanu, Directorul Serv.

Chilor de Comunicatie, lungimea strazilor recunoscute si pavate a
fost la sarsitui anului 1926 450 klm
ei cele nepavate 50 X'
.

In total . . . 500 klm. :

Rezultà astfel ea din lungimea totala a strazilor recunoscute
de 500 klm. sunt canalizate numai 313 klm, ceeace reprezinta
abia 630/0.
Strazile nerecunoscute sunt in lungime aproximativ de 50 klm.
care adunate la cele recunoscute in lungime de 500 klm. da lun-
gimea totala a tuturor strazilor, de 550 klm. la sarsitul anului 1925.
Strazile nerecunoscute nu s'au introdus in sus mentionata
proportie. I /3

. I Nivelarea orawlui 7
k

Observatorul astronomic situat la Filaret are : ,

Longitudine Est de Greenwich 1 h. 44 min. 23 sec.
11 (260-5'-45")
Latitudine Nord . . . . . . . 440-2e-51" 3 1
T

Altitudine 84 m.44 asupra nivelului Mani. Negre.

Reperul a fost fixat pe fata cladirei principale Om.44 asupra
trotuarului, ceeace corespunde cu inaltimea barometrica de 82,00 m
marcata de Institutul meteorologic in subsolul cladirei (vezi bule-
tinul acestui Institut din lanuarie 1925 in care este indicata alti-
tudinea trotuarului in jurul cladirei de 84,00 m.).
Nivelarea orasului va trebui sa fie facuta din nou, caci multe din
vechile puncte fixe (repere) au fost deplasate sau scoase dela locul
lor, fara ca serviciul sa fi fost instiintat. Dealtfel i cotele indicate
Primariei in 1904 de chtre Marele Stat Major vor trebui corijate.
In 1904 capul sinei din Gara de Nord a fost cotat arbitrar
100 m. deasupra marei, care dupa o nivelare de precizie, s'a dove-
dit a fi la 81,54 m. deasupra marii, de unde rezulta o diferenta
de 100 81,54 m. =18,46 m. cu cari trebuesc scazute toate cotele
Primariei pentru a fi in concordanta cu ultima nivelare de precizie.
Scaderea de 18, 46 m. mentionata mai sus a rezultat la toate
punctele renivelate pe baza reperelor din lista statului Major. CerAn-
du-se si controlarea cotelor terenului dimprejurul rezervorului
de apa, (Foisorul) situat pe B-dul Ferdinand, 0 bazAndu-se pe co-
tele de nivel tiparite in plannl orasului (1 : 500), lucrat de Statul
Major 0 predat Primariei in 1903, s'a constatat c cea mai mare
parte a cotelor tiparite pe plan, indica o altitudine d'asupra nive-
lului Marei Negre cu aprox. 1 m. mai mare decAt acea calculata
pe baza reperelor din lista Statului Major ; adica plecand dela repe-
rul Nr. 198, insemnat in aceasta lista eu 80, 565 fixat pe casa
Nr. 126, o s Mihai Bravu colt cu Bd. Ferdinand, s'a obtinut pe
pardoseala antreului in parter al rezervorui (Foisorului) cota de

www.dacoromanica.ro
 33

81, 11 iar reperul pe soclul rezervorului 81. 519. Fata de aceste

cote juste, celelalte puncte indicate pe planul Statului Major in
jurul rezervorului aveau cotele cu 0, 95 m. mai mari cleat acele ob-
tinute cu aceastä nivelatie de control.
In privinta acestei diferente comunicam urmittoarele:
In anul 1907 D-1 Primar V. Brittianu a cerut sefului servi-
ciului Geodezic al Institutului Geografic al Armatei, l'amurirea acestei
diferente i s'a explicat ea' prima constatare a fluxului i refluxu-
lui MArei Negre, pe baza card s'au inscris cotele de nivel pe pla-
nurile orasului nu era definitiv determinata, deoarece observatiunile
fluxului i refluxului erau facute inteun timp relativ scurt (aproxi-
mativ 1-2 ani)
Astfel la verificarea de preciziune (1904) s'a constatat, cg,
toate cotele de nivel tiparite pe planurile din anul 1903 trebuiau
A' fie sazute cu 0, 95 m. spre a se obtine concordanta cu repe-
rele din lista Statului Major predata Primariei in anul 1904.
Profitand de ocaziunea intocmirei prezentei dari de mama,
am rugat pentru lämuriri mai precise i mai recente pe actualul
director al serviciului Geodezic, care cu cea mai mare amabilitate
ne-a comunicat ca :
1. Primele cote tiparite pe planurile orasului au fost luate ea
bune in anal 1903, imediat dupit, ce nivelarea bazatil pe nivelul
mediu al Marei Negre (constatat prealabil) a ajuns Ia Bucuresti.
PrimAria cerand urgenta predare a planurilor nu s'a avut timp
pentru a proceda la inchiderea poligonului de nivelatie. Continutin-
du-se lima cu observatiunile nivelului Marei Negre precum si pre-
lungindu-se nivelatia pang. la Predeal s'a obtinut la fosta fronded'
Austro-Ungarà concordanta cu reperele acestui stat i rezultatul
' acest9i nivelatii de control a fost ca" reperele predate Primariei cu
lista din anul 1904 sunt juste.
2. Reperul general de nivel (Marque principale de niveau
d'eau ; nemteate Pegel") va fi asezat la Constanta in mod definitiv
abia in urma observatiunilor precise, coritinuate in timp de aproxi-
mativ 20 ani asupra variatiunilor fluxului i refluxului Marei Negre.
Nivelul media din toate aceste observatiuni va fi marcat drept
zero pentru toate nivelarile efectuate in Regatul Romaniei Mari.
In anal 1908 cu ocaziunea nouei reproduceri a planselor s'au
rectificat toate cotele tiparite pe planurile actuale ; astfel cg, in
juTul rezervorului cotele actuale sunt juste 80, 68 ; 80, 89 ; 81 35
(fata de cotele anterioare gresite 81, 63 ; 81, 84 ; 82, 30).
La nivelatiunile executate in cursul ultimilor ani, pentru
luergri de canalizare, s'au gasit des diferente nu numai intre cotele
tiparite pe planuri; dar ai intre reperele Statului Major din care
chiar multe lipsesc cu totul la fata locului. Acest gray inconvenient
se explicit prin faptul. cr" pe de o parte la repavarea strazilor
pichetii reperelor raman sub pavaj (ceeace se intiimplg cite o data.'
chiar i cu marile capace de fonta ale canalelor) sau se aaeazii la
suprafata noului pavaj fart de a fi renivelate ; pe de aka parte
3

www.dacoromanica.ro
 34

fisele reperelor fixate pe peretii 'caselor nu se mai aseaza la loc la

reconstruirea caselor sau se aseaza cu totul gresit ; serviciul respectiv
nefiind avizat despre aceste schimbari.
In directil legatura cu aceasta nivelare ar fi i rectificarea,
printer) nivelatie de preciziune a multor repere i a tuturor cotelor
de nivel, care chiar dupa lista si dupa planurile Statului Major nu
corespund Intre eYe, precum i cotarea exacta a tuturor profilelor
de canale. tf
r
'

)1. a ',LI' .

IP fl it&
-i'
UZ1NA CENTRALA ELECTR1CA J '

Uzina electrica Grozavesti, avand in trecut menirea a pro-

duce curentul electric necesar tramvaelor, instalatiilor de captare oi
de pompare a apei potabile, precum i pentru luminatul sectorului
rezervat, a capatat o importanta din ce In ce mai mare asigurand
acum alimentarea cu curent electric a unei mari portiuni din orasul
Bucuresti, public si particular, lumina si forta. Proectul initial a
fost facut de D-1 Lig. D. Leonida, care era atunci seful serviciului
electric.
Lucrarile pentru construirea centralei electrice s'au terminat
in anul 1912. Aceasta uzina cuprinde 3 agregate turbo-generatoare,
curent trifazic 5.500 volti, 50. perioade, din cari 2 de ate 1.000
kw. si al 3-lea de 2.000 kw. fiecare cu accesoriile lor transfor-
matori, etc, precum si 8 cazane cu aburi sistem tubular de elite
300 m. p. fiecare. Al 3-lea agregat turbo-generator de 2.000 kw. cii
cazanele necesare i un rezervor mare de pleura de 1.000 tone, s'au
instalat la centrala electrica in cursul anului 1913.
In cursul anului 1923, sala masinelor dela uzina electrica a
fost marita astfel ea sa se poata. instala 2 noui grupe turbo-alter-
natoare i are acum dimensiunile 50/36 m. Lucrarile au fost Ince-
pate in toamna anului 1922 iterminate in luna August 1923.
La 15 Noembrie s'a terminat montajul noului agregat turbo-
alternator No. 4 de 4.000 kw. care s'a pus imediat in functiune.
Dupà terminarea montajului turbinei No. 4 s'a inceput repa-
rarea turbinei No. 3 de 2.000 kw. Aceasta turbina a mers aproape
necontenit din anul 1913. In timpul ocupatiunei germane, insta-
landu-se 2 cazane noui, care nu aveau supraincalzitoarele destul de
mari, aburul venind umed in turbina a ros paletele. Nu s'a putut
inlocui paletele pang, in 1923 de oarece necesitatea continuarii exploa-
tarei a impiedicat sa se pang masina in reparatie un timp Inde-
lungat. Prin inlocuirea paletelor se va marl siguranta functionarei
randamentul.
Aceasta uzina centrala electried trebuia s furnizeze curentul
electric in prima linie retelei de tramvae. Cum in 1911-1912,
pentru un moment nu se avea in vedere dealt executarea numai
a cAtorva linii de tramvay electric din cauza ca concesiunea

www.dacoromanica.ro
 35

vechilor societati, ce revenea de drept Soc. Comunale a tramvaelor,

mai avea cativa ani pAna la expirare nu s'a proectat cleat o
singura substatiunne in B-dul Carol 15, cu 2 unitati convertizoare
In cascada de cite 350 kw. si un convertizor in caseada de 350 kw.
la uzina electrica pentru transformarea curentnlui din alternativ
mare tensiune 5.500 volti in curent continuu de 800 volti necesar
retelei de tramvae electrice. Proectul a fost facut de d-1 Ing. D.
Leonida, odata cu proectul initial pentru uzina centrala electrica.
Desvoltarea repede pe care trebuia s'o ia atilt reteaua de
tramvae cat i uzina electrica pentru diferitele nevoi Comunale ci
in special sectorul rezervat Comunei, (Prin actul de concesiune al
iluminatului cu gaz i electricitate acordat in 1906 Soc. Generale
de gaz i electricitate, i se dada, acesteia dreptul exclusiv de a
pune conductori electrici 0 de a vinde curent electric in raza
oraplui Bucuresti afara de sectorul rezervat Comunei Bucuresti
cuprins Intre calea Dudesti i calea erban-Voda, unde Primaria
aveA singura 'dreptul de a aseza conductori electrici 0 a vinde
curentul), pentru vAnzarea electricitatii i iluminatului public electric,
a facut ea din vreme Inca dinainte de razboiu sa se studieze
atat marirea uzinei centrale electrice cat i viitoarele substatiuni
0 mai en seama intinderea retelei i Infiintarea posturilor de trans-
formatori in sectorul rezervat pentru vinderea curentului electric
la particulari pentru lumina 0 forta cum si pentru iluminatul public
electric. Proectele s'au facut sub conducerea d-lui Inginer-ef Th.
Savulescu, lucrAnd i d-1 Inginer N. Z. Popescu 0 au fost aprobate
de Consiliul technic superior Inca Inainte de razboiu.
Executarea lor s'a realizat In parte treptat cu nevoile, Insa
razboiul mondial 0 in urma lipsa de fonduri a facut sa nu se poata
construi in Intregime.
In curAnd substatiile proectate, necesare S. T. B. vor trebui
executate ; iar sectorul rezervat care ia o desvoltare din zi in zi
mai mare va trebui cAt mai repede complectat cu reteaua de cabluri
si posturile de trap sformatori necesare.
0 rb
wet. q $ ri Or a Ir.) ø A !mid )
I ), iu iii f ,:h i .1 . 00 Is° flYA19
:,nanorj "%PO .') .03 0 14 ;11 1111 U00.. Adin
1 to4 .rfitfft iit ", `Littr .444, I krite.1
.C.$) it. .1 .1 ' Fl_ r.
. ; AC1S
."..;.$ 101 7-1 . "JJ J t 11, ' /I t

.,
,,, itirt0 ). 9 t , kill1110.17,`Dil' %1111103.(' .. i, it ))-Onlis.;:atrit.1
AI .419 tit , I -' ? 01-1 oho" .. . " . I Tiftit.) fib. .645;lib
-,
m 11 9 0 .0, i ,t7 .11 ra 1 at.9.4,4:rtily . ,100 iA1b.al., ritx
nil . pigmy .010 001: n tip) Tr) I.. ilai' lircautuid .i.u1III!...itn-Intn
:::01 . th

www.dacoromanica.ro
 )'
J. iC
F 1 . I -IL' I
I
, .
, r

inl I FiT , . -i.i F.

rI

ACTIVITATEA UZINELOR COMUNALE IN ANUL 1925

. ,,. , . ; !LI, ,

i A.& n toy 3a . if ,. , i- C, Si 1 9 4:71S1h

k 'f:. ILL- qeil0t11 II; RV' tult.P
,lirt got) , INTRODUCERE 1,

,INTRODUCERE,-;:,k,,01,,.r.,' I,
.1 h vis-ol , J. / AP . . . , i ../v. 1.' 1.1. ;,. ,

In cursul anului 1925 s'a continuat cu aceasi activitate ca

in anul precedent, organizarea Uzinelor Comunale In general si in
special organizarea diferitelor servicii technice si administrative.
La serviciul Bete lei Distributiei Apei in special si serviciul
Uzinelor de apA s'a dat cea inai mare atentiune i filth' de munca
depusA se poate spune ca" chestia alimentArei cu apA pentru Bucu-
resti s'a pus la punct, orasul putand avea apa" cu presiune mare
de circa 35 mtr. in timpul zilei si circa 30 mtr. in timpul nop6i,
intre 12 si 5 dimineath adich In continuu 24 ore, rAmAnAnd cu toate
acestea disponibilg la surse circa 20-30.000 m. c.
In ceeace priveste numArul pompelor in functiune pentru
mentinerea acestei presiuni, a fost numai de 3 pompe sau chiar
dona in timpul zilei i numai o singura, pompA in timpul noptei
intre 12 si 5, cu care s'a putut obtine o presiune de circa 30 mtr.
Se vede chiar cat de bine se prezinta reteaua de distributie
a apei cu bransamentele respective, dacA se poate mentine o presiune
de circa 30 mtr. cu o singurA pompà in loc 5-6 cat se- puneau
In functiune in anii precedenti.
In cursul anului 1926 vor incepe la Arcuda lucrrtrile pentru
degrosisoare si prefiltre, prin ajutorul carom se va putea spori
debitul acestei surse cu circa 30.000 m. c. pe zi, astfel cà imprennä
cu cei circa 20.000 m. c. pe care mai dispunem la sursele
subterane vom avea un disponibil de 50.000 m. c. care va permite ser-
viciului Salubritatei o utilizare mai mare a apei i pe mamma ce
fondurile ne vor permite se va extinde cat mai mult reteaua de
apà in partile märginase ale orasului.
ImbunAtatirea canalizarei, a fost simtitoare in anul 1925.
*
. * *
,-
Bransamentele i racordurile au continuat a fi executate in
regie directA de care U. C. B., prin echipe speciale in cele mai
bune conditiuni, atat ca executie cat si in ceea ce priveste calitatea
materialului. NumArul lor a crescut cu 100 0/0, asupra celui
din 1924.

www.dacoromanica.ro
 37

La racordurile de canale, tuburile de beton comprimat s'au

fabricat tot de care U. C. B. si incercat la presiune pe mp. de
suprafata radiala. S'au obtinut astfel de presiuni dela 6000 kg. In
sus. Lucrarile interioare s au receptionat anul acesta cea mai mare
parte-unde au fost gata-de delegati speciali, atat in ce priveste
calitatea materialelor cat i etanseitatea trebuind srt reziste la pre-
siunea de 6 atm.
Pavajele deasupra acestor legaturi s'au executat tot numai de
U. C. B. Toate aceste pavaje s'au revizuit inainte de inceperea
iernei si se vor revizui si la inceputul anului viitor.
In ceea ce priveste conductele noi pe strgzi nealimentate,
acestea s'au executat numai in regie directa.
Materialul de tuburi procurat de U. C. B. a fost in prealabil
supus la presiuni de 20 atm. in care scop s'a amenajat i intre-
Imintat pentru prima mirk presa proprie.
' Intretinerea conductelor i bransamentelor fiind i ea o preocu-
pare de cApetenie, era imperios ca defectele srt fie cercetate in
mod stiintific i deci sistematic. Astfel prin manometrii inregistra-
tori, s'a observat continua presinnea in retea in toate punctele
importante i diferite ale orasului. S'au amenajat contori de distri-
butie i s'a operat cu 6 districte, realizand prin repararea defec-
telor i suprimarea pierderilor dovedite cu acest sistem, reducerea
consumului. Sistemul acesta s'a dovedit ca foarte eficace, promite
rezultate si mai frumoase i va fi aplicat In cea mai mare masura
0 in viitor.
In ceiace priveste bransamentele particulare, acestea s'au cer-
cetat asupra etanseitatei anul trecut, toate de cate doug ori de catre
echipe speciale. Proprietarii cari au fost gasiti cu instalatii defecte
au fost obligati a le pune la punct. Bransamentele propriu zise
-gasite deteriorate au fost in intregime schimbate de U. C. B. lucru
care se va continua si in viitor, fiind dovedit ea' prin aceasta s'a
contribuit In foarte mare masurA, la imbunatatirea debitului si a
presiunii. 1 Itr
. stbWAL Um ittidsto
.*
tisd.atO aaag) 91) age/
. * * jflht ) .Ert

Serviciul Lucrgrilor Noui s'a infiintat in anul 1925.

.Prin acest serviciu s'au executat luerarile de canalizare pe
strgzi precum i cladirea U. C. B. din str. Sgrindar No. 8.
Tot acest serviciu s'a ocupat cu diverse proecte (conducte noui
intre bazine i filtre la Arcuda, lucrari de canalizare, 1 magazie la
Grozgvesti, etc.) si supravegheri de lucrgri (lucrarile pentru captarea
apei dela Slobozia Clinceni, repararea rezervorului apelor Bragadiru
dela Cotroceni, etc.).
gLt Tot de acest serviciu s'a intocmit darea de seama pe anul 1924.
9 t

II') ' frilegfi r. 191 e.* * *. :t11 oh sThiimi

www.dacoromanica.ro
 38

I La sfarsitul anului 1925 au fost instalati in oras 20.567 contori

de apa in functinne. Fata de cifra corespunzatoare din anul trecut
and au fost 12.848 contori in functiune, se vede ca s'a realizat un
progres considerabil, ramanAnd un numar neinsemnat de abonati fara
contori si la cari urmeaza a se instala in anul 1926.
Multumita contorilor instalati, s'a putut infrAna si mai bine-
risipa de apa, constatAndu-se usor instalatiile interioare defectoase,
iar abonatii fiind astfel nevoiti a la masuri de indreptare.
Atelierul de reparat contorii ia din an in an o mai mare extindere,
putAnd repara in cele mai bune conditii contoarele defectoase, iar
in anul 1926 se va marl numarul masinelor unelte necesare pentru
a se da o desvoltare mai mare confectionarei pieselor de rezerva
necesare contorilor. I L r

(-ftle'',, K * s (V, 1. I I' I ,

Sursele de apa Ulmi i Bragadiru au functionat normal si au

.

dat un debit mediu de : circa 23.000 m. c. zilnic sursa Ulmi i.

circa 34.000 m. c. sursa Bragadiru.
Debitul mai sazut la sursa Ulmi fata cu debitul corespun-
zator din anul trecut 33.000 m. c., se explica parte prin cerintele
mai mici ale orasului si parte prin compensarea data de colectorul
III Bragadiru, care a inceput sa functioneze in anul 1924 i care
in cursul anului 1925 a dat un debit mediu de circa 16.000 m. c.
Debitul acestui colector se va marl mai malt, and vor fi ter-
minate toate lucrarile nouilor puturi ce s'au facut. Daa aveam.
nevoe puteam sa scoatem zilnic circa 35.000 m. c. dela Ulmi, i.
circa 43.000 m. c. dela sursele Bragadiru i Slobozia-Clinceni.
r ; :r. I-111 4.)1 * *-
* . - r. - .;(
f+,
I Sursa Arcuda a continuat si in anul 1925 a da apa in conditii
multumitoare de filtrare i ca stare bacteriologia. .

Debitul mediu zilnic a fost de circa 31.000 m. c. Datorita

nouilor lucrari de degrosiscare i prefiltre ce se vor executa In anul
1926 de Cassa Chabal, se va marl debitul sursei Areuda la 60.004
m. c. zilnic.
(. * * *

Canalizarea actuala a orasului necesita Inca foarte mult lucru

si cheltueala, despotmolirea facandu-se anevoios i cu cheltueli mari
iar partile curatate trebuesc intretinute.
I ' Gurile de scurgere care erau in majoritate deteriorate au facut
obiectul unei shpravegheri speciale, schimbAndu-se In mare parte
gura propriu zisa i asezAndu-se gratare noui.
Furturile practicate asupra capacelor de amine i gratarelor
. de guri de scurgeri, 8cumpesc intretinerea i inlesnesc infundarile
cu gunoaiele de pe strazi.
Situatia inainte de 1924 a canalizarei era destul de rea ; curt-

www.dacoromanica.ro
 39

'OH le si despotmolirile efectuate insa au Imbunatatit aceasta situatie

gi nadajduim ea in scurt timp, intreaga retea actuala sA fie pusa
la punct. Ramane bine Inte les, dacA se vor gASI mijloace financiare,
sa se completeze cu colectoarele principale i. secundare ale dife-
ritelor bazine fata de proectul general ce-1 avem.
In cursul anului 1925 s'a reusit sa se curete 10.309 m. 1. de
colectoare, 39.259 m. 1. de tubulare i peste 42.000 guri de scurgere
afara de celelalte lucrairi (reparatii, refaceri, schimbari de guri de
canal si acezari de gratare rioui etc.) care infra in cadrul obisnuit
al Intretinerei.
Rezervoarele automate reparate i puse in functiune vor ajuta
la mentinerea curata a canalizärei, iar programul pentru anul viitor,
ne lndreptateSe s speram Implinirea multora din nevoile cana-
lizarei.
n *** noD
In cursul anului s'au pus In functiune la Uzina Electrica
-cele 2 cazane noui de 558 m. p. suprafata, fiecare, sporind astfel
instalatia de cazane cu 300/0 ; s'au inlocuit 2 turbine vechi de
1.000 kw. cu turbine noui ; s'au instalat aparate moderne de masura
si control la instalatia de cazane i s'au facut reparatiuni radicale
la turbine si cazane, RA ca la sfarsitul anului toate unitatile pro-
-ducatoare de energie au putut fi puse in functiune.
In zilele and societatea Electrical. nu a putut sa deà energie,
Uzina Grozavesti a asigurat singura producerea intregei cantitati
de energie electricA.
Uzina Electrica Grozavesti, a functionat cu cea mai mare regu-
laritate, pe and energia data de «Electrica», s'a facut cu nume-
roase intreruperi, din cauza declansarei liniei de 60,000 volti.
In substatiunea din B-dul Carol, s'a montat pentru energia
necesara tramvaielor, un redresor cu mercur de 1.100 kw. 141-41. A A.
0111
.ftt, 014 9b 11A9ndi F, 1.1 L wet.) 4911bnou 1i9Dit .

10V .91:U?.03 1i 9rx, wuol.

qfn Otiolu)
A P A Aq'l ithq 'VW at4
'a- nI,
Aga >wntncici 4A-Luln.mi inornti '1'7 tr, afq ,t),, 1;

.-1 6', 14 L
.41-tiotdar
.,*14
i. ( I Analiza apei de Mut Pw'r 'I.
Din buletinul de analiza apei, luata din conductele orasului la
Laboratorul Comunal de Chimie, se pot vedea limitele intre cari va-
riaza compozitia chimica a apei care alimenteazä Capitala, precum
si propriétatile ei cari sunt urrnatoarele
Proprieteiti fixice. Limpede, fara miros c gust deosebit.
Reactiunea. Slab alcalina.

www.dacoromanica.ro
 40
-
Compozi(ia Chimicd variazd intre limitele specificate mai jos:-
Substantele organice corespund 0,9-1,5 mg. la litru de per-
manganat de potasiu.
Amoniac , a' I
absent r
Acizi calculati ca anhidri de : s

dor....... .......
Acid azotos absent 111 .1

, azotic urme vi
. . . . urme
Oxizi de fer aluminium i mangan : urme minimale
Oxizi de calciu 87-124 mg. la litru
i
Oxizi de magneziu . . . 16-20,1
Rezidiu fix uscat la 1050 . . . . 238-311 TO WP. EJ
Duritatea in grade germane . . . . 11.6-14,8 43134ti
;

Concluziuni
Apa pose& toate proprietatile fizice ale unei bune ape pota-
bile. Reactiunile specifice denotg c apa este part din punct de
vedere al potabilitatii.
Elementele chimice i duritatea, se mentin in limitele obi§nuite-
acestei ape.
Starea bacteriologica a apei in reteaua orasului, dupA datele-
Laboratorului Bacteriologic Comunal, se constatä cA a variat intre-
5-6 bacterii pe cmc. . F-a itt;Ift
it ill Pi 1 iPui a 4 a iJ
Captarea Arcuda
r I. I ylpr 1) i. I

Apeductul de beton dintre bazinele de decantare i filtri fiind

crApat in mai multe puncte, s'a luat hot:alma sg fie inlocuit cu o-
conducta de fer. Conducta s'a comandat la atelierele Chutny din
Ploesti §Ai a fost adusg In cursul anului 1925 urmând sg fie insta-
lath in anul 1926.
Aceasta conductA este formatg din 28 bucAti de 1,10 m. dia-
metru, fAcute din table de fer de 6 mm. grosime. BucAtile vor fi
legate intre ele prin flanse.
In cursul anului 1925, s'au fAcut lucrgrile curente ale exploa-
aril Arcuda i mersul acestor lucrAri in timpul anului se poate vedea
in tablourile IV i V.
Asupra debitului captgrii in timpul anului 1925 se pot da ,

urmAtoarele date :
PI MI' -I I,
Debitul maxim mc. pe zi 42.756. gm flin -
" minim 11.625. [

r,-;
1.H1 C
mediu 31.133.
/9 total In timpul anului m. c. 11.363.566.
Datele complecte sunt arAtate in tablourile specificate mai
sus, iar starea bacteriologicA in tabloul III. DJ

www.dacoromanica.ro
 41

Colectoarele Bragadiru
ir.1n1 1141111

In cursul anului 1925, s'au continuat lucrArile dela Slobozia-

Clinceni pentru legarea la colector a noilor puturi dintre colector
si Arges.
Debitul zilnic al colectorului III, a ajuns astfel in cursul
acestui an in lunile de varA pAng la 19.000 m. c./zi, iar in cursul
anului 1926 se vor termina aceste lucrAri, ridicAndu-se debitul
peste aceastA cifrA.
Asupra exploatgrii colectoarelor se pot da urmkoarele date :
Apa pompatá: , . r
Colectorul I m. c. 1.605.910 )1 ?

II 5.584.590
i I tt
r, 11

III , 5.169.950
,,

Total m. c. . . . 12.360.450
Fall de debitul de 13.121.450 m. c. din anul 1924 debitul a
fost putin mai sazut in cursul acestui an. FunctionAnd toate
colectoarele, debitul s'ar fi putut m'ari cu circa 18.000 m. c. zilnic,
insA nu s'a simtit nevoia, intrucat cerintele orasului au fost mai
mici si aceasta din easel( c5 imbunatalindu-se simtitor starea con-
ductelor si instalatiunilor din oras, s'a micsorat i risipa de apà. .

Alte detalii se pot vedea in tabloul de mai jos :

, , Li, ,1'

. t
Exploatarea Bragadiru
Debitul apei dela 1 Ianuarie-31 Decembrie 1925
1 li I fl I /4 .. t , .1. . .. .. ' Eh,. ..., / 01 1\ Il 1 i
1 Debitul lunar into
. Debit total
LUNA Colect. I ' Colect. II Colect. III lunar Media zlInIci

Ianuarie 137,140 596.400 374.900 1.108.440 35.756

Februarie 156.780 363.400 364.900 885.080 , 31.610
Martie 144.080 437.300 386.300 966.680 31.183
Aprilie . . , ..
70,520 495.700 353.100 919.320 ,1 30.644
Maiu 142.590 559.890 386.200 1.088.680 ,,.,i; 35.112
Iunie 145.300 509.500 585.250 1.240.050 41.335
Julie 148.100 573.400 596.600 1.318.100 42.520
August 183.800
166.700
612.100
455.600
587.000
585.000
1.382.900 44.610
1.107.300 , :- 36.910
'
Septembrie
Octombrie 116.200 240.000 446.000 802.200 , nr l:' 25.877
Noembrie . . . . 4 45.400 353.300 123.300 522.200 ., 17.407
Decembrie 149.300 387.800 481.400 1.018.500 32.850
Total. . . 1.605.910 5.584.590 5.169.950 12.360.450 33.830

.i4ud 61%, Media zilnicA anuala m. c. 33.865 . l tl

...tin Debitul zilnic maxim 44.609
.
ff If minim ,3 17.400
Energia consumatal in timpul anului a fost 1.749.020 K.W.O.

www.dacoromanica.ro
 42

Captarea Ulmi
Simtindu-se nevoia unui contor mare, care sit arate debitul total
al- captUrii, s'a instalat in cursul anului 1925 un contor sistem Venturi"..
Apeductul ce duce apa la Bucuresti este format in partea din
amonte pe distanta de 900 m. din conduct.): de fonta circularà eu
diam. 800 mm. Pe aceasta conducth, la distanta de 8 m. de colector,
s'a asezat contorul construiudu-se un cumin special de beton pre-
vazut cu o deschidere pe unde se poate vizita contorul.
Acesta este previlzut cu contor anexä partial, la care se poate
citi debitul total precum i cu 2 aparate inregistratoare cu diagrame
asezate In uzin i pe care se poate ceti debitul momentan.
Contorul functioneazii bine, dAnd diferente mici fa-0," cu indi-
catiile contoarelor vechi. ce aratit debitul fiecarei pompe din uzina_
Tot in cursul anului 1925, s'a refäcut cu gard din scanduri
toga imprejmuirea uzinei, intrucAt vechea imprejmuire datAnd de
18 ani se distrusese aproape complet.
Asupra exploatarii in timpul anului se pot da urmatoarele date:
Debitul apei pompate 8.300.000 m. c.
r maxim zilnic
72 42.000 h ,41 J
ik minim
72 12.000 rtmr
, i ft mediu ' 22.300 ,,
Motorina consumatA 208.948 Kg.
Debitul apei pompate fiind mai mic cleat in anii trecuti
puturile au functionat mai normal si s'a micsorat i cantitatea de
mangan ce se depune in pompe i conducte.
Aceasta se poate explica prin faptul cà puturile nefiind fortate
viteza de extragere a apei este mai mica si nu are puterea sit duck'
pi manganul in suspensie in cantitate mare, fiind acesta un mare
avantaj pentru pompe.
Rezervoarele ,

Apa n'a ajuns niciodatä in rezervorul Iancului liana in anti?

1924 cAnd, ameliorAndu-se in mod simtitor presidnea, apa a ajuns
sit umple rezervorul mai mult de jumatate; iar In 1925 aproape In
intregime, in orele de presiune mare si consumatie .minimà.
In anul 1925 s'a revizuit, renituit i vopsit rezervorul, rama-
nand cl in 1926 sä i se adapteze un indicator de nivel autoinat si
sit fie repus in functiune. . .

Tot in 1925 s'a reparat un compartiment al rezervorului No. t

dela Cotroceni, care nu functiona din timpul razboiului. . .
,

.
(C8.4e 1".. .' Uzina de apä Grozsave0 .1

In timpul anului 1925, s'a instalat in locul turbinei cu aburi

ce a fost demontata in anul 1924, al IV-lea electromotor de 330 HP..
punAnd in miscare pompa existenth cu 1485 rot/minut i un debit
de 500 1/sec. Motorul primeste curent tot sub 220 V.

www.dacoromanica.ro
 43

Acesta alcalue§te grupul 7 0 a inceput s functioneze la

7 Julie 1925. ;
- Astfel in prezent uzina dispune de 4 grupe electro-pompe
mari 0 3 grupe electropompe mici, putand debita in total 9900 m. c.
pe ora . .

Pentru activitatea uzinei In cursul anului 1925 se pot da

crmatoarele date : -
. ,,, -, ,.,,.., ,
, S'au pompat in total in ora§ m. e. 30.517.000 ',.. .ia o I
Debitul maxim zilnic a fost ,, u . 106.000 ti,p4icaux d

9, minim /I ' 7/ 100 )/ 64.800

17 )7

HAI i, mediu II It If I/ 83.700

at Curent electric s'a consumat KW. 0. 3.416.000 4 et) ...t JI .
1 ri Presiunea maxima zilnicA a fost m. 36
-I ,u : , . minima 71 If II 77 24 .;,, .1; )., ,1 4 ,s. t
9, medie 7/ , 17 77 , 17 34 . ill, j"- rIJ,. 0

Serviciul distributiei apei

In raport cu anul precedent, activitatea serv. Distributiei, de si
-pentru ramura execularii de noi bransamente i racorduri s'a
intensificat cu circa 1000/0, totu§i, folosind organizatia i experienta
cKpAtatA, am putut ghsi timpul necesar a organiza i alte ramuri
de activitate. Acestea sunt in directia unei intretineri stintifice a
-retelii de conducte i alimentarii de noi strAzi cu apa.
Ca urmare, se vor vedea mai departe date, cari vor avea
termeni de comparatie si in anul precedent si allele, cari sunt cu
total noui.
Rezultatele frumoase ale acestei noui injghebairi de activitate,
precum i complectari de proecte i realizari de idei, cari Snit acum
.din 'Motive diferite 'n'au putut fi valorificate, ne indreptatesc a
persista in intentiunile experimentate.
. i hqUO
ef * * nuoinkix9 t: a
471; Incepand cu o chestiune ma'runtA, care taus] poate pune
trite(' 1umin oarecare politica constructiilor i rezultatul ei din
pullet de vedere social, -relatAm urmatoarele motivari si date.

Autorizatii de constructii i obligativitatea abonamentului

la spit ei canal
-trig ',- 7 e ;
e
di 1
1

einAn Autorizatiile de constructie, inainte de a fi emise de PrimArie,

tree pe la serv. Distrib. Apei pentru urmAtoarele scopuri:,
1. Spre a satisface prevederile art. 1 din regulamentul in vi-
goare al instalatiunilor de apa, adicA acel al obligativithtii. .
. 2. Spre a putea verifica sau inlocui contorii de apa respectivi
ci asfel a preinthmpina risipa i justifica consumul de apt de
constructie. "_ r J .,'L t ' A

www.dacoromanica.ro
 44

3. Spre a putea completa i revizui planurile instalatiunilor

interioare, modificate din cauza noilor adaogiri, etc. si a ne putea
calauzi in caz de defecte, facand sa aiba fiecare imobil bransa-
mentul de marime suficienta.
In anul 1925, s'au inregistrat la serv. Distrib. Apei 1221
cereri de autorizatiuni de constructie fata de 1154 din 1924, deci
cu 5,80/0 mai mult in anul trecut, ca numar. Nu-i tot asa in ex-
tindere. caci, In 1925 aveam numai 12.569 camere pentru aceste
autorizatii fata de 12.704 din 1924.
In ceiace priveste modul de distributie al apei, pentru aceste-
noi constructiuni, s'a introdus sistemul si mai echitabil si mai folo-
sitor, acel prin apometru. S'au montat contoare aproape In toate
cazurile afarà numai In cazuri rare, unde s'a dovedit c apometrul
nu se poate aseza cleat dupa, terminarea constructiei, a carei data
s'a consemnat in declaratiuni speciale.

Bransamente i raeorduri
Trecand la o ramura mai importanta, atilt In ceiace priveste-
activitatea technica cat i influenta i legatura cu distributia apei
din punct le vedere financiar si social, abordam chestiunea lega-
turilor particulare de apa si canal, adicA activitatea sectiunei bransa-
mentelor i racordurilor.
In legätur i cu campania de lucru a anului 1924, adica dela
Infiintarea U. C. B., se poate stabill ca numarul abonatilor, fie-
numai la apa sau numai la canal, sau la amandoua, a crescut cu
Inca o mie dela acea data repartizati dupa cum urmeaza :
In zona cuprinsa, in inter. arterelor de centura 1924 . 257
D exterioara arterelor de centura 1924 . . . . 117
Total . . . 374
In zona cuprinsa in inter. arterelor de centura 1925 . 387
D D exterioara arterelor de centura 1925 , . . . 287
,L1 , Total . . . 674
sau la un loc i I

In zona cuprinsä In inter. arterelor de centura. . . 644

» 2 exterioara arterelor de centura 404
" Total . . . 1.048.
Tinand seama ea Primaria Capitalei i alte autoritati si pro-
prietati figureaza cu mai multe luerari executate de bransamente
$i racorduri, rezulta ca numarul total al nouilor abonati la apa i.
canal In anul 1925 este 1.032. Numarul nouilor abonati din 1925
a intrecut cu 800/0 pe cel din 1924.
Variatia lunara a numarului lucrarilor de bransamente i ra-
corduri se poate urmari din tabloul XIXII. Numarul mai mare
al abonatilor din 1925 fata de 1924 se mai datoreste si dispozi-

www.dacoromanica.ro
 45

tiunei ce s'a luat in cursul verii anului 1925 de a se executA conducte

de apal pe strAzi, unde toti proprietarii devin abonati de buna. voe.
. Astfel s'au executat in cursul lunilor SeptembrieDecembrie 1925
conducte in 14 strki, in lungime de 2.166 m. 1. cari au dat 123
abonati, sau la fiecare 17 m. de conducta: un abonat, sau la-34 m.
de fatadal un abonat (2 abonati vis-à-vis). Toate aceste strAzi sunt
situate in exteriorul arterelor de centurg.
Fere a se fi putut execut i bransamentele in 1925, s'au mai
instalat 1.033 m. 1. conducth, deci cu abonamente mai malt sau mai
putin asigurate, s'au executat 3.199 m. 1, conducth, avAnd 153
abonati.
In afarà de acestea s'au mai solutionat cereri pentru Inca: 1867
m. 1. conducta: cu 103 abonati, lucräri ce urmeaza; a se executh in
1926.
Ca incheiere a acestei expuneri premergkoare, rezulai ca: in
definitiv dela data de ctind a luat fiintil U. C. B. numArul abona-
. tilor la apa: si canal a crescut cu 1.135 fata: de cel existent la
1 Ianuarie 1924, sau rotund 1.150.
Ca bransamente s'au cerut 826 si s'au executat 776 repar-
tizate pe categorii dupa cum urmeaza: :
de 20 mm. d. 666 sau 85,80/0 din totalul cererilor
'> 30 » » 88 .2 11,4010 D.

2 50 >> >> 21 » 2,70/0 a a

>> 100 X' >> 1 * 0,1 °/0 *

Ca particularitate se poate remarca potrivit tabloului No.

XXI, executia celor mai multe bransamente in luna Noembrie.
Contoare s'au montat 786 dupa cum urmeazá :
Pentru bransamente noui Pentru construe0i noui

de 20 mm. d. 643 23 ,- fly

'> 30 2. > 92 6 .

)
a 50 » » 20 1
2' 100 » >> 1 .
),
Is
756 + , 30 = 786 in total.
Diferenta in minus a contorilor fatal de numArul bransamen-
telor se explica prin faptul ca: la un :lamer de 20 bransamente fiind
executate prea arziu uu s'a mai putut executa si calminele cari au
rAmas pentru primavara anului 1926, OITA atunci taxarea facandu-se
pe camere conform fisei.
Din cele 756 contoare s'au montat 609 in amine noui T
147 pivnitiX'

iar din cele aferente constr. noui 16 » camine noui

14 » pivniti
sau in total 625 in camine noui, adica: 801/2
- f 161 a pivniti Ji217 a 20 %

www.dacoromanica.ro
 46

In privinta racordUrilor la canal, s'au cerut 594 si s'au exe-

cutat 554 dupa cum urmeaza :
t
de 200 mm. d. 535 sau 96,6% din numarul cererilor
» 300 >> » 17 3,10/0 »
» 400 »t » 2 .'n
( 0,30/0 , >>
/..
)
554 t in I I

"'" Variationea felurita a acestor lucrari o arata tabloul XXI.

In raport cu 1924 numarul acestora, respeotiv pentru branpmente
$1. racorduri, a fost cu 100 0/0 mai mare.
In ceiace priveqte lungimile branqamentelor i racordurilor,
tabloul No. XII da variatia lunara a lucrarilor executate. S'au
executat in total 6.426 m. 1. bransamente si 4.241 m. 1. racord, sau
in total 10.667 m. 1. bransamente i racorduri.
-
Din cei 6.426 m. 1. branpmente de apa au fost de :
20 mm. d. 5.331 m. 1. sau 830/0 1

30 » » 830 » ) 12,90/0
50 » >> 256 » » 3,90/0 d
100 » " 9 >> ) 0,20/0
6.426 '
1000/0
Din cei 4.241 m. 1. racordari la canal, s'au executat :
de 200 mm. d. 4.002 m. 1. sau 94,3 0/0
1. 300 ) 219 2' » 5.4 0/0
1 -sit ) 400 .a 20 » ) 0.3 010 q
( 4.241 I 1000/0
In privinta racordurilor, este interesant 'de remarcat ca, circa
750/0 din tuburi au fost de fabricatie proprie. In acest scop s'a
organizat o mica fabrica cu perspective de perfectionare i extindere,
si o presa pentru incercarea rezistentii tuburilor. Betonul i ba-
tutul acestuia se exercita deocamdata manual.
Aceste tuburi au costat cu circa 10010 mai putin ca cele din
comert 0 au dat rezultate superioare de rezistenta. In sprijinul
acestei afirmatiuni, redam urmatoarele rezultate ale incercarilor cu
presa hydraulica. , ,4 1, .

Tub de 200 mm. d. 30 zile vechime au rezistat la 12.200 Kg./m.p. supr. radial/
A 11 3) * 12 * P * * * 8.200 * *
. * * a . 6 * * * 2. 5.800 . ,,2. tilq *
» » » * din comer
* » 180 > 3 5.800 3 ,. oh 3
toate acestea cu 15 kg. ciment la tub.
Tub de 300 mm. d. 30 zile veph. U. C. B. w a 8.100 =
* * 400 » * 30 » * * * * 7.400 » *
a a 200 » » 14 9.309 cu 10 kg. ciment, deci*
a » a > »
peste limita inferioaril admisibilke de 6.000 kg./m. p. de suprafata radiaiL '

Dupa cum se vede mai sus, tuburile fabricate de U. C. B.

$i numai cu 6 zile vechime, sunt egale in calitate cu cele de ve-

www.dacoromanica.ro
 47

chimea de 6 luni din comert, ceeiace dovedeste eh' intentia i rezul-

tatele sunt pe calea cea mai bung.
Activitatea la pavaje pentru bransamente si racorduri a fost
urmatoarea :
.-
S'au reflieut i revizuit : Pay. piatrrt Pay. asfaltat Total
Pentru bransamente m. 1. 1.719,3 m. 1. 561 m 1. 2.280,3
. » racorduri. . ) 1.627.5 » 420,3 >> 2.047,8
m. 1. 3,346,8 m. 1. 981,3 m. I. 4.328,1
LucrAri in strAzi nepavate sau macadamizate m. 1. 2.423,7
,zy » » tunelare (cc. 50010) >> 3.915.2
1,-, r i .' ii I -- .1.. t m. 1. 10.667,
,
.

Admitând o l'argime curenta de 70 cm. ar rezulta :

2.342,76 m. p. pavaj de piaträ . .,
686,91 » » )> asfalta 10.
f..1 t I

Total. 3.029,67 » sau circa 3.000 m. p. pavaje clack' mai adaoem ei

circa 500, pavaje la lucrgri executate inainte de 1925 pa-
»
vaje executate In 1925 de o coloanA volanfa: deci pavajele efec-
tuate ar mAsura rotund 3.500 m. p.
Relativ la transport, avem numai de aratat cg. s'a incercat un
sistem mixt : cu tractiune animal i cu tractiune mecania pentru
lucrAri urgente si pentru efectuarea mai economicK a transporturilor
prin marirea incarcKturilor. I

In acest scop s'a procurat un camion automobil de 3 tone

inaraturà si de fabricatie romitneasca «Astra) care a lucrat In
bune conditiuni in ultime 6 luni ale anului.
Pentru o burl supraveghere, a lncearilor interioare noui de
apà si canal incepand din 1925, toate acestea se receptioneazA de
un specialist al U. C. B. marandu-se la presiune pentru instalatiuni
de apà de 6 atm. si 'dresAndu-se proces verbal de receptie, care
merge la polita respectivl La constructii noi, aceste receptii se fac
in baza unei declaratiuni indicatoare de termenul de terminarea
constructiei in prealabil la aceastii data.
Ca 1ncheere a acestui capitol, este interesant de aratat can
parti ale orasului, socotite depe strazi au primit aceste lucrari noi.
Astfel au fost executate bransamente i racorduri in 337 strAzi
curente, 18 strAzi situate In 9 parcuri noi In parcerari.
Din aceste 355 strAzi, sunt :
265 in interiorul arterelor de centurä si din acestea
.

225 in cartierul central al Cadastrului.

Tot din cele 355 strazi, numai 90 situate la periferie au primit
lucrari noi de bransamente i racorduri in cursul anului 1925.
*/I

www.dacoromanica.ro
 48

Conducte noi in sträzi nealimentate Inca cu apa

Asupra activitatii depuse pentru alimentarea cu apa de noi
strAzi, putem afirma nu fara bucurie, ca si in aceasta directie anul
1925 este primul dela 1916 mai bogat in lucrari, ba ceva mai mult,
s'au executat in 1925 atatea conducte cat In cei 10 ani precedenti.
Astfel s'a executat :
,
in regie directa 5756 ml. cond. 100 mm. d.
» antrepriza (Parc. Boerescu) 712 * 100 >> )> >>

» regie directa . . 134 » 200 » >> %.

S'au deplasat In regie directa . 64 » 300 » >> >>

6.7f-Tr
Aceste conducte au adus in mod a0eptat 164 de noi abonati
la o lungime de 3199 m. I. sau 500/0 din total, sau pentru circa de
20 m. 1. de conducte ate un abonat, sau la circa de 40 m. de
strada ate un abonat de ambele parti, lucru explicabil prin natura
periferica a strazilor in chestiune. In ceiace priveste executia, s'a .
folosit regia directa In cele mai bune conditiuni din punct de ve-
dere technic si tot atat de favorabil din punct de vedere economic.
Ca incheere, mai putem arata repartizarea strazilor cu con-
ducte noi in 1925 dupà cartiere:
,
. in centru 7 (In interiorul arterelor de centru)
in 1924 1 periferie 11
Total . 18 strazi
_.
'
J., 1
run al
,

. , I

in centru 15 (In interiorul arterelor de centru) i.

in 1925 1 periferie 29
..-, Total . 44 strazi
1
_ , ,t t,, .

Sau la un loc: centru 22 'dtct ', 1

: , periferie 40 it, "

_t-
r . - 62 strazi
. - ,
, 1 5 In 1924
din acestea s'au instalat partial in 23 strazi 18 » 1925
11, ts , -)VI g . ,
.
1 13 : 1924
,

.
I. 1vs-anb.. .. I i J "11- 39 » "1 26 » 1925
si -i _,

,1 . ., ..,
1 18 >> 1924 I

( 44 1925 1
Total . . 62 »
>>

Cu aceste la sfar0tul anului 1925 reteaua de apa avea urma-

toarea extensiune :
11 , 1 in nknffi _

,,,, )
Conducte . gi 9+p-1 a
; Ism; n1 Eib2
. F

- 100 mm. d. 274.252 ml.

125 » » 13.790 » '1 .1j)
ad 43 '.3 / I` 4 150 >> , 11.250 »
.iw ,t :I) 'Bp fp: ;tifrfil
I
200 » » 40.407 » i

Total . 339.699 ml.

www.dacoromanica.ro
 49

Arter é,
or) ; 250 mm. d. 3.193 ml.
r I I

I g.
300 2. )) 6.147 »
)- 350 » » 10.231 »
400 » » 2.573 »
:
450 » » 3.485 » 1

j., i f ,. 500 » » 6.802 » L 1 fI /

or IMith' -- 4/.. 550 >> > 310 a
600 > » 5.878 » 'I 'nii s ; ; rwi his,
, . 650 » » 3.657 » i' r .1 11.1 ot4
700 » 6.082
>> » " , I OE

) "I
.. , 900 » » 7.600 D 1 IT 1

` Total . 55.958 ml.

Tot in legatura cu conductele de apa, mai putem releva
urmatoarele:
.Lt I

Intretinere JO L

Pentru scopul intretinerii s'a complectat stocul necesar de

rezerva, care este azi complect de 30/0 din Intinderea retelei pe
categorii. Aceasta bine Inteles i cu materialul vechi din depozit,
care din nefericire a trebuit sa fie transportat dela depozitul Co-
lentina la Grozavesti si nu fail prejudicii.
Pentru a putea preintampina asemenea surprise de evacuare,
ar fi de asteptat ca In viitor U. C. B. sà poata amenaja un loc
propriu special pentru tuburi de fonta prin cumparare.
IS s, I

1111" 1In'
-T I, j Rezervoare de convensare IT"
)4J
7 .("
Pentru compensarea presiunei In conducte (desi numai uni-
lateral) si pentru a face fata unei spargeri spontane in conducte,
serveste unul din cele 2 rezervoare de compensare proectate, acel
din Foisorul Pache existent.
Acest rezervor a fost in 1925 restaurat, cercetat, renituit, si
revopsit, iar In 1926 va primi i un indicator de nivel electric. In
aceasta ordine de idei, Inca un cuvant i pentru coloanele de apa
si cismelele publice. Cele din urma din spirit de echitate pentru
toti i pentru a termina odata cu perderile ilicite, ar trebui sa
dispara din strazile, cari, pe distanta de 500 m. in raza, ad con-
ducte de apa. Cele dintai (circa 20) nu mai au ratiune de a exista
acolo unde sunt. Nu cultiva cleat risipa si nu aduc nici un folos
real. Ar trebui sau desfiintate, sau mutate mai la periferie, ca cea
din sos. Pantelimon.
Ultimul capitol relativ la al-A este acel al cercetarii stiintifice
a retelii de apa Intelegand prin aceasta:
1. Cercetarea presiunilor ca baza pentru recalcularea retelii,
4

www.dacoromanica.ro
 50

2. Cerceterea perderilor de aria nebAnuite Prin contoare de

district.
Ridicarea presiunilor a avut de scop in primul rand furni-
zarea elementelor necesare recalcularii retelii ea uzura (coeficient
de uzurii) si capacitate de debit: In afara de aceasta se mai puteau
observa i oarecari inceputuri de perderi de apa prin neetanseitate
. in conducte. AceastA operatiune a fost anul trecut in perioada de
incercare. RidicArile s'a facut prin manometri inregistratori de pre-
cizie in cele 4 posturi fixe i anume : Str. Batiste Foisor sos.
Panduri i Postul de Pompieri Radu VodA, diagrame de 24 ore
si 2 posturi mobile cu hidranti manometri tot cu diagrame de 24 ore.
Rezultatele au fost foarte interesante i s'au cuks in 68 puncte
alese in prealabil pe artere i conducte de 200 mm. la extremitati
precum si pe conductele de 100 mm., mai lungi.
Pupa cele constatate s'a fAcut dovada ca tot centrul orasului,.
precum i cartierele cu cladiri inalte au presiunea necesara la con-
sumul maxim. Ba chiar si in puncte inalte i departate s'a constatat
ca de pilda la Cimitirul Sf. Vineri. Cimit. Ghencea, os. Col..
Mih. Ghica presiuni multumitoare la consumul maxim.
Aceste constatAri, dupa cum reese din diagramele rezultate,
(cu foarte putine exceptiuni, care indica nevoe de indreptari ca de
pildA: sos. Colentina, sos. Pantelimon, Cart. C.F. R. Buairesti-Noi,.
avand presiune insuficientA la consum maxim), evidentiazA ca, distri-
butia apei este aproape push la punct. Din alt punct de vedere
ridicarlle presiunei ne-au indreptat privirile i In alte directiuni.
Astfel s'a constatat In zona de jos presiuni ne necesare i nefolo-
sitoare de 40 m. la Spl. V. Alexandri.
Pentru a rezolvi i aceastA problemA s'a crezut cA singura
solutie este separarea orasului In 2 zone: zona de sus, pentru care
apa se va pompa ca i pan'acum, neapArat cu debit scAzut econo-
misind astfel energia i ingAduind o intrebuiutare mai rationala a
masinelor i zonei de jos, ce urmeazii a fi deservita direct, dintr'un
rezervor dela Cotroceni prin cAdere naturalA. Aceasta deservire se
va face prin cele 2 artere existente de pe malurile DAmbovitei ei
prin incA una nouA urmand limita de sud a zonei de jos, pentru
care se va comanda o parte din material si va incepe a fi executatA
in cursul auului 1926, and se intentioneazA intensificarea acestei
ridicAri de presiune in scopurile arAtate mai sus, precum i a evi-
dentia risipa nejustificata ce se mai face in unele puncte de pilda.
cu cismelele publiee.
In sfArsit ultimul capitol este aeel al cercetarilor perderilor
de apA prin contorii de district sistem D eac on ) . .

S'au amenajat 38 districte cu cAminurile lor i ar fi putut fi

puse toate in functiune, daca am fi primit la timp piesele necesare.
Acestea au sosit cAtre toamnA, asa cA nu s'a putut lucra dead
numai en 7 districte, cari s'au ales din motive lesne de inteles in
zona de jos. Desi activitatea in acest sens nu poate avea un ca-
racter cleat pregatitor, totusi s'a reusit a se gAsi i inlatura perderi
\.

www.dacoromanica.ro
 51

cum a fost la Cismigiu in districtul Schitu-MAgureanu, reduandu-

se considerabil consumatia recte perderea. Din cele constatate, se
pot aprecia debitele daracteristice ale diferitelor districte i imbu-
nAtritirile incontestabile ca rezultat al cercethrilor ceiace ne ,Indrep-
thte0e sit credem C cu desvoltarea i complectarea acestora vom
parveni a inlAtura risipa i perderea in retea. In acest scop in 1926
se va experimenta j metodele lui Voltmar Dresda en contorii de
domiciliu cu diagrams.
1.1 Fine: r on Est
Diverse
Ca informatiuni diverse, spre incheere, relevAni inovatia fise-
lor de abonamente cu date technice ce se formeazg la serv. Distri-
butiei apei i cari vor fi complete in 1926. Acestea vor avea
si menirea sa" ajute la inlocuirea bransamentelor prea vechi spre
a preveni eventuale perderi inevitabile. Cu acestea terminând ex-
punerea, chestiunei apei, se poate afirma cu satisfactie cà toate
chestiunile importante i aferente unei bune distributiuni si intre-
-tineri au fost abordate, rAmttnfind a fi duse mai departe, extinse si
,desAvArsite. A

" Serviciul intretinerii retelei de apa- '15Y110!', lb

-' In cursul anului 1925, intretinerea retelei s'a facut in condi-

tiuni mai bune ca in anul precedent, date fiind imbunAtAtirile aduse,
reteaua fiind impArtitg. in 6 sectoare cti cite un sef de post pentru
fiecare sector.
In. total s'au facut 14.726 reparatiuni : la conducte, bransa-
mente, vane, guri de apii, etc s'au schimbat 722 m. conducth de
100 mm. in .diferite puncte unde conductele sunt de fonta din cele
mai vechi i unde au fost conducte de otel Manesnian din cele
mai uzate. . .

S'au intrebuintat 4.601 m. teavii de plumb pentru repararea

bransamentelor, schimbandu-se teava veche uzath cu teavA noug. S'au
Inlocuit 1.061 robinete de concesie i diferite reparatii la alte 2.754
robinete de concesie.
.Dela 1 Martie pAnA la 1 Octombrie s'au ascultat 15.729 bransa-
mente. 1.523 vane, 1.186 guri de apa, cercetându-se perderile de apa.
S'au gasit defecte in interior la 808 bransamente, toti acesti
abonati au fost vizati said faca reparatiunile. S'au gAsit 729 bran-
samente defecte in stradil, cari au fost inlaturate cu echipele noastre.
Paralel cu cercethrile de perderi s'a facut i repararea vanelor si
gurilor de apa. Schimbarea conductelor de fonta vechi 0 a celor
de otel Manesmau, cari sunt deteriorate, se face pe masura ce
se descoperA defectele.
' In cursul acestui an, s'au schimbat capacele de guri si vane
.ce erau sparte, astfel ca asthzi putem spune ea nu mai exista nici o
guilt' de apa sau yang, care nu se poate manevra, totusi zilnic se

www.dacoromanica.ro
 52

mai prezintg defectoase, din cauza celor in afarii de uzine cari

umblA la ele i cari le manevreazii defectos.
- In anii precedenti, aproape 250/0 din vane aveau capacele
rupte i cea mai mare parte din guri erau defecte i fArA capace.
In cartierele fitrit pavaje, majoritatea gurilor de apA erau aco-
perite cu piimânt, acum ele s'au ridicat la nivel si s'au reparat astfel
ea' In caz de incendiu se pot servi pompierii de ele.
S'au gAsit strAzi fArA nicio gurit de apA sau foarte rare, pentru
acestea s'au luat ma'suri sA se monteze gurile de apA. necesare.

ATELIERUL DE CONTOARE
$1 AMENAJAREA INSTALATIILOR DE APA DIN ORA$E
In cursul anului 1925, atelierul si-a continuat activitatea de
reparare i verificare a contorilor.
In afar% de lucrArile curente ale atelierului, s'au mai executat
in regie toate lucrArile de amenajare ale instalatiunilor de apg la
abonati. Aceste lucrAri s'au executat in mare parte in anul 1924,
and s'au dat in antreprizà.
In anul 1925, socotindu-se mai nemerit a se executa in regie,
s'au continuat aceste amenajAri executandu-se 5.422 lucrAri.
Restul lucrArilor urmeazA a se termina in anul 1926.
.
Se poate in total rezuma astfel activitatea statiunei de con-
toare pe anul 1925 :
sisteme . . . . . . . . ...... .
S'au reparat, vopsit i verificat contori de diferite diametre si
.
In depozit am avut contori noui de diferite dia-
buc 10.986
metre si sisteme intrati in cursul anului t. 4.576
Total . . buc. 15.562
S'au instalat la abonati, de cAtre statiunea de con-
toare buc 8.701
S'au instalat contori noui pe bransamente fArA con-
tori de catre statiune i la bransamente noui de servi-
ciul Distributiei Apei 1.435
Total . . . buc. 10.136
Totalul contorilor noui i reparati aflati in de-
pozit in cursul anului 1925 . . buc 15.562
Contori instalati la abonati in cursul anului 1925 . . 10.136
Au 'Auras in depozit la 31 Decembrie 1925 . . buc. 5.426
Instalati la abonati in cursul anului 1925 . . . buc. 10.136
Rant* In depozit la 31 Decembrie 1925. . . . » 5.426
RAmasi instalati la abonati i nereparati . . . . 10.431
Totalul contorilor instalati in depozit . . . buc. 25.963
Pentru lucrArile de amenajare ale instalatiunilor la abonati se
pot da urmAtoarele date : . r .

www.dacoromanica.ro
U.
 53

S'au scos dela ationati contori de diferite sisteme i dia-

metre buc 8.701
i S'au facut lipituri la tevi in amine 4.245
D

S'au reparat robinete de oprire in amine . . 2.362 2>

A S'au curatat amine in numar de P 4.600

°I -I ) 2. resturi de tevi holendere » 7.000
) cercetat perderi de apa la abonati la 10.000 cazuri.
) facut diferite reparatiuni la instalatiile de apa ale cladi-
rilor din curtea uzinei.
In afara de lucrarile aratate mai sus, in cursul anului s'au
confectionat in atelier o serie de piese necesare contorilor 0 anume:
Placi diferite pentru contori buc 3.517
Popice pentru contori ) 5.305
, uruburi mici x,
8.238 '

Site pentru contori » 4.552

....... .
i
t. Indexe pentru contori . D 41.808
Lagare de ebonita 1.006 x.

'i Garnituri de cauciuc D 11.258

t Piulite pentru contori si robinete . . 2.000 3)

Ventile pentru robinete D 2.950

Piulite pentru mecanisme de contori . . D
410
Pentru aceste piese a rezultat o diferentA de cost conside-
rabila, filth; cu preturile aceleasi piese ce se comanda in strainatater
in sensul a aceste piese costa mult mai putin, confectionate in ate-
lierele noastre.
. , In medie s'au reparat 36 contoare pe zi. ' t ,
Comparand activitatea atelierului din anul 1925 cu cea din
1924, avem rezultatele urmatoare :
1924 1925
'It p
. Contori reparati . '.
» montati in oras
.... .. .
. . 11.739
7 746 buc.
»
. 10.986 buc.
10.136 )
Lipituri de amine 500 > 4.254 »
, Curatiri de camine 1.900 » 4.600 *
Cercetari de perderi 2.000 » 10.000 ),
Piese exeeutate [ifAQ Bo AI-1-0-0x,--,
Placi diferite pentru contoare. . 335 buc. 3.577 buc.
1 Popice pentru contori . ' 685 » 5.305 »,
.
*uruburi : 1.730 ) ' rl, 8.238 )
Site 300 3' '' 4.552 )
I Indexe 1.240 » 41.808 »
Lagare de ebonita
,1 . . 360 ) 1,006 )
Garnituri de cauciuc 2.300 2 '9' 11.258 »

(Iv i Piulite pentru contoare P

830 ) 2.000 »
Ventile pentru robinete 1.820 2. -- 2.950 )
In timpul anului 1926 speram sa ia o desvoltare si mai mare
^

confectionarea in atelier a pieselor necesare contorilor. if

www.dacoromanica.ro
 54

Situatia contorilor noi esiti din magazie in cursui anului 1925

Sistemul con- DIAMETRUL in mm.
torilor 10 15 20 25 30 40 50 60 80 100 150 Total
C. Andrae . 70 30 -- 100
Breslauer . . . 6 304 875 2 27 12 3 11 1240
Siemens & Halske 6 14 7 56 4 1 2 9 92
Bopp & Reuther 3 3
Total . . 6 310 962 37 56 6 28 14 5 11 1435
. 1

tr ,
Situtia.,, contorilor reparati esiti din magazie in cursul
anului 1925
P,: DIAMETRUL in mm.
.

,....-
r
qi 0
74-1

Sistemul contorilor 10 15 20 25 30 40 50 60 80 Total

C. Andrae . . . . 7 1633 1749 30 224 22 ' 29 8 11 ,.. 4080
Breslauer . . 571 492 238 31 1 1 1 4" 1335
Siemens & Halske 28 49 49 14 _L 2 -- 142
Bopp & Reuther . 7- . 494 735 139 230 "I 1598
A. C. Spanner . . 499 865 116 66 __ 1546
Total . . .
, 7 3225 3890 939 565 22 32 9 12 8701
,

Situatia contorilor reparati si intrati in magazie in anul 1925

DIAMETRUL in mm.
-Sistemul contorilor 10 15 20 25 30 40 50 60 80 100 Total
C. Andrae 1610 . . . . 21 1655 380 204 40 33 26 12 3981
Breslauer 624 . . . 446 354 30 7 3 6 5 1475
Siemens & Halske 2 46 83 62 20 9 3 1 2 228
A. C. Spanner . . 573 878 148 87 1 .4 1948
Bopp & Reuther . 640 740 192 375 1 1687
Total . . 23 3403 3802 1136 716 42 49 32 19 7 9319
Contori reparati, rma.i neverificati 1667
. '. Total reparati . . . 10986
< r.t it'e. I 1 41 i -rill Itt )
(R) t 't :!34.'.,II.1.0 morY1-,-, -.:

EXECUTIA DE CANALE IN ANUL 1925

f .
In anul 1925, cu toata dorinta Ad-Oei U. C. B. de a se Ca-
-
naliza cat mai multe *strazi lipstite de aceste lucrari edilitare si in
special cele marginase care sunt inteo stare de higiena destul de
deplorabila, nu s'a putut face cleat o parte din ele, din lipsa de
fonduri necesare. . . . . .
In tabloul alaturat se \rad lucrarile executate In acest an.
Canal tubular Canal Ovoid Total metri Ciimine Recipienti
in antrepria 5596,50 1385 6981,50 133 102
In regie . . 1030, 1030 23 1030,
41
Total . . . 6626,50 - 1385 8011, .. 156 146

www.dacoromanica.ro
iP r
 55

Guri de scurgere bucati 268 cu racordurile lor o

CAmine de inspectie bucAti . . . . 180
Personalul ocupat cu aceste lucrari au fost : . miq
1 Inginer .' L rP 1:9,34,a4
2 Conductori 'Pt' . 1 i V")) cr
1 Agent technic Ib.L.:
lavInt Ufl 2 Desenatori .1.11.L111 nli
I 439J" Di 9b 2 Supraveghetori. :Luca nib i.!;114 .1'97//
- 9b ttilOc
.t Si 1 ,IAJ !La; yi Intretinerea canalizarei 44100 f.),a

Starea extrem de rea in care se .gäseau canalele inainte de

anul 1924, a fAcut ca problema curatirei i intretinerei canalizarei
sà devie de mare insemnAtate. .

Lipsa de fonduri in anii precedenti, care sa fie destinate

intretinerei, anii de razboi si cei imediat dup razboi, au fAcut ea
toate lucrarile edilitare A' fie lasate in parasire, iar canalele sA fie
infundate, unele aproape rat% remediu.
Lipsa de ingrijire a publicului, sistemul de spAlare i matu-
rare al strAzilor, cantitatile mari de nisip turnate peste pavajele
noui, intre altele, suntcauzele principale ale Infunda'rilor, cAci toate
aceste materii fiind antrenate de apele superficiale (ploi, zApezi
topite etc.) in canale, sunt depuse acolo, de IndatA ce viteza apelor
s'a micsorat, formand o masa' compacta greu de dislocat.
In 1923 nu mai existau instrumentele speciale de curatire.
In anul 1924 se fac primele inceputuri de curAtiri sistematice, In-
cepAnd cu curatirea regulath a gurilor de scurgeri (recipientii) si
desfundari urgente, pentru ca in 1925 sit' se dea toata desvoltarea
necesarA i toatA atentiunea cuvenitA acestei sectiuni.
Inzestrarea cu instrumentatia specialà comandata, ne-a usurat
sarcina curatirilor i nAdAjduim ea in curAnd, Intreaga retea de
canalizare sit fie revazuta, curhtat i pusa In ordine.
Ca si in anul precedent, euratirea gurilor de seurgere, a facut
obiectul unei continui supravegheri i intretineri, ajungand a efectua
42.115 de curAtiri la un total de 5445 guri de scurgere. Deci fie-
care gur l. de scurgere a fost curatata de -1
42.115 .uitm ,F3h .11,S vIt4
7,8 ori pe an u, toilualoa 41,tatIvi
ttstri't 5445
fata de 4 ori in cursul anului trecut, ajungAnd a indoi numärul
curatirilor efectuate.
Datorita acestei griji, ploile i zApezile topite nu au mai produs
inundatii iar apele s'au putut scurge in mod normal.
Nici eurdtirea eanalelor tubulare, nu a fest neglijata, cAci din
184.818 m. de canale tubulare, 39.257 m. au fost desfundate hi
curatate cu peria, redate fiind complect intrebuintArii lor naturale.
Exceptie face canalul de pe Sos. Stefan cel Mare, care, desi
desfundat i periat complect, nu se mentine curat, din cauza soselei

www.dacoromanica.ro
 56

care are atita noroi cum si din cauza dimensiunei mici, fate de
suprafath de deservit, rAul nu va putea fi inlAturat de cat numai
prin scimbarea acelui canal, potrivit planului general de canalizare,
va putea indrepta starea actuala i inlAtura inpotmolirile, ce se
produc dupa fiecare ploaie.
Canalele colectoare inclusiv canalele ovoide, fiind in parte
accesibile, permit curAtirea mai lesnicios desi acestea sunt 1nfundate,
pe alocurea pana la 2/3 din lumina lor, iar cantitatile de material
solid, de scos, sunt enorme.
De notat e faptul ci colectorul general de pe malul sting al
Dambovitei era cel mai rAu infundat din toate colectoarele depe
partea sane a Dambovitei. Am gäsit in unele puncte depozite de
1,40 m. la un ovoid de 1.80/120 m. ceea ce explica usor cauzele
inundatiunilor diu timpul ploilor, precum i starea actuala a canalizarei.
La curAtirea acestui colector general se lucreaza continuu din
1924, fart a fi reusit sa-i terminam despotmolirea desi s'a lucrat
si se lucreaza cu echipe de zi si de noapte i in timpul iernei.
Totusi curatirea s'a efectuat pe cea mai mare parte a traseului
si acolo unde el primeste afluenti mai multi asa c scurgerea
apelor e asigurata si se face astazi fArt piedici.
In total s'au curAtat 10.309 ml. I

In activitatea lnceputa, am fost mult stingheriti 'de lipsa de

amine de inspectie, unele fiind distantate intre ele la 200 m. si
chiar mai mult. Din aceastA cauzA a trebuit mai Intel sa se con-
struiasca caminele i pe urma sa se continue cu curatirea inceputh.
1 111 'A 1'
31. - ';
Rezervoarele automate de spälare :

, Rezervoarele automate de spalare, au fost verificate, curAtate

si partial puse la punct, ramanand, ea punerea lor in total in functie,
sa se fact In cursul anului viitor dupa," ce bransamentele lor
vor fi reparate. -
Mare parte din recipienti (guri de scurgeri sub trotuare),
erau ruinati, fundurile stricate, tencuiala cazuth, capacele sparte, iar
bordurile lips sau de neintrebuintat.
S'au reparat complet 95 de recipienti si 118 &amine de in-
spectie ; s'au construit din nou 61 de recipienti si 55 amine de
inspectie.
Cu ocazia curAtirei i intretinerei canalelor i recipientilor s'au
scos aproape 4000 vagoane de materiale solide i transportat la
vadul de descArcare.
Aceasta cifra ilustreaza cat potmol s'a depus pe canale in
timpul cat reteaua nu a fost intretinuth, precum i necesitatea unei
intretineri i supravegheri continue.
Intreaga Intretinere s'a efectuat cu urmatorul personal:

www.dacoromanica.ro
 ' 57

Luna Zidari Ajutori Total

zidari Mecanici CrufAlari Caruta§i

lanuarie . 3 44 25 72
Februarie . ,- 1 4 . --. r (1 )i , 76 i 35 ( 115
Martie . . ..1 6 1 ) 1 85 40 1. 131
Aprilie . . 4 62 36 -.(1- 102
Mai . . . . 7 t 1 75 4 . 43 r., 125
Iunie . . 8 4. 12 , tt --) In, 1 81 -0 44 "1. 145
Iulie . . . 12 2 '0i . ,4 112 f 45 t 171
August . . ! 11 20 110v 1 MI , 75 m 44 151
Septembrie 5 _1 2 ,01 I ., 1 e , 89 . 4 . 41 ) 138
Octombrie 9b 6 5,t 12 1_ )!'r9 90 1 , 45 1 153
Noembrie . 5 , 4 1 , 89 1 Y ' 40 -1) 139
Decembrie . 8 11 99 45 163
Total general 79 63 3 977 483 1605
i un
Mara de 6 supraveghetori de sectoare.
In fine supravegherea, conducerea i controlarea luergrilor de
curAtire i intretinere a canalelor cari s'au desvoltat in anul trecut
in mod sistematic i intr'o ingsurg ping acum neatinsg a reclamat
o activitate incordatg a intregului personal. In schimb nu s'au mai
inregistrat zilnic, ca in anii precedenti, zeci de reclamatiuni pentru
canale infundate i strAzi inundate, de0 conform comunicArii ser-
viciului Meteorologic s'au inregistrat In anul 1925 urmatoarete ploi
foarte intensive :
La 18 Iulie 0,34 mm. pe minut ; dnrata ploii de 47 minute
» 16 Aug. 0,22 ) a » » » 43 »
-.a §i 2. 15 Sept. 0,40 a a » » » 15 »

Pentru comparatie mai adaog urmgtoarele ploi considerate ea

mari : , , (1;
La 15 Main 1923 InAltimea apei cgzute a fost aprox. 1 mm.
pe minut (ploae torentialA).
2' 19 2' 1923 ingltimea apei azute a fost 0,5 mm. pe .

minut.
Cantitatea totalg de apg cazutg in anul 1925 In luna Maiu a
fost de 64,3 mm. Wing cu 2,3 mm. mai mare dead cantitatea
totalg normalg a acestei luni care este 62,0 mm.
In interesul general s'a intoemit pe baza buletinelor meteoro-
logice urmAtoarea tabelg de inAltimea ploilor cgzute in total normal
pe fiecare lung. :
Ianuarie 33 mm. Main 62 ram. Septembrie 41,4 ram. ), Y1
Februarie 27 » Iunie 88,2 ) Octombrie 43,1 2.
Martie 42,4 Julie 68,9 >
> Noembrie 45,6 )
Aprilie 44,9 oDu August 50,8 ) Decembrie 39,8 i»
ob tiS bdt, 1 *A-12: -

www.dacoromanica.ro
 58

f J 1' an1
,---- UZINA CENTRALA ELECTR1CA
t - - t ;alp .14-iiti
T.
Uzina centrala electrica a Comunei este principalul isvor de
electricitgte al Capita lei i a dat in cursul anului 1925 cam 2/3 din
totalul energiei electrice.
Uzina poseda patru unitati turbo-generatoare de curent tri-
fazic 5.200-5.500 volti in putere totalg, de 8.200 kw. La acestea
se mai adaug Insä o putere de 3.500 kw., ce se poate lua dela
Soc. Electrica prin linia de 60.000 volti Floresli-Bucuresti. 0 noun:
unitate de 10.400 kw. va fi instalata in uzina in cursul anului 1926.
''' Cresterea cererei de curent electric este eta de mare Inca
valfi nevoe in curbed de noi surse de electricitate.
Aceasta crestere este invederatà in tabloul urmator argtând
-cresterea energiei distribuite in ultimii 5 ani.
.. ... i
,-.

Consumatori 1921 1922 1923 1924 1925

S. T. B. ......
Statia de pompare .
3.859.011
2.410.460 ', "0 " "'
_ 8.632.480
3.574.180
Captrtrile de spit . . . - -'- -EI )'- 1"1 ;') . 1.774.580
Lumina 0 forti . . .- 10.799.640
Total . . 9.023.217 10.724.187 12.493.092 19.157.117 24,730.890
4 .7
Turbinele actuale luereazg cu aburi supra-Incalziti la 3000 si
avand o presiune de 14 atmosfere deasupra presiunei atmosferice.
Instalatia de cazane necesara se compune din : , t
8 cazane de 300 m. p. suprafata de Incglzire. .1
2 » » 450 >>
>>
I

2 cazane de 550 m. p. suprafatg de incalzire in total 12 ca-

zane toate de sistem Babcock Wilkox 4.400 m. p. suprafata de
Incglzire.
In anul 1926 se vor pune In functiune crematoriul de ars
gunoae ee se instaleaza Ring uzina eIectric i in care doug cazane
de 300 m. p. suprafata de Incalzire fiecare, vor trimite aburul spre
a fi utilizat de uzina centrala electricg.
Cazanele Babcock-Wilkox din uzina electricg pot vaporiza ping
la 20 kgr, abur pe ora i metru patrat de suprafata de ineglzire
sau in total 88.000 kgr.
Cazanele din crematoriul de gunoae se spell c vor putea
produce 9.000 kgr. abur pe org.
Productiunea oral% a tuturor cazanelor ar fi 97.000 kgr. abur
pe org.
Din cauza ea,' nu se poate ca toate cazanele sg, functioneze
deodatg, productiunea maxima este aproximativ 0,7 din cifra indi-
cata adica 68.000 kgr abur pe org, ceeace este suficient pentru a
produce cu turbinele moderne 10-12.000 Kw.
In cursul anului 1925 s'au pus in functiune 'eele 2 cazane
mai mari ale uzinei de 550 m. p. suprafata de ineglzire.

www.dacoromanica.ro
 59

Tot in acest an s'au montat aparate moderne de mAsurA ei.

pentru controlul arderei care au dat rezultate admirabile.
Consumatiunea de combustibil pe KWO. a descrescut sim-
titor si in anul 1925 ajungAnd la 0,845 kgr. pe KWO. emis.
Progresele facute in aceasta directie prin imbunAtAtirea fa-
aura reese clar dacA se comparà rezultatele ultimilor ani.
In 1921 s'a consumat . . . 1,419 pe KWO. emis
» 1922 » y>
. . . 1,368 )> D
SILW"
2. 1923 3. a . . . 1,283 2. a a
2. 1924 » a . . . 1,027 » a
t
OR
) 1925 » a . . . 0,845 2.
'a a

Spre a se ajunge la acest rezultat imbucurnor a fost necesar

a se face lucrari insemnate din care citAm :
1. Inlocuirea a 2 turbini vechi A. E. G. de 1.000 Kw. cu
altele noui sisteme Brown-Boveri de 1.100 Kw. si cari au o con-
sumatie mai redusä.
2. Instalarea de economizoare la cazanele No. 9 si 10, spre
a se mari randamentul cazanelor.
3. Izolarea conductelor de abur spre a se evita pierderile prin
radiere a conductelor.
4. Micsorarea consumului propriu al uzinei prin modificarea
pompei de condensatie a turbinei No. 4.
5. Instalarea aparatelor impedicAnd depunerea pietrei In caza-
nele cu aburi.
6. Ridicarea temperaturei aburului supra Incalzit necesar tur-
binelor dela 2800 la 3200, imbunAtAtind prin aceasta randamentul
turbinelor.
7. Utilizarea rationalA a energiei luate dela Electrica in scopul
de a face ca uzina GrozAvesti sA aibA o sarcinA cat mai constantA.
8. Inlocuirea mai multor transformatori de fortA utilizati spre
a satisface consumul intern al uzinei prin unul mai sigur, micso-
rand astfel pierderile in gol.
9. Controlul arderei prin aparate, indicAnd tirajul si tem-
peratura focarelor i bioxidul de carbon din gazele arse.
Toate aceste masuri de abia au inceput a produce efectele
speram ca in anul 1926 vom utiliza si mai rational combustibilul.

Serviciul electric exterior al,

Iluminatul electric particular ,

La finele anului 1925 am avut instalat in Sect. Rezervat urma-

toarele : 20 transformatori electrici diverse marimi cu o putere de
1.005 K. V. A. si cari Bunt proprietatea Uzinelor Comunale Bucu-
resti. In afarA de acesti transformatori la Atelierele Comunale din
strada Berzei s'a mai legat. la reteaua U. C. B, un al douilea trans-
formator de 160 K. V. A. proprietatea Atelierelor Comunale, apoi:

www.dacoromanica.ro
 60

1.104 ml. cablu de 3 X 16 + 10 m/m2 sect. 220 volti

2.616 » » » 3 X 25 + 16 » s s witt a9q
5.524 » » » 3 X35+25 » ,
>>
s » )
2.549 » » » 3 X 50+35 1. D a >>
( >> olip
55 s >> » 3 X 70 + 50 3> >> s s
154 3 X 10 m/m2
» » D
>> >) 5.000 /.
500 3 X 25
s » » >> >> >> >> >>

230 » 3 X 35
>>
s » >> >> >> >>

5.381 » » » 3 X 50 s >> >> D >>

3.484 s » » 3 X 70 3> >> >> >> >>

16.290 » » » 3 X 95 » s 0 s >>

1.950 » » 3 X 70
>>
* >> » >>
>> p. Abat. Com.
apoi 559 abonati la lumina' IN; AC 1, It. '
39 >> » forth motrice 'ib aluggies:n? rrtriati, nal -sd,
c. a) Cabluri.
.'" g A Is ' , .1
S'au wzat in 1925 pentru 774,40 m. I. cablu de 3 X 10+6m/m2
bransamente, la particulari 193,30 m. 1. cablu de 3 X 16+10 m/m2.
iar pentru retea 60 m. 1. cablu de 3 X 70 m/ro2 sectiune
ft.'e(t (canalizhri): pt. 5000 volti. 403,50 m. I. cablu de
3 X 35 + 25 m/m2 pt. 220 volti. 455,60
:; uit1 ibogt triiq e rrK m. 1. cablu de 3 X 50 + 35 m/m2 pt. 220
volti. 55 m. 1. cablu de 3 X 70 + 50 mm2.
- t pt. 220 volti.
. /
b) Transformatori.
Pe lângh posturile de transformatori existente, s'au mai montat :
la Industria bumbacului din Spl. Abatorului un post de trans-
formator cu un transformator de 16 K. V. A. iar la postul de
transformatori Talpa-Rocus din str. Thbhcari, s'a inlocuit transfor-
matorul de 50 K. V. A. cu un altul de 150 K. V. A.
).
_ow) c) Contori electrici. oi it...141;24v '
In cursul acestui an s'au montat: w4 1;414;4 tp-41
9 contori de 3 Amp. 120 volti. t h Intui4)
30 » » 5 >> » » . i 'm49.1.13,9(4 Aiwa19g
54 » » 10 » D >> ;. aut
Ir111.1.1 . 34 » » 15 s . D >>
L

2 » » 20 >> » »
1 2 » 30 >>
» »
15 » » 3 X 10 Amp. 208/120 volti.
14 » » 3 X 15 » » s
» " 3 X 20 »
ii." 23 » ' 3 X 30
»
>> D 2A 19411 I
8 »
' 3 X 50 » I' » Ita i#ij 0 1.41,1 ,t
lc 2 » r
Y, 3 X 75 » » 1. .1-

91sd m 1 D D 3 X 200/5 » » '01 'x

-arum Acer 1 » » 3 X 250/5 >> ' .
» 'a i
1 » 1619: ' 3 X 300/5 » a # ) a6 int11/01

www.dacoromanica.ro
 . 61

Din curentul electric produs de Uzina Comma s'a distribuit :

a) La Societatea Comunall a Tramvaelor BucureW
Curent transfor- Curent alter. Curent alterna-
mat In continuu Curent alter. transformat in tiv 5000 volti
LUNA 800 volti 5000 volti 208 volti redresat
Ianuarie . 536.680 KWO 30.720 KWO 2.300 KWO --
---
Februarie 498.210 » 27.720 . 2.270 »
i 28.970 .
Martie . 572.280 » I 2.300 .
Aprilie . 576.270 * 1./ - 25.340 » 2.290 .
623.300 » ,
Mai . .
Iunie . . 636.570 »
26.370 *
26.310 * '
6.770
4.520
»
»
.
-- a.

Julie . .
August .
Septemb.
688.050
566.720
605.'t 50
. ''
»
*
27.690
35.450
38.610
.
.
.
5.210
6.520
2.930
*
.
--
Octombrie 470.880 . 41.460 * 6.980 . 197.000 KWO
Neembrie 294.570 » '-b 9P-r 40.140 » ;9 7.570 . 438.000 »
Decembrie 334.210 - 43.770 . 6.510 . 44.000 *

Total general 6.294.490 KWO 392.550 KWO 56.170 KWO 1.119.700 KWO
I t . I

b) Soc. Generala de Gaz i Electricitate . .

1 i?'1.1 ill 1
Ill )t.1 /' Prin Sub- f Prin ' Prin Aid. Prin Hala PrIn Untie Prin Inst.
static Bufet Connate Ghica Groin* Geologic
LUNA KWO KWO KWO K WO KIVO KWO ,

Ianuarie . 273.262,500 210.820 25.880 146.840,625 -- --

Februarie T.;[ 215.137,500
Martie .
Aprihe .
218.906,250
185.381,250
212.900
235.810
187.620
29.100
32.880
31.400
148.096,875
150.581,250
118.884,375 100.630
- --
Mai . .
Iunie . .
Julie . .
190.500, -
185.437,500
142.931,250
203.810
197.440
126.880
22.380
14.730
3.820
122.362,500
109.921,875
84.431,250
-
25.580
--
August . 35.475, = 21.760 17.920 22.912,500 41.890 320.970
Septemb. 133.968,750 21.670 18.010 77.371,875 74.910 321.850
Octombrie 406.500, - 24.250 27.000 167.428,125 109.620 404.520
Noembrie 465.262,500 elf 24.420 17.910 182.512,500 141.540 404.400
Decembrie 544.162,500 67.500 20.480 218.653,125 284.940 233.320
Total general 3.032.925, - 1.534.880 261.510 1.539.996.775 779.110 1.685.060
. 1 IL.
I

0 Totalul General de K W 0 furnizati de Uzina

centralä electricii in 1925, cititi la contorii diferitilor abonati
, .:I 4.1,n ..tsiaoe
.!tit Eittf Ianuarie . 1925 1.356.705,125 K.W.O.
Februarie ) 1.270.9,34,375 >> a I i.19
Martie » 2.684.228,500 D
a01
S'of, Aprilie . ) . 2.252.988,293 » .b
Mai 2. 1.742.440,042 2, Yi 4
f00.0 Iunie
.141. 7) 1.703.223,783 D

im,u0 tL. Iulie . . 2. 1.604.451,697 ) 421

rj 00y August 'L0 2. 1.654.092,283 » ,

www.dacoromanica.ro
 62

Septembrie 1925 1.866.903,509 K.W.O. 12.

Octombrie ) 2.352.256,610 »
Noembrie ; 2.585.208,375 » )' P-
Decembrie » 2.880.515,364 )
4!` Total general . 23.953.947,864 K.W.O.
,.1
Acest curent s'a cetit la contorii abonatilor.
1
!,
IluminatuI electric particular . r
In cursul anului s'a intretinut reteaua electricA a Uz. Com.
care cuprinde 26.039 m. I. cablu electric de 5000 volti si ca. 8.128
m. 1. cablu electric de 220 volti precum si 20 posturi de tranfor-
matori cu toate aparatele i accesoriile lor, insumAnd 1215 K.W.O.
lo 0
0011. Iluminatul electric public U. C. B.
S'a fAcut intretinerea retelei electrice subterane a iluminatului
public pendinte de U. C. B. si anume :
Iluminatul B-dul Elisabeta, B-dul Academiei, B-dul Carol,
Cismigiu, Sos. Kiselef pang, la Arcul de Triumf, B-dul Lascar Catargiu,
pang la piata RomanA, apoi a retelei electrice aeriene deservind 5os.
Kiselef dela Arcul de Triumf i piing la vila Dr. Minovici, Podul
Sf. Elefterie, Spl. Domnita, Independentei, 5os. GrozAvesti pang la
Rezervoarele de apI dela Cotroceni i Str. Economu CezArescu.
In total ea. 3740 m. I. retea aeriang trifazicA i monofazicA.
In cursui anului 1925 s'au intrebuintat pentru ilurninatul public
pendinte de U. C. B. urmAtoarele lAmpi electrice :
320 lAmpi de ate 500 Watti 120 volti T
'
290 ) a » 300 ) » *
180 ) .» ) 200 ) ' D » . -61
250 ) 5 X' 100 2' ) 2 "
o(
Personalul. Pentru intretinerea retelei iluminatului public si
particular am intrebuintat pe lane( personalul de conducere o echipA
compussa din doi electricieni, doi lampisti i trei muncitori.
In cursul anului 1925 Uz. Com; Buc. a furnizat pentru ilu-
minatul Electric public 242.906,017 K.W.O.

Iluminatul electric public al Soc. de gaz i electricitate

e,
Societatea generalg de gaz i electricitate a avut pentru ilu-
minatul public la finele anului 1924 20.913 ml.
retea aeriang de diferite sectiuni
(2 X 10, 2 X 16, 3 X 16 + 10, 3 X 25 + 16),
deservind , 567 becuri
electrice de diferite mgrimi.
In anul 1926 s'au mai adAugat
retea -aerianA deservind .
0
. . . ..... .
r 10.001 ml.

Total . 30.914 ml. si 846

.
. 279 becuri
becuri

www.dacoromanica.ro
 . 63

91 ControIul instalatiunilor electrice pendinte de reteaua

.1 .1 societhtii generale de gaz $i electricitate
:/.
Instalatiunile electrice de lumina si forth: motrice, se executa
in cuprinsul Municipiului Bucuresti, numai de instalatori cari poseda
o autorizatiune speciala in acest scop, eliberata de Uzinele Comu-
nale Bucuresti pe baza de concurs. Actualmente exista in Bucuresti
108 instalatori autorizati.
S'au verificat i s'a dat curent la 2.893 instalatii electrice le-
gate de reteaua orasului.
S'au verificat 26 sali de spectacol. ,b m kat', dll
Controlul instalatiunilor de lumina', si sonerie electrich
dela cládirile comunale
. Personalul de conducere en un electrician si un ajutor a exe-
eutat diverse reparatiuni de intretinere atilt la instalatiuni electrice
pentru lumina cat si pentru sonerie la cladirile Comunale i anume
Ospelul Comunal, Uzinele Comunale Bucuresti, scoli primare
Comunale, judecatorii, serviciul veterinar Comunal, dispensare, etc.
intrebuintandu-se intre alte materiale si lampile de mai jos :
ca 90 lampi de cite 75 Watti 120 volti
» 460 » A » 60 a A A

» 410 i 2 >> » 50 lumini ,

D 420 'D » » 32 » » >>

» 460 D D » 25 » » » fi'il
» 100 >> > >>
16 >>
,
)) >>

'1 74 i( ct'

Iluminat electric particular pendinte de societetea

generala de gaz l electricitate .

In cursul anului 1925 societatea generala de gaz i electri-

eitate a avut la 15.289 abonati 16.574.687 K. W. 0.
La finele anului 1924 societatea generala de gaz i electri-
eitate a avut 204 000 ml.
retea de cabluri pentru mica tensiune, avand sectiunile
3 X 25 + 16, 2 X 35 + 25, 3 X 50 + 35 etc. air 8 .

In cursul anului 1920 s'au mai adaogat retea mica "s

tensiune 9 997 2
f
Total . . . 213,852 ml.
02
Reteaua electrica de mare tensiune a societatei
generala de gaz i electricitate la finele anului 1924 era . 89.659 nil.
(cabluri de 3 X 10 ; 3 X 16 ; 3 X 25 ; 3 X 35 etc.)
In cursul anului 1925 s'au mai adaogat . . . 4.593 »
Total . . . 94.252 ml.

www.dacoromanica.ro
 64

Reteaua electrical a societAtii generale de gaz i electricitate

a fost deservita !Anal la finele anului 1924 de . 127 transf. electr.
caH fac impreun'a 11.745 K.V.A.
la care s'au mai adaogat in cursul anului 1925 16
transf. electr 9.270 >> »
,
. . . >>

--tit 1
;, ) Total transf. . . 143 11.745 K.V.A.
In ceeiace privesc contorii electrici pe caH i-a avut secietatea
generala de gaz i electricitate, pang la 31 Decembrie 1925, acestia
se pot vedea in tabloul de mai jos :
') 1 7 6102 i" Contori electnici
Adiiogat in Scosi in
1 Ianuarie 31 Decembrie cursul anului cursul anulai
Contori Amp. 1926 1925 1925 1925

3
5
757
2.619 .ff
f, 742
3.210 ; .
' . 591 i . -- 15
r>
10
lb
I
i
3.567
1,749
1 4.456 ,t
2.191
889
442 --
20
25 '
163
27 .
il r- 199 '
' : 27
" 36 , ,
--
30
35
50 10
34
2
*4.
4
Iii

16
( 35
2
26
I

-
3X3 88 88
3X5 997 997
3,5 j.. n 0 30 r 30 ,
ct .
-- ' LC fli
3 X 10 1.194 r 1.446 r. , 252
3 X 15 935 '' 1.139 204
3 X 20 . , 619 , ,. 650 .' _i 31 I i ' 1

3 X 25 30 ,: 32 .q. 1 2 ,
3 X 30 - . 284 . . 312 . t-, i,... 28 1,
3 X 50 ,.. 189 205 ., . . . 16 . lui --._ fr.>
3 X 75 67 . r. 73 t s. -ti 6 "i , d .., 1
3 X 100 41 ,, 43 .` F 2 ; , . . .....4 / 1,, 1-

3 X 100/5 1 I,,' 1 1" j)1 i= 'ri

3 X 150
3 X 150/5
28
28
,

28
1
. 1
1
.. , .. .. . g 1 2

3 X 200 21 20 1
3 X 200/5 : 3 tg K r4) 5 I. .): 2
3 X 250/5 , 1 , . ;r.0 . 1 I, .1 .b
f ,
,

10 -,
3 X 300 10 ' , . t
Ceasoarnice . 14.260 7` 16.772 ' 2.522 16

www.dacoromanica.ro
 65

Substatia electric B-dul Carol 15

Pe lane cele patru convertisoare in cascada,' existente la
aceastA substatie s'a mai montat un grup redresor de 1000 K.W.
impreung, cu toate accesoriile trebuincioase. Grupul redresor corn-
plect a costat ca. 4,5 milioane. De asemenea s'a facut studiul dis-
pozitiei substatiunei No. 2 ce se va clAcli. In B-dul Dinicu Golescu.
Apoi s'au mai fAcut lucritri de Intretinere la cablurile care leaga
Uz. Centralg Electricii GrozAvesti cu substatiunea din B-dul Carol
No. lb. S'a inlocuit cablu de 240 m/ra2 sectiune, care alimenteazA
reteaua S. T. B. prin punctul Buzesti pe o portiune de 190 m.
deoarece pe aceastA portiune cablu posedà defecte de izolatie la
4 'pgmânt.
Tot din cauza unor defecte de izolatie la parnfint s'a inlocuit
pe o portiune de 30 (trei zeci m. 1.) i cablul tot de 240 rn/m 2
sectiune care alimenteazA reteaua S. T. B. prin punctul V. Alexandri.

Abatorul Comunal
Sub conducerea i supravegberea U. C. B. se face electrificarea
jJzinelor abatorului Comunal, infiintându-se un post de transformator
de 320 K.W.A. rare va deservi deocamdath in afar% de iluminatul
abatorului douà electro-motoare a cftte 68 cai cari actioneaza; com-
presoarele precum i un al treilea electromotor de 41 cai. Tot din
acest post de transformator vom furniza curent atAt pentru parti-
culari cat i pentru iluminatul public din sectorul abatorului.
,

Serviciul iluminatului cu gaz si petrol si controlul

iluminatului cu gaz al Societatii Generale
de Gaz si Electricitate
Societatea GeneralA de gaz i electricitate a vandut in 1925
$.168.488 m. c. gaz aerian la 11.318 abonati ; La finele anului 1924
societatea avea 12,544 abonati rezultà deci ca" in cursul anului 1925
s'au suprirnat 1.226 abonati cari 0-40,u introdus electricitate.
Societatea GeneralA de gaz i electricitate a avut la finele
lui 1924 297 169 rn. I.
iar in 1925 s'au mai adgogat 41 >>

Total . . . 297.210 )
conductA gaz aerian.
AceastA retea deservea la finele anului 1924
7.284 lampi gaz aerian
In cursul anului 1925 s'au suprimat . 43 » >> r
(inlocuindu-se cu lärapi electrice)
Total . . . 7.241 ra'mpi gaz aerian
5
www.dacoromanica.ro
 66

Societatea Genera% de gaz i electricitate a transformat 703

felinare cu gaz aerian simple in felinare cu becuri multiple. In
ceia ce priveste numgrul contorilor de gaz aerian pe can Ii avea
Soc. la finele anului 1925, acestia se pot vedea din tabloul de mai jos.

b) Ga z
Contori de Gaz
Adilugat in Scoi in
1 Ianuarie Decembrie cursul anului cursul anului
1925 1925 1925 1925

b becuri 9804 9642 162

10 2,
5004 4988 16
20 » 2278 2211 106
30 » 1032 1124 82
40 %.
231 ' 259 28
50 » 161 162
60- » 65 66 _
80 » 47 47 1
100 » 63 53 10
150 » 14 14 1 '
200 » 7 7 ---.
300 » . b 6
400 D 1 1
500 .. » 2 2
18.714 18.458 123 289

Iluminatul cu petrol
Pe strazile dela periferia orasului ; acolo unde nu se poate
introduce nici gaz nici electricitate, se continua in mod en totul
provizoriu,. iluminatul cu lampi de petrol intensive. LAmpile sunt
dee unei antreprize particulare si au fost in 1925 : 403 lampi reparl
tizate pe circa 80 km. de stradg.
Dela 1 Ianuarie 1925-1 Iulie 1925, intretinerea unei lampi
COlso'> pe lung a costat 1.089 lei ; iar dela 1 Iulie-31 Decembrie
1925, intretinerea a costat 1.248,27 lei de fiecare lampg pe lung.

www.dacoromanica.ro
 67

TABLOUL I
de pretul apei in diferite orase
No. Pretul apei
curent OR A SUL lei /mc.

1 Bucuresti . . . . ir . 6,-
2 Liege 6,-
3 Bordeaux 6,-
6,-
4
5
6
Geneve
Iasi .
Paris
. . ... 7,-
7,-
.1 Hamburg 8,-
8 Berlin . : . ,
9,-
9 Zurich 10,-
10 Arad 10,-
11 Soroca 10,-
12 Stokholm . . 13,- -i
: 13 Frankfurt a/M. 13,-
14 Tighin 16,-
15
16
Ismail
Belgrad .
..
. .-

. .
20,-
22, amal

17 Leningrad 12 copeici /me.

TABLOUL II
de pretul electriciatii (lumina') in diferite orw
No.
curent OR WL Pretul electr.
luminA lei K. W. O.
--
1 Bucuresti 10,50
2 Gaud - 10,87
3 Köln 19,60 f
4 Dresden 25,20 .t
.11 5 Zurich 27,-
6 Hamburg . . 28,- f
7 Frankfurt a/M . . 28,- t
I
8 Geneve 36,- . 1 1
9 Budapesta 19,60 .1
-
Aceste preturi s'au calculat luAnd en baza cursul leului la 22
Iunie 1926 and au cotat :
1 franc francez . . 7,- , 1 marcA aur . 56,-
1 > elvetian . 45,- 306 coroane . . 1,-
1 " belgian . . 7,25 .- 1 dolar . . . . 232,-

www.dacoromanica.ro
 68

TABLOUL III
Pe luni i decade de starea bacteriologicá a apei de alimentare
A pa din A p a Apa Apa din re-
LUNA Decade Dambovita docantata filtrata testis ora§. OBSERVATII

I 1743 934 47 Cifrele aratii

Ianuarie . 1 II 1417 801 18 5 No. de bac-
M. 1288 703 14 terii la erne.

I 2169 1177 24
Februarie II 2165 1346 26 6
1 III 3233 1757 47

I 3620 1975 42
Martie . . 1 II 3227 1752 37 6
III 3447 1844 37

I I 4555 2435 47
A prilie . . II 4907 2790 52 5
1 III 6208 3320 64
( I 8107 4137 92
Mai . . . II 7594 4029 82 6
( III -7666 4036 84
j 8495 4862 111
Iunie . . II 7518 4215 85 5
III 10720 4670 109

I 11995 6467 153

Julie . . . 1 II 11186 6661 154 5
I. III 13087 6803 178

I 9922 5154 135

August . . II 8701 4353 118 6
III 8834 4973 . 120
I 7264 3857 87
Septembrie II 7861 4032 92 6
1 III 7060 3700 82
,
I 7200 4011 80
Octombrie II 7026 3531 78 6
I III 5318 2797 60
I 4884 2629 50
Noembrie ,{ II 3297 1834 52 6
III

Decembrie
II II
III
5355
4437
2168
1600
2886
2421
1238
846
63
48
23
17
, 6
I.

www.dacoromanica.ro
 69

TABLOUL IV
Curatirea filtrelor in 1925
Luna Filtrul Filtrul Filtrul Filtrul Filtrul Filtrul Filtrul Filtrul
1 2 3 . 4 5 6 7 8

Ianuarie .
Februarie
.
.
13
22
13
22
--,
2
-
12
- -
Martie . . . 27 27 11 I5 7 7 9 22
Aprilie . . . 23 23 3 10 13 13 7 17
Mai . . . . 1-17 1-17 4-19 7 23 9-25 9-25 12-27 15-30
Iunie . . . 1-17 1 17 3-19 6 22 9-25 9-25 12-27 14-30
Iulie . . . 2-18 2-18 4-21 7-23 11-26 11-26 14-28 15-31
August . 1-18 1-18 4-20 7-23 9-28 9-28 10-28 14-31
Septembrie 3-18 3 18 6-21 10-25 12 29 12-29 13 30 1-16
Octombrie . 3-27 3-27 6-30 14 17 17 20 . 2-24
Noembrie . 27 21 15 15 19 29
Decembrie . 2

Curatirea bazinelor in 1925

Luna Bazinul I Bazinul II Bazinul III Bazinul IV
Tanuarie
Februarie . . .
Martie . . . .
Aprilie . . . . 27-28
Mai
Tunic 4-5
Julie 13-14
August . . . 12-13
Septem brie . . 21-22
Octombrie
Noembrie .
.

.
.
. ; 8-9 .
26-27
16-17
Decembrie . .

Debitul filtrelor minaret la Arcuda in anul 1925

Totalul anual, media lunarä, media pe zi
Luna Metri cubi Media lumen. Presiunea V it ez a
lunar m. c. zi apei 24 ore
lanuarie 942604 30406,580 1,50 m. 1,51032900
Februarie .. 906981 32392,178 1,50 » 1,61960890
Martie 1239093 39970,741 1,50 ) 1,09850000
Aprilie 1199132 39971,066 1,50 ) 1,99855300
Mai 958642 30923,935 1,50 ) 1,54619676
Iunie 429830 14327,666 1.50 ) 0,71638333
Iulie 759303 24493,645 1.50 ) 1,22468225
August 808425 26078,225 1,50 ) 1,30391125
Septembrie . 913425 30447,500 1,50 ) 1,52237500
-Octombrie .
1188976 38354,064 1,50 1,91770320
Noembrie . . . -. 1080614 36020,466 1,50
1550 : 1,80102330
Decembrie . . . 936541 30211,000 1,50 ) 1,51055000
Total anual m. c. 11 63566
11363566
M. c. 365
Media pe zi m. c. 31133,057

www.dacoromanica.ro
 70 71

TABLOUL V
Debitul filtrelor maisurat zilnie la Areuda in 1925

li

."

I
ISeptembrie

Octombrie
,a)

IFebruarie
i .

Noembrie
lanuarie
p7;
0 0 .0

August
IAprilie
Martie
et
.7.:
'ert
a ...
,.. m ..cu- .2
I' P
ES
Q
Z a
I
4'
. .
, M. c. M. e. M. e. M. c. . M. c. .
M. c. M. c. M. c. M. c. M. c. M. c. M. c.
1 30.471 30.710 35.680 40.234 32.573 20.498 , 12.810 26.018 26.577 32.351 41.339 31.151
,
2 30.471 30.710 35.680 40.234 32.573 23.633 12.810 26.885 26.986 32.626 40.956 30.469
. 3 30.112 24.088 35.680 41.971 34.5 9 24.290 13.756 . 26.885 26.349 31.108 40.352 30.177
4 30.112 30.084 40.562 41.971 34.529 25.872 15.047 26.692 30.504 32.023 40.180 30.238
.. 5 30.112. 30.084 40.562 42.756 37.035 25.673 18.692 26.890 30.504 , 32.607 40.276 30.424
6 30.112 30.084 . 40.000 42.756 37.035 20.037 ' 20.038 26.373 30.184 34.167 40.509 30.424
.. 7 30.112 30.084 40.000 42.756 31.888 " 20.126 1 20.135 27.175 30.270 . 34.530 40.527 30.424 .
8 30.112 30.554 40.042 40.208 33.173 17.075 '. 20.817 25.414 30.366 34.409 40.527 30.363
9 30.112 30.554 40.042 40.208 30.841 . 16.127 24.515 27.383 ' 30.789 40.427 39.897 30.363
10 30.112 30.331 40.042 40.949 32.335 16.0 /3 26.996 26.442 30.730 40.427 39.897 30.373
11 30.112 30.331 40.353 40.949 32.335 16.545 ; 27.511 26.727 30.140 , 40.396 38.592 30.373
12 30.002 30.331 40.353 40.232 32.568 16.627 i
27.511 26.858 30.263 40.569 38.592 30.363
13 30.002 30.003 41.363 40.232 32.568 17.789 I
26.776 23.937 30.519 36.681 38.592 30.363
14 30.677 30.003 41.859 40.232 32.040 18.885 27.235 25.275 30.085 40.628 35.903 30.363
15 30.677 33.104 40.950 40.284 30.728 17.026 26.356 25.007 30.797 40.707 35.903 30.493
1

' 16 30.538 33.104 40.950 32.252 31.954 17.610 1

27.176 25.007 30.936 40.362 35.903 30.493 .

17 30.538 34.279 40.950 36.180 30.131 18.796 ' 27.739 25.924 31.850 40.864 35.022 30.097 :

f
18 30.538 35.733 40.467 37.425 31.077 19.811 30.210 25.492 30.149 40.976 . 35.066 30.037 .

15 30.538 35.733 " 40.457 38.814 31.323 22.380 , 31.591 25.415 30.733 40.405 34.422 30.131
20 30.538 35.733 40.285 39.203 31.877 23.071 32 301 26.132. 30.733 40.678 30.643 30.131
21 30.538 35 733 40.285 39.203 32.628 - 31.463 26.564 31.835 40.241 30.928 30.131
i

22
23
30.538
30.538
35 075
35.075
40.319
40.319
38.609
38.609 -
27.689 . -- 30.971
28.124
25.528
26.112
32.794
33.181
42.097
37.121
30.928 30.125
t

27.852 :.' 30.928 30.125

-
, ;
_

24 " 30.538 35.075 ' 40.319 40.267 27.852 26.883 25.795 30.159 38.347 30.928 30.125
25 . 30.538 35.075 40.112 40.267 27.852 - 24.109 . 26.227 30.743 40.499 30.928 30.125
26
27
30.538
30.538
35.075
35.118
40.112 40.249 30.883 - 24.307
24.628
26.227
25.440
30.548
30.600
40.127
40.725
32.316 30.125
. 40.605 40.249 30.883 1.226 32.316 30.125
28 30.710 35.118 . 40.605 40.249 27.340 ' 7.514 24.826 25.640 31.923 40.449 . 32.748 30.125
29 30.710 -... - 40.050 40.792 27.340 : 11.625 25.932 26.370 31.923 40.545 32.748 30.191
50 30.710 -',' - 40.050 40.792 23.167 11.521 23.618 26.658 30.255 40.545 32.748 29.017
31 30.710 _._. 40.050 - 22.044
'

24.420 25.993 - 41.339 - 29.017

942.601 906 981 . 1.239.093 1.199.132 . 958 14.2 . 429 Ran i 759.303 808.425 - 913.425 1.188.976 1.080.614 936.541

www.dacoromanica.ro
 72 73

Divizia Areuda TABLOUL VI

Indiandlucririle executate, numärul de luerhtori-zile uti1izatii cu specificarelpe lucràri, pe fiecare luna i totalul general
. iw

I
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Totalul luerfitori-zile
I I

pa categorii, pe luni
,

,
I

I
Reparatiuni de intr.
la stavilare i unelte
Intretinerca vanturi-

vagonete Decauville

Transpoarte de ma-

Totalul general
i descAr-
Cositul vegetatiei de

nului dela Arcuda

depArtarea nisipului

Nivelari i aplanAri
trea enriite-

Reparatii de vine vi

CurAtirea bazinelor

teriale §i personal

Construcjia canto-
Curillirea filtrelor,

Manevrare de vane

pe bazine vi filtre
IiisipuIui
'S

elri de materiale
la bazine t filtre
pe filtre i bazine
ii,,, .r, 'S

diferite materials
rilor DAmbovitei

lor de descarcare
=4

Strans i clasat
g. i .1:
.,. .1'1, z :°..'

de decantare
A.E

n filtro
-.1 Q
DATA k.E

bazine
7§1 a A- a ,q.. :g.

a filtrelor
.E' b Qz
.: P

-
iltre
Intretinerea
I a,
1925
il 1 ..] ,
i l'i
A p

IncrircAri
L
...El
.5. 1z i- ,g 0 .,.
.0
ig A4. 11
P A
F.
LI

`4
2 gili
ia 1° A. 41 6 6'
.....=...

V& gi .4 a

--

ga

CA P. CAD

`I-A-10000WMI-11-,.-,
44 3

oo
crz
586

1-4
-a
tTOCMCMCZI-,1-,i-LCMCD:DO

O11NDOCZC1Z00

IF.e..0 C7,14.CD-Jco-.31-,e0C4
25

DD co C tD t,D 00 c7A hv cci No g;,. C

70 16

--.INDC&I=Wi-,N9NDCottCD
IP. 3
Ianuarie 70

=Cpc.ucctotc-ai-,
103 77 108
to oa
44 11 3 6 1

I
106 4 4
--
74
-- 1.010

WW1-,
80

1.-,
Februarie 199 10 89 273 140 19 4 1 7

1.-4
0, b
Nz. co 0 oo
146 3 1.081

et) 4., iNs co 14..

484 2 11

ot
Martie 168 51 160 21 3 31 3 1

CP IT
cz
96 2 2 708

e.D-Ha OD tC on az-
174 20 51 4

--
Aprilie 264 3 60 3 27 2

I
tO -, va 1-, tsr,
54 22 2 8 892
0, ez,
83 6

Ca IND
Mai 419 39 95 44 120 48 2

.0.0 az crJ .1
2

cx,
10 .

1.
16 744

OD -.1
CP CM Cn
13 4

rc co cz,
Iunie 319 5 83 2 30 32 57 171
_

14

r,-, CA,
2 1.269
--

851 4z
Iulie 518 2 180 2 108 7 60 32 4 338 8 8

I
co
to by ,is

1-,

:ft E 17-, 1
August ' 537 2 80 18 62 6 54 56 31 125 110 2 4 71 1.161
2
-- 224 927

P.
4 27 9

cC)
Septembrie 363 23 90 9 5 1 75 93 2
2

1-4

bn
25 20 11 190 1.612

cn cm cm
Octombrie 460 337 70 4 4 7 69 112 1
286
- -

Laotc

-a -,
11 9 19 44 1.691

3
0, co
NOeMbrie 206 533 90 10 339 2 64 77 1

1
t/Z.'

etD
797

=
25 6 2 62 31

tc
Decembrle 53 214 90 22 15 220 56

I
1 I,

Total lucr.-zi 3.609 1.263 1.164 957 921 611 563 559 540 521 516 199 ' 130 99 529 12.181

TABL OUL VIIA

Nivelul puturilor delaeoleetorul 11 pe 1925

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembre Octombre Noembre Decembre
g
..T. Putul Putul Putul Putul Putul Putul Putul Putul Putul Putul Putur Putul
'' 7 9 7 9 719 719 7 9 7 9 7 9 7 II 9 7 9 7 9 7 9 '7 9
i

i 1 95.1 . 96.20 95.41 96.32 96.6: 97.1 96.63 97.15 96.21 96.76 95.49 96.60 95.67 96.69 95.67 96.69 95.67 96.57 96.32 97.15 98.32 98.15 96.55 97.10
; 3 95.15 96.2 95,14 96.19 96.75 97.14 96.61 9 1.14 96.18 96.70 95.54 96.61 95.70 96.71 95.82 96.65 95.40 96.3. 96.35 97.18 98.07 98.05 96.60 97.13
5 95.14 96.19 95.14 96.15 96.70 97,12 96.5 97.10 96.11 96.65 95.60 96.64 95.72 96.69 95.67 96.57 95.62 96.45 96.91 97.12 99. 97.08 96.65 97.15
7 95.13 96.19 95.13 96.19 96.62 97.10 96.6. 97.10 96.02 96.56 95.69 96.72 95.74 96.6: 95.6 96.56 95.75 96.87 96.81 97.14 96.0 97.2 96.67 97.18
9 95.11 96'18 95.14 96.21 96.67 97.1' 96.52 97.05 95.7: 96.60 95.77 96.70 95.77 96.7 95.7' 96.75 95.65 96.71 96.82 97.1 96.72 97.51 96.8 97.10
11 95.09 96.17 95.13 96.18 96.70 97.12 96.48 97.00 95.69 96.59 95.72 96.65 95.72 96.65 95.62 96.5: 95.62 96.68 96.8: 97.15 96.92 97.71 96.87 97.07
13 95.07 96.16 95.75 96.87 96.69
15 95.05 96.15
17 95.04 96.15
6.65
96.71
-- - 97.11
97.08
97.15
96.45 96.95 95.5. 96.55 95.77
96.4 96.94 95.4. 96 57 95.68
96.41 96.9k 95.47 96.5: 95.76
96.70 95.77 96.71 95.89 96.61
96.86 95.68 96 8. 95.62 96.4
96.60 95.65 96.85 95.67 96.56
95.7L
95.75
95.92
96.77 96.75
96.80 96 12
97.11 98.47
97.05
979
98.31
96.87
96.87
96.82
97.65
97.15
97.18
96.85
96,7
963
97.05
97.02
97.08
19 95.03 96.14 96.8 97.04 96.65 97.12 9640 96.90 5.5 96.58 95.8 96,75 95.67 96 81 96.58 96.52 95.9 97.05 98.37 98.25 96.75 97.16 96.71 97.06
21 95.02 96,10 96.8 97.0. 96.71 97.19 96.33 96.8. 95.51 96.60 95.87 96.80 95.65 96.75 95.57 96.43 95.8 97.10 98.32 98.15 96.85 97.1 , 96.75 97.09
t 23 95.04 96.10 96;48 97.0° 96.61 97.E. 96.31 96.85 95.5 96.61 95.8 96.75 95.63 96.71 95.77 96.7 96. 97.15 98.32 98.15 96.8 97.1 96.92 97.2
25 95.03 96.11 96.8 97.05 96.57 97.12 96.2k 96.84 95.55 96.63 95.82 96.68 95.68 96.6 95.8 96.79 96.57 97.17 98.32 98.15 96.6 97.0 96.90 97,18
96.61 95.65 96.5. 95.89 96.67

-- --
27 95.12 96.1 96.64 97.06 96.65 97.05 96.25 96.80 95.5. 96.59 95.14 96.88 97.1 98.32 98.15 96.68 97.15 96.9 97.2
29 95.14 96.12
31 95.43 96.70
'
96.68
_.
.
-
97.17
-
96.21 99.78 95.52 96.60 95.7
-- 96.51 96.59 - - 96.50 95.71 96.51 95.45 96.41
9561 96.6' 95.41 96.35 - -
96.95 97.25 98.3
98.32
98.15
98.15
96.75
- - 97.21 96.81
97.0
97.17
97.3

L Notd. - Cand sunt selderi sau crept re brusea, sunt fie el toned ne pompa de aer, fie efifinletiona numai 0 pompS sau elihr oprit de tot.

www.dacoromanica.ro
 74 75

TABLOOL VIIB

Ianuarie Februarie Martie

De nivelul puturilor dela colectorul I pe 1925
A pri lie Mai Iunie Julie August Septem bre Odom bre
.1., -
Noembre Decembre
os ,
0 Putu1 Putu1 Putu1 Putu1 Putu1 Putu1 Putul - Putul . Putul Putul Putu1 Putu1
N 13 18 13 18 13 18 13 18 13 :18 13 18 13 18 13 18 13 II 18 13 I 18 13 18 13 18

1 95.32 95.26 95.67 95.62 96.91 96.63 97.03 96.65 96.09 96.81 96.09 95.84 96.14 95.81 96.14 95.7C 97.35 97.00 96.97 96.89 97.41 97.08 97.46 97.20
3 95,41 95.31 95.7 95.66 97.10 96.71 97.18 96.71 96.31 96.03 96.30 96.02 96.09 95.79 96.12 95.72 97.45 96.9:t 97.00 96.86 97.68 97.30 97.50 97.14
5 95,37 95.25 95,61 95.58 97,24 96.80 97.20 96.72 96.10 96. 96.44 96.18 96.18 95.84 96.10 95.70 96.04 95.90 97.36 87.03 97.20 96.92 97.48 97.13
7 95.31 95.28 95.64 95.61 96.01 96,91 97.30 96.80 96.07 95.93 96.51 96.20 96.21 95.84 96.09 95.70 96.81 96.50 97.11 97.00 97.7 97.41 97.51 97.24
9 95.41 95.32 95.60 95.50 96,52 96.21 96.00 95.81 96,05 96.92 96.19 95.89 96.24 95.84 96.11 95.74 97.35 97,02 87,40 97.18 97.79 97.5 97.46 97.21
11 95.38 95.31 95.78 95.60 96.1 , 95.97 96.31 96.0 96.01 95.88 96.24 95.80 96.20 90 .80 97,25 95.92 96.71 96.51 97.31 97.01
. 97.8 97.5 97.35 97.26
1 95.40 95.30 96.07 960 96.00 95,89 96.25 96.01 96.00 95.80 97.08 96.59 . . 96.18 85,80 96,17 95.74 96.11 96.00 97.09 96.98 97.83 97.54 96.61 96.30
15 95.37 95.29 95.90 95.84 96.07 95.90 96.13 95.9 96.04 95.85 96.19 95.87 96.16 95.74 96.16 95,76 97.24 96.95 97.29 97.08 97.75 97.41 96.52 96.28
17 95.48 9%36 95.93 95.88 96.01 95.88 96.61 96.1 96. 95.81 96.20 95.80 96 21 95.80 96.16 95.78 97.04 96.81 96,99 96.87 97.61 97.2o 96.68 96.38
19 95.84 95,42 96.00 95.89 96.01 95.81 96.18 95.87 96.14 95.87 96.18 95.84 96.21 95.81 96.20 95.79 96.92 96.40 97.00 96.91 97.90 96,97 96.6 96.31
21 95.99 95.70 96.31 96.05 96.04 95.90 96.50 95.98 96.08 95.85 96.17 95,83 96.19 95.80 96.19 95.77 97.56 97.13 97.24 97.02 97.63 96.90 96.58 96.34
23 96,90 96.50 96.50 96.24 96.12 95.90 96.98 96.61 96.89 96.21 96.16 95.82 96.16 95.77 96.05 95.70 96.08 95.93 96.98 90.91 97.84 97.00 96.66 96,38
25 96.92 96.51 96.81 96.53 96.03 95.94 97.26 96.69 96.31 96.10 96.05 96.01 . 6.15 96.76 95.91 95.81 96.98 96.90 97.18 97.01 97.86 97.00 97.40 97.08
27
2'
31
97.14 96.71 97.15
97.20 96,75
95.6 95.87
-- - 96.84
--
96.00
96.49
96.87
95.86
96.12
96.40
96.39

- - - -
96.28
96.0
96.00
96.94
96.19
96.38 96.14
95.91 96.15
95.80 96.1: 95.79 95.87 95.80 97.05 96.82 97.01 96.93

-
95.82 96.1 : 95.80 97.11 96.84 97.10 96.85 97.16 97,1
96.1 . 96.76 - - - -
97.45 97.13
97.73
97.81
97.79
97.10
97.18
97.10
96.64

- -
96.6
96.35
96.29

. , 1

Uzina de apa Groz5AreW

TABLOUL VIII
Rezultatul distributiei apeiin oras pe anul 1925
,,,wmtwww

I
PRE MOTO- K. W. O. K. W. O. ORE DE
CANT1TATEA. DE API DISTRIBUITA CU POMPELE ALIMENTAREA CU APA cawing.. pedal( PRESUME
... co co,
.
. utt
. TOTAL
.14
STU. RINX

Uzinh Ulmi
. ..tC

LUNA a 6
4
.
ce g g-f,. -

de .
DT2
resii

TE}

Idirl

ivev

parc
turf

Bfiel

----
jim
'' P.

idir
II
5 0in

Ida
.4 at 7-8

!la
E-1
cd
0 z., 14 0 0.)- (0
a5
gy
0.)
es
C. C.
es
0. C. C.
o
E-1
71.3
A
cs F3
'ffE 4'
._
. :7
N 0
a
E
2
C.D
-1
.- .
.....;.1,_:., a,
-(5 `6)
X M P.4 . I, 0! (Z) X

1 Ianuarie . . 31 490.700 644.000 524.700 282.800 252.700 333.200 -- 2.700.000 132,000 2.832.000 930.000 1.095,000 805000 34.- .20.632 297.900 156.200 588174 15.53/4
2
3
Februarie
Martin .
.
.
28 413.500 548.500 449.700 345.500 229.600 208.200
31 402.900 641.300 449.500 232.300 243.300 225.200 -- 2.422 100
2.415.000
120.000
126.000
2.542.000 903.000
2.541.000 1.235,000
850.000 802.000 34.-
923.000 386.000 34.16
18.682
9.920
268.380 134.710 5281/2
281.810 142.700 587
1431/2
157
4 Aprilie
5
6
Mai . .
lunie .
.
.
.
.
.
.
30 543.800 594.400 593.900 147.600 174.000 196.700
31 610.700 648.800 316.400 260.900 217.900 230.900
30 538.000 545.200 327.4 288.000 273.900 339,600
-- 2.490.009
2.590.000
2.355.000
72.000
79.000
82.000
2.562,000 1.192.000
2.669.000
884.000 474.001 34.30
886.000 1.056.000 717.000 34.-
2.437 000 316.000 1 192.000 957.000 33.-
12.846
18.410
23.033
273.630 140.930 6111/2
295.450 150.520 632
269.620 162.110 6041/4
1081/2
112
1153/4
7 lune . . . 31 447.360 534.600 493.400 287.200 250.900 297.400 326, 2.728.000 35.000 2.763.000 674.000 1.308.000 774.000 33.50 19.804 308.097 173.240 686 58
8 August . . 31 386.600 571.600 534.900 282.500 226.400 282.800 436. :1 2.741.000 2.000 2 743.0 10 701.000 1.302.000 744 000 34.- - 20.235 318. 179.700 740 4
9 Septembrie 30 343.000 574.t.00 500.400 221.000 214.000 262.300 368. 10 2.481.000 2.000 2.483.000 801.000 1.032,000 648.000 34.- .16.290 . 287.896 149.760 7141/2 52/
698.000 639.000 34.-
16 Octombrie .
11 Noembrie .
12 Decembrie .
31 426.500 274.400 571.400 228.500 232.800 235.400 461.40(
30 332.903 403.400 526.500 173.400 179.500 149.000 466.8
31 456.806 580.200 309.900 179.600 142.500 176.100 436.3 11
2,427.000
2.233.000
2.283.000
2.000
--2.429.000 1.080-000
I 2.233.000
2.283.000
923.000
761.000
676.000 619.000 34.-
946.000 567,000 34.-
16.814
16,560
17.613
281.204 111.440
259.980 105,020 720
271.953 142.680 744
741/2
--2 '/
Totaluri . 365 5.392,860 6.560.900 5.599.1 1 2.929.300 2.697.500 2.943.800 2.495.701. 09.865.000
I
652.000 30.517.000 10.402.000 11.962.000 8.132.000 - 210.839 3.416.206 1.749.020 7.8971/2 8621/2

Media lunarit
Medii zilnice
-- -
15.500
-
19.200
-
17.000
-
8.600 7.700
-
9.000
-
14.1
2.488.800 54.300 2.543.100
81.900 1.800
I
83 700
867.000
28 500
997.000
33.100
677.700 1.030
22.300 34
17.570
580
284.684
9.359
144.752 658,13
4.792 21,64
71,87
2,36

www.dacoromanica.ro
 76 77

TABLOUL IX

las
De luerairile executate de postul defântanari in cursul anului 1925
w

tul abonatilor I
I

I
11

bugetar I
r

Inchideri in con-
1 REPARATII IN
IN C NTUL
PERSONALUL CU MA

Inchideri fàfii
Robinete con-
REP. IN CONTUL
.
>

Guri reparate
ABoNA_
= I

.0 0

Bransamente
Reparatii In
.,.. 4 1 CONTUL COMUNEI CASE! GRID. IRON INTREBUINTAT
oc
'Z' At

el extra
.'

contori
d.

Conducte

Bran will
.....

Conductel
Robinete I
amine

--
U

Robinete I
Conductel

Bransam. I
Bransam.I
Guri repar.I
o ... .,...

Hidrauti
.,.., .
LUNILE 0 L., Q4
.....

Guri noi

Hidranti
°P.

Guri roper.
..

. *-0--
k 0
N ' 0 T F.

Persona lul
Coloane
,-. ',.-.)' V .0" .-."-. $4 m.9
2 .,..o G= IC.

cesie
as

Artere
.- o .-4

Vane
0 t. ^. kR. 4E'0 ..4
a>

Vane
Vane
.
0 a . c. Ft .g F.,

Z
:5
..a
-,4
fw
00
o
0
;..,
0 -;z:
0
i 2
75 a)
8 :''
.r-..0
0
0 Mj
<12

's :Z P.
74 ) 0 ce

iEl Id i5 g
...>
.7.
f- ,....,

P'4'
o 11 CI 451

_
c.T.,

1 Ianuarie . . 5 11 65 93 2
--- 100 103 6 193 76 164 -- -- - - 3 12 12 -- --- - -- -- - - 1 9
-- 12 3 1 20 9 26 3 3 5 82
2 Februarie.
3 Martie . .
.

.
3
4
19 79
10 94
44 15
99 8
130
182
117
101
6
2
189
346
68
177
174
170 -- -- - 2
1 15
10
13
1 11 1
-- -- -- -- -- -- 2
7
11
12
5 15
2
3 2 21
1 20 9 29
.7 35
3 3 4 83
3 3 4 93
4 Aprilie . .
5 Mai . . .
.
.
3
2
10 73
19 111
85 4
94 14
--
--
-
193
244
.88
100 -- 1 299
304
222
376
188
160 -- - 1
1 2 7 15
3 1 13 2 12 -- -- -- 1
3 1 1 1
8
13
2 15
3 15
3 1 22
3 1 22
--
8 35
8 38
4 2 5 95
4 2 5 98
6 Iunie . .
7 Iulie . . .
.
.
2
5
11 130
18 147
75 16
94 7
--2 205
1:-.7 99
97 - 356
359
237
264
184
174 -- - -- -
1 1 14
1 6 1
10
5 1
5 -- --- --- ---
1
1 4 2
2 2
12
14
-
4 15
1 13
3
3
22
21
--
10 37
10 37
4 2 5 98
4 2 5 95
8 August . . . 4 16 143 ,04 5 203 106 1 323 226
412
200
150 -- -- - - 1 9 1
-- -- -- - -- --
1 1 1 9 13 3 22

--
9 39 4 2 5 97

---
9 Septembrie . 1 21 111 62 5 189 132 1 376 1 11 4 1 2 11 1 13 3 22 10 39 4 2 5 98
10
11
12
Octombrie
Noembrie . .
Decembrie .
.
-3

1
16 197
15 121
21 38
75 14
95 11
21 3
220
298
319
215
278
267
2
2
4
412
424
DM
282
174
133
154
194
186
-- -- -- -- 1 15
2
1 ---
7
11
- ---- -- -
3
1
7
6 -- 2 13
13
13
5
5
22
23
5 1 23
8 35
8 40
8 33
4 2 5 94
4 2 5 100
4 2 5 94
Total . . . 33 187 1309 941 104 2 2480 1703 25 3815 2647 2098 1 2 9 6 97 5 104 2 1 17 8 3 2 107 18 162 41 7 260 104425 45 27 58 1037

Situatia eereetarilor $1 ascultdrilor de bransament pe 1925

BRANSAMENTELE ASCULTATE GURI DE APX CONDUCTELE

DEFECTELE GISITE IN: VANELE ASCULTATE
- ASCULTATE ASCULTATE
LUNILE -
Conducte
.
Interior Exterior Bune TOTAL Defecte Bune TOTAL Defecte Bune TOTAL inlocuite
.
Metri liniari

1 Ianuarie . .
.

.... - -
-- - --- -- -- -- .
-- -- -- 8.50
52.-
2
3
4
Februarie
Martie
Aprilie
.

109 134 2.145

-
2.388 . 49
- 169
- 218
- -
26
_.
221 246
- 28.-
29.50
5 Mai 137 126 2.844 3.107 36 128 164 25 219 - 244 95.50
6 Iunie 127 102 1.821 2.049 46 113 159 18 183 201 81.-
7 Iulie 184 121 3.342 3.647 77 168 245 19 304 323 43.80
3 August 157 146 1.854 2.157 44 109 153 34 164 198 51.-
-- ' .

- --
.
160.-
10
9 Septembrie
Octombrie
94 100 2.18
-
2.381 _ 31
_
_
216
--- 247
--- --
16 295
-- 311 .
87.-
48.-
11
12
Noembrie
Decembrie . . . . . . _ .

_ - _ - - - - 38.-
Total . . . 808 729 14.192 15.729
.
283 903 . 1.186 138 1.385 1.523 722.30
. .
-

www.dacoromanica.ro
 78

TABLOUL X
Lungimele bransamentelor $i racordurilor executate in anul 1925

I
Septembrie

Decembrie
Octombrie
Februarie

Noembrie
a
Tanuarie

August
A prilie
a=

Martie
.0.)
..., .2

Maiu

Total
a)
c F3 c :._.
CS
1--
,e-
1G
c
1-,
c
1-, z

liCs'
20 mm. 10 -- 29 311 616 639 806 700 494 652 868 176 5331

'' 30 mm.
Total .
13
23 -
-- -- -
69 63 105 110 157 94 103 80 24
98
12 830
374 751 749 963 794 597 732 892 188 6161

-
.07-1 I
-5
E-i
).2

-
,9
50cm.
100 cm.
Total .
. 6

6 - - -
101

101
-
38

38
38

47
9
28

28
29

29
16

16
256

265
9

7., t
a
20 cm,
30 cm.
- -- -j
40 200 473 576 572 588 569 373 526
- 85 4002
..=
Ht
=
40 cm. - 12 23 4 23 57 56 12
5 - 5 15
32 219
20
..2 Total . - 40 212 496 580 600 588 626 120 553 117 4241

TABLOUL XI
Repartizarea lunarà a lucrarilor de bransamente $i racorduri
executate

Diametru
.a)

g
F..'
2 .2
.-
...
m ' Decembr.

I
IL,
7.=1 cr.) bn
'=
Fi __, ,..
,-- -./1 'Z-1
7_,. ...;.,
o q
7.=lo 20 rn/rn 1 -- 1 41 80 7 97 86 58 77 126 29

- - --
P, 30 rn/rn 2 4 9 11 1 122-20 6 9 10 2 3
50 m/m 2 4 3
..
100 rn/m
1
- 4
1
1 3 3

9'
,9
20 rn/m 1 - 1 39 77 69 96 84 58 77 129 12

- - --
30 m/m 10 22-21 10 3 15-3
1
c.).:2z
4.
50 rn/rn
100 m/m
2
1 _
5
-- 11
2
11
4 4
1
7
3
10
3 3

Gamine 2 52 61 68 89 83 55 93 95 11

-- - - 2 -
E.
P-r3
E.
20 rn/rn
30 rn/rn 23
1 1
1 3 2 10
2
3 1
2 =
30
g
6 2;4,
50 rn/rn
100 m/rn '- - - - 1 --
- -
Camino pentru
antoriz. constr.
T.
3 1 3 9 - - -
4 20 cm. L 3 28 59 80 80 70 71 58 70 16
30 crn.
8
g40 cm.
2
- 2 1
1
2 1 4 3
1
2

www.dacoromanica.ro
 79

TABLOUL XII
Variatia lunarä a manoperii la lucrdrile de bransamente si
racorduri in anul 1925

I
1
Septembrie
Octombrie

Decembrie
Februarie

Noembrie
.

Ianuarie
0.)
...

August
I

Aprilie
PERSONALUL .1)

Martie
r°
0
t ._
a) 0

Iuie
A 74
-
al 1- , <-4 ii:a Z

1
1 Sefi canalagii . . . - -- - - - 47 52 50 - 49 52 52
2
3
efi canalagii
Canalagii
. .
- - 48
36 - - - - -
4
5
» .
Ajutori canalagii
.
. . .
. -- 48 50
_.
-50 51- - -
26 25 3

,
6
7
8 Canalagii
. .
.

.
35
192 - - - - - -
187 208 191 188 208 204 117
26 25

9 C5rutaifi. -- -- -- 125 130 91 109 125 151 204 44

10
11
12 ,
.
.
.
. . . .
-- - - - - -
6
- 81
125 108 130 121
- - - 116 131 ;17
-
62

.
13 1, 165 176 123 120 130 91
- 70-
53 87 46

-
14 .
15 .
-
. . . .

16 Zidari
17 » -- -- 25
46 44 - - - 53 _
18
19
.
Ajutor zidari . . .
41
96
44
72 - - 96- -
48 104 97 101
-
23

20 Pavatori
-
6 10-
21
22
.
. . . . . .- - 25
35
23
77
28 30 31 Fl 30 31 31
135 215 240 222 225 195 208
23
11
23
24
25
.
.
.
u., --
-
40
- - -- -- - _ -- - 10
91
26 Supraveghertori . 8
27 .
.
. - 38 57 107 120 122 123 121 114 121 51
- -- -
.

-
28 Monteuri 10 79 80 79 75 68 79 80 28
29 . 22 27 24 47 55 f6 61 6 45

_
. . . .
30
31
.
. - -- - - -- -- -- -- 14
22
25 -_ ---
32 Ajutori monteuri .
33 Monteuri . . . . .
34 Ajutori monteuri . -
- - :
10
21

35
36
. .
.
- - - 41 75 72 78 64 87 86
2

62 20
37 Lucriitori
.
. . . . - 52 22
138

-- -- -- - -- --
38 . . .
350 1067 2023 1311 913 614 822 115 56
39
40 ' .
.
.
.
.
.
.
.
.
60
24
157
121 199 28 521 532 1139 --
- - . --- .52-- -- - ---
41 . . . . . 101 76 62 36 4
42
43
44
.
. .
.
. .
efi fabr. tub. bet.
.
. . . 11
46 116
1009 428
15 -

www.dacoromanica.ro
 80

TABLOUL XIII
De Iucedri1e executate de Divizia Intretinerii Conductelor in cursul annlui 1925

II
I

Defecte reparate I
Iintrelmintati I
1 Metri liniari
E" .--'"7 EXECUTAREA LUCRARILOR

No. sector.
DIMENSIUNILE
t

Decembr.I
Octombr.l
o

I
Septemb. I
Februarel

Noembre
Total

lanuare
.o 12,1

August
Aprilie
cd
a 7

Marte
a>
... _.5 .cll .0

Maiu
,.., c.)
aa
P .0
,o
0
cm ,
.0 GM
....
0- 0co 0o- 0.... 0,-, ,, .= a
.--,
R.
- ,% -, -
= .0
0
r3

21.e.

I
1 1 2.50 1 1
A rtere 1 1 1.8 31 1 1

Total 2 2 4.30 2
1 1 3.5 1 1
1 . 1 2 1 1
1 1 4.50 1 1
1 1 4 1 1
1 1 3.50 1 1
1 1 1 1 1
1 1 8.51 1 1
1 1 52 1 1
1 1 15 1 1
c.) 1 1 20 1 1
1 1 66 1 1
.. -, i 1 46 1 1
o ' 1 23 1 1
1 1 31 1 1
o 1 1 122.51 1 1
-o 1 1 82 1
1 1 33.51 1 1
= 1 1 34 1 1 1
. o 1 1 3 1
1 1 13 1
0 1 1 3 1 1
1 1 18.51 1 1
1 1 33 1 1
1 1 18 1 1
1 1 17 1 1
1 1 37.51 1 1
1 1 8 1 1
1 1 4 1 1 1
1 1 4 1 1
1 1 2 1 . 1

Total 4 1 1 2 1 8 2 1 30 716.01 157 30

Vane 23 buc 851
Guri 133 » 760
Hidranti 2 2 .

De 20 mm. 530
1 a
.
30
20
a 103,50 1120 1
Co
a 782
II
a 30 » 166 1750 2
a 20 a 574
E » 30 a 116 1400 3
cs
E a 20 a 616
a 30 . 138 1360 4
Pc1 0
C4
a 20 a b88
» 30 a 154 1650 5
a, ), 20 a 600
.-csc)
. 30 a 148 1134 6
Total 4599,50 8414

www.dacoromanica.ro
 81

TABLOUL XIV
De canalele executate Omit la sfarOtul anului 1925

C
c.)
z
..= 0 C
C

a 0 )caj CC

F-; cc4'

In campania anului
1925 s'au executat :
In an trepria m. 1 5.596,50 1.385 6.981,5 : 133 102 4.974.379

In regie M 1/2 L1/2 . . . 1.030, 1.030, 23 41 616.466

Total executat in anul 1925

m1 6.626,50 1.385 8.011,5 156 143 5.590.845

Se adauga canalele existente

la sffirsitul anului 1924 m. 1. 148.818, 120.418 305.236, 3.434 5.445 41.180.738

La sfarsitut anului 1925 aunt

in total m. 1. 191.444,50 121.803 13.247.5 3.590 5.588 46.771.583

/41

www.dacoromanica.ro
 82 83

TABLOUL XV
Activitatea seetiunei de intretinerea canalelor dela 1 Ianuarie 1925 pana, la 1 Ianuarie 1926 inclusiv

CUR X T IR I SONDAJE PT.

DESFUNDAT
CA PA C JL OC U ITE CONSTRUCTIUNI
DIN NOU
REPARATII PA V A J. E DEPLAS/RT
-73

Ciirnine de inspectie

ermine de inspecti
CArnine de inspectie
Gratare Gamine Pe
Diverse

Cämine inspectie
Recipieni Cat ale C.)

Canale tubulare

Can ale tubulare

.Geiger» inspect. traseu

La recipienti m. p.
LUNA 0.

Guri directe
a. 2

Ramo de rigola
Griltarerotunde
a 0.

caplice Patrato
4-1 44-1

.-;- 0

Ramo trotuar
C)
a) 0.7 a) cp
V r- r- a) 4.-.
a0 1-4
a s.
1 V CC
0 -04-
;-.
e,
at
0 0 -a ^T.
CC
0
-0
;-
a)
;. -8. a. ri 4g,
a. 5 o 0. a.
0
C., CC P. 0c., a)
0 0 .
CC
-0 a) E.7 1- .10 CCC tn ,0
Fq!
ti I 2 a <1)

0 'E)
_,0
0
CC
0 a 0
0
cC CC

cig 4 E-1 0
1q/.

';s
tr)
0
CCC
gid E-I o ej '5' C.)

1 Ianuarie . . 1925 1493 20 850 215 12 5 8 2 2 1 9 1 1 5 1 3 4 2

2 Februarie . 2067 110 64 815 437 25 4 22 11 3 2 1 8 2 9 1 1 1 2

3 Martie . . . 2959 196 45 1380 477 65 21 17 7 1 2 2 25 2 5 1 1 -- 7 4 3 1 95 10

4 Aprilie . . . 3379 215 8 4 1900 268 27 4 8 18 5 7 5 7 3 2 1 12 1 1 10 9 5 1

5 Mai . 3968 139 6 1575 288 97 -- 13 8 3 6 20 4 17 8 5 1 20 10

3815 154 3420 428 47 14 14 17 4 13 3 180 9 2 4 20 3 43 8 6 7-

6 lunie . . . 3 9 1 1

7 Iulie . . . 4575 231 14 9561 1578 18 3 14 11 5 8 3 21 1 15 59 17 4 30 17 1 1 120 19 20

8 August . . 4155 178 6979 676 8 1 19 2 1 12 . 2 11 5 25 12 7 2 12 17 5 1 50 8 12 30

9 Septembrie . 4226 157 42 1875 1452 13 28 10 28 4 3 7 4 1 .

67 13 14 1 11 3 4 50 67 6 8

10 Octombrie . 4567 391 22 4500 3344 19 16 17 2 8 5 81 8 3 6 12 6 1 184 1

11 Noembrie . 3738 296 28 5800 972 34 20 10 25 2 11 1 23 27 7 41 2 16 14 9 405 11 6

12 Decembrie . 2941 185 244 44 2 18 10 3 5 - 13 1 . 6 10 2 6 1 5 7 5 121 15

Total . . 41883 2272 232 4 39257 10309 399 76 165 169 82 65 12 99 3 109 149 13 19 5 559 45 55 61 118 95 25 22 5 1072 102 10 45 75

t..

www.dacoromanica.ro
 84

ABONATI LA APA SI CANAL

In cursul anului 1925 au fost 22.600 abonati la apa cu un

nurser total de 311.414 camere.
Numgrul abonatilor taxati lunar prin contor a fost:
Ianuarie-Februarie 1925 . . . 13.848 abonati
Martie-Aprilie 2. . . 14.005 >>

Maiu-Iunie 2 . . . 15.600 2.

Iulie-August ) . . . 17.905 2
Septembrie-Octombrie » . . . 19.200 D ,

Noembrie-Decembrie 3> . . . 20.567 2,

Abonati cari au avut contor deranjat sau nu au avut de loc:

0 au aVut closetul legat cu canalul public au fost taxati pe camere:-
lanuarie-Februarie 1925 . . . 150.333 camere c. t. c.
Martie-Aprile 2. . . . 124.537 2, 2
Maiu-Iunie 2. . . . 102.244 2 »
Iulie-August D . . . 84.27a » »
Septembrie-Octombrie D . . . 54.005 D >)

Noembrie-Decembrie 2 . . . 38.723 D D

Abonati cari au avut contori deranjati sau nu au avut de loc

dar nu au avut closetul legat cu canalul public, au fost taxati pe
camere :
Ianuarie-Februarie 1925 . . . 65.348 camere f. t. c.
Martie-Aprilie » . . . 60.983 » »
Maiu-Iunie D . . . 58.168 » »
Iulie-August D
. . . 59.803 » »
Septembrie-Octombrie D . . 26.077 D »
Noembrie-Decembrie » . . . 20.752 >> >>

Metri cubi de mail consumati prin contori in cursul anului au

fost :
Ianuarie-Februarie 1925 . . . 2.455.974 m. c.
Martie-Aprilie a . . . 2.247.721 »
Maiu-Iunie >> . . 2.496.822 »
Julie-August >>
. . . 3.233.656 )
Septembrie-Octombrie D . . . 2.036.395 2
Noembrie-Decembrie a . . . 3.069,102 '
Numeral total al abonatillor la canal a fost : 18.593.

www.dacoromanica.ro
 85

INVESTITIUNILE UZINELOR COMUNALE .

NUMELE CONTURILOR Lei aur Lei

. .

!mobile 1
.

Uzina electricA GrozAvesti 1.671.240 16.332 :

» de apA GrozAvesti 419.121 92.641 35

Rezervoarele Cotroceni 404.350
Cantonul Ciurel . . . . 65.000 9.027 50
Substatia electrica B-dul Carol . . . 295.000 59.509 30
Arcuda Fiitre 679.000
Arcuda Brezoaia . . . , 200.000
Arcuda Joita 21.000
Arcuda BAcu 150.000
Colectoarele Bi agadiru . . , 290.767
Uzina de apa Ulmi 415.000
Coloanele de apà 69.552 ,
Directia U. C. B. str. Otetelesanu . . 5.338.911 33
Total pentru imobile .

Lei aur . . . 4.610.478,

Lei 5 580.973,48
Apeducte
BAcu-Thicuresti 1.241.211
Bragadiru- Bucureqti 676.185
StAvilarul Ciurel Uzina de apA . . . 500.000
Uzina Ulmi Arcuda 490.000
Slobozia-Clinceni 18.530.060 92
Total pentru apeducte
Lei aur . . . 2.907.396, . .
Lei 18.530.060,92
. . .

,
Conducte de apA
Uzina electricA GrozAvesti
Uzina de apg GrozAvesti
Colectoarele Bragadiru
408.000
249.000
722.556 .
35.964 1
Uzina de apà Ulmi 764.000 4.436.789 38 ,

Retea conducte de apg, oras 9.729.213 476.735 92 i

Slobozia-Clinceni
Total pentru conducte
Lei aur . . . 11.872.769,
Lei 4.949.489.30
,
De reportat . . . 19.390.643 29.065.523 70

www.dacoromanica.ro
 sg 87

(Urmare) (Urmare)

NUMELE CONTURILOR Lei aur Lei NUMELE CONTURILOR Lei aur Lei

Report . . . 19.390.643 29.065.523 70 Report . . . 37.854.619 89.519.086 54

Filtre, bazine, stAvilare Uzina de apa Ulmi 204.361 50 14.830 80
Uzina de apt Groztveati 60.570 08
Rezervorul Cotroceni 785.194 Slobozia-Clinceni 950
Arcuda-Joita
Arcuda-Brezoaia .
Divizia canalelor
..... 5.619.958
70.000
1.602.000
Total pentru instalatiuni electrice si
cabluri
Lei aur . . . 2.445.413,50
Total pt. filtre, bazine, stilvilare Lei 9.380.791,59
Lei aur . . . 8.077.152,
,

Conducta electricA Ploesti-Bucuresti 62.651.135 17

Puturi si sifoane Retea canal oras 14.163.687 33.911.430 07
Colectoarele Bragadiru . .
Uzina de apA Ulmi . . .....
Total pentru puturi si sifoane
616.679
365.000
Lucrtiri noui Slobozia-Clinceni. . .
Mobilier si scule
Total lei . .
.

.
4.275.704 92 30.194.246 41
646.785 34 4.536.558 71
56.845.157 76 220.893.807 78
Lei aur . . . 981.679,-- 56.845.157 76
277.738.965 04
Masini si motoare Materiale 52.419.136 63
Uzina electriel GrozAvesti 3.102.135 50.195.328 85 Total general . . . 330.158.102 17
Uzina de apa GrozAvesti 444.597 108.623 08
Uzina de apa: Ulmi . . .
. . . . : 2.493.883 71.162 28
Substatia electrica B-dul Carol No. 15. 0
439.922 5.533 .
Colectoarele Bragadiru . . . . . . . 374.556
Slobozia Clinceni 766.974 92
Atelierele contori 9.000 6.500
Total pt. masini si motoare
Lei aur . . . 6.864.093,--
Lei 51.154.122.13

Instalatiuni electrice si cabluri

Uzina electria Grozavesti . . . . . 752.700 389.045 30
Substatia electrica' B-dul Carol No. 15. 50.000 26.849 75
Sectorul rezervat
Retea electricA oras
Iluminatul public
. ..... . .
315.915

391.780
1.831.820 85
3.718.724 81
3.333.000
Colectoarele Bragadiru 230.657
De reportat . . . 37.854.619 98.519.086 54
-

www.dacoromanica.ro
 88 89

CREDITUL MARFURILOR GENERALE

Totalul marfurilor esite in anul 1925
-
CONTURILE Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai lunie Iulie August Septembre Octombre Noembre Decembre TOTAL
.

Ezploatarea retea elertrich orag . . . 7.725,40 1.957,4 t 4.569, . t 853, 2.756,59 5.028,25 2.937,7 14.919,11 22.442,7 69.745,83 9.131,7 17.442,55 159.510,27
Brangamente noi la electricitate . . . . 25.267,02 15.893, 7.161,6 765,6( 402,10 5.243,4 4.261,68 58.995,10
Ezploatarea Uzinei electrice Grozitvegti . . 1.579.309,55 4 045.760,1 1.374.146,05 3.615.777,12 2.818,219,94 2.833.169,85 2.282.237,71 1.607.827,7. 661.484,7: 2.915.548,54 4.834.285,4' 4.996.1:4,55 34.164.151,46
Conducte de aph . . . . . . 2.008,70 7.037, 119.259, 185.797,89 641.744,94 464.451,1 603.354,6' 383.526, 1 37.273,12 794.531,02 54.283.17 4.093.286,82
Mobilier gi scule . . . . . . 81.614,65 28.689,50 422.742, 46.592, 443.101,76 97,564,5 434.888.8. 104.450, 271.160,11 233.125,7 15.102, 1.364.610,10 3.543.641,22
Investitiuni proprii . . . ' . . . 31.820,: 5.095, 36,915,88
. Bragadiru-Clinceni . . . . 38.034, 62.160, 100.194,
Lucrfiri particulare la electricitate . . . 7.220,65 5.574, 3.164,81 1.867, 495,30 7.090,75 1.393,50 1.251, ' 4.182,0: 6.961.6C 543,75 3.541,40 ' 43.286,74
Amenajari la instalatio . , . . 21.386, : . 392.768 449.732,11 641.604,1r 1.001.666,88 940.484,02 1.068.861, . 699.019,4 I 910.815,02 802.071,47 692.819,4 . 976.116,67 8.797.345,55
Iluminat public . . . . . 5.680, 15.550, , 20.557,1 22,072, 1 9.133,42 15.454,1 7.899, 10.066, 18,069, 29.387,7 25,215,41 18.828,12 197.912,84
Canale noi In construttii . . . . 497,50 41.300, 9.694, 161.093.40 35.261,70 34.617, 64.838,85 53.009, 31.400, 70.905, 502.616,45
Record la canale . . . . . . 2.494, 26 578,7 48.929, 74.266,93 82.261, 85.389,04 68.602, 63.574, 66.108, 1 58.296,:: 34.723,70 611.225,46
Ezploatarea Uzina do aph Grozhvegti . . 818.841,84 11.067,4 ' 28.690,2 25.848, 16.653,34 8.572, 24,890,32 7.257,4. 20.837,81 28.050,9 25.7160 ' 144.246,40 360.872,95
Brangamente noi la aril . . . . . 3.60,21 1.054,71 48.095,51 Lop.740,34 359.560,86 348.080,1 588.291,71 556.093,71 306.610,31 435.859,7 495.876,2: 170.181,11 3.519.092,53
E.ploatarea Bragadiru . . . , 4 632,75 3.254,31 4.214, 1 7.594, I 6.886,40 942, 10.993,6 17.368.7 14.488, 24.588,1 ' 21.134,60 116.099,28
Intretinerea retea canale . . . . 17.384,05 26.000, 57.537,71 27:e58, 68.289.40 83.959, 108.101 76 76.625,5 88.031,22 60.668,35 169.243, 7 93.747,60 1.77.847,45
Contori de aria . . . . . . 199.593, 213.216, 134.073, 214.303, 410.105,35 6.715.291, 4.494.792, 3.691 406, 1.649.794,91 1.743.516' 1 1.304.336, 957.050, 30.482.877,67
Exploatarea Ulmi , . . . . . 18 887'80 182.112 01 60.672, 97.820,21 66.181,35 162.641,7 160.687.95 16.761,50 26.947,7 81.417 t : 119,810,: ' 43.369, 1.037.309,72
Intretinerea liniei Ploegti-Bucuregti . . 7.286, 7.286,
Cheltueli generale . . . . . 448.473, 54.118,2 33.559, 51,088,7 3.475,02 64.565,54 27.070,45 2.010, 1 265.990,94 84.176,24 67.799,7 141.566,16 1.243.893,84
Contori electrici in . . . 15.602,55 10.003, 3.099,65
1

2.261,'1 25.291,85 4.472, 9.290 135.150, 205.171,83

Intretinerea conducta apa ors§ . . . 2.993,8 395.5525 ' 314.762.57 339.392,51 293.365,1 450.933,45 362.822,1 393.214, . I 365.696,25 357.269,17 186.408,20 3.462.630.53
-- 18.296,7 5.283,41 131.289, -- 11.818.128,03 12.184.164,98
Magini gi motoare
Primiria Capitalei
.
.
.
.
.
. . . .
143.650, I
2.140,
67.517,50
14.000, _ 18.911,5 . 160,20 35.211,26
Societatea Generalh de Gaz gi Electrititate . 6.600, 5.456, 31.290, 164.060,50 207.406,50
!mobile . . _ 43.691, 25.600, 60 961, 16.000, 205.925, 128.353,3' 35.353,81 349.471, 30.637,25 943.992,25
. .
Exploatarca Slobozia-Clinceni . . .
. .
1
17.967, 656,7 -- 48, 3.220, 3.289, 25.181,60
Instalatiuni electrice gi cabluri . . , -- 48.073,50 1.207.077,: 441.789, 1 3.953,4: 510.317,70 2.211.212,03
Fabricatia tuburllor de beton . . . 34.813,07 20.380, 32.413,7 45.365, 1.. [71,052, 1 32.210, . 28.572, 16.200162 281.006,69
Divertd dobitori 35.000, . 45.150, 42.770, 14.000, 30.652, 167.572,
Filtre, bazine, sthvilare . 17.817, 1 37.972.71 94.465,1'. 51,213, 1.403,51 15.752,60 218.624,34
Ez ploatarea Arcuda
. . . .
_ 6.558, 9.675, 4.640, 4.825, 36.765, 514.030,60 576.493,60
. . . . .
= = 7.771,51 15.735,25 23.506,76
Directiunea
Apeducte .
.....
Inginerii A Ioanovici & P. Moeda
. . . . .
.
.
.

. := L- 78.238, 54.556,21
I

= 96.729, 1
3.481,60 3,481,60
229.523,50
'
Total . . 2.704.374,40 5.015.109,35 3.912.928,1' 5.492.782,41 6.203.773,86 12.471.755 11.653.371,61 8.214.353, : . 5.700.246,67 8.418.948 1 9.567.741,7: 22.618.555,36 110.729.340,80

Virimento oi stornari . . . . . . ' .: 2.758.933,60

- . -

Total general . . ,. 113.488.274,40

DEBITUL CONTURIMARFURI GENERALE

Totalul mirfurilor intrate in anul 1925

CONTURILE Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

.
Iulie August Septembre Octombre Nuembre Decembre
...
1I TOTAL

.....
.

Sold 1924 . . . 33.949.453,

Matenale . . . . . . . . 1.001.102,2 787.112,7 1.416.556.1 4.278.301,7 2.313.397,40 2,298.431,85 3.061.447,35 5.625.222,2 2.610.775,7 2.272.989, 2.498.099,71 2.728.668,79 64.841.559,96
Icurnizori . . . 4.707.173,4 600 557,4 5.467.698, 650.936,54 1.808.307,90 3.498.562,12 8.528 583,35 2.924.067,17 3.683.606, r 2.795.383,5. 4.735.081, 39.399.957,42 ,
Contori do aph . . . . . . 12.401.125, 6.286.300, 3.181.394, 3.587.116, 524.725, 1.549.302, 5.804.807, 3.174.639,45 36.509.408,95
Ai Arfuri inapolate in magazie . 327.549,0 30.004, 263.568, 153.369,61 247.143,70 128.140, 445.167,15 656.878,61 296.371,72 6.001.308,47 8.723 560,26
Avans tintreprenori . . . .
.
.
.
.
57.402,63 119.657,
_ _ .

315.937, 69.130,
I

224.631..1
I
142.724,1
I
890.483,95
9.277.079,25
2.309 322,07
9.277.079,25 -

- Diverse . . . . . . . . 331,513, 2.895.161, 104.243, 3.743, 208.085,4 7.494.975,22

Total 5.063.485,21 4.389.016,30 12,549.600,93 6.559.115,05 18.077.1.47,51 6.729.366,67 8.305.501,6' 12.285.145,95 28.226.099,03 166.246.641,06
- . . 52.116.257,27 2.046.732 I 9.899.073,3
544.024,08

_.
Virimente i stornari .

Total general
. . .

.
.

.
_ .= = : 168.800.565,14

www.dacoromanica.ro
 90 91

UZINELE COMUNALE BUCURETI

B ILA N T
ACTIV LA 31 DECEMBRIE 1925 ASIV

LEI AUR LEI LEI AUR LEI

Cassa 7_ 2.103.273 01 Primfiria Capitalei eont invest, . 56.845.157176

Investitiuni: Imobile, Apeducte, Calculat a 40 Lei= 2.273.806.310 40
Conducte de apà, Filtre, Bazine, Idem idem ... in Lei 97.952.964
StIvilare. Puturi si sifoane, Insta- Uzinele Comunale cont invest. , 69.093.299 68
latiuni electrice i Cabluri, Matsini Depuniitori de garantie . . . 3.762.201 94
§i Motoare, Conducta electricA Conturi ereditoare 73.345.779 31
Ploecti-Bucuresti, Reteaua canale Fond de rezerva 17.152.138 27
orris, Lucrari Slobozia - Clinceni, Fond de amortizare 105.202.941 47
Mobilier i scule in ...lei aur . . 56.845.157 76 Fond de reinoire . . . 18.000.000

Idem idem ... in lei

Materiale
..... 2.273.806.310 40
Calculut a 40 Lei =
220.893.807 78
52.419.136 63
Fond ereante dubioase
. Exeedent .
4.000.000
4.723.653 77

Conturi debitoare . . . . 117.816.761 02

56.845.157 76 2.667.039.288 84 56.845.157 76 2.667.039.288 84
Cuprinsi in cifra de Cuprinsi in cifra de
Lei pe cursul de 40 Lei pe cursul de 40
Lei Leul aur. Lei Leul aur.

Conturi de ordine Conturi de ordine

Efecte publice in garantie . . . . 1.069.950 Depon. Efecte publice in garantie . 3.070.750
Diverse chitante 4 029.846 4
» P
Cassa de Depuneri
Chita* spre incasare
...
......
consernn.
. . 2.000.800
4.029.846 40 7.100.596 40 7.100.o96 40

Presedintele consiliului de administratie, (ss) R. Kobici

Comitetul de directie : f
(ss) Dr. I. COST1NESCU (ss) Th. Sivuleseu

Director general, (ss) Th. Sävuleseu Seful contabilitgtii, (ss) N. Sthneseu

Verificat si gAsit exact conform cu registrele U. C. B.

(ss) D. Niculescu
Cenzori ; 1 (ss) C. Catzianu .

(Ss) St. Gr. Popeseu

www.dacoromanica.ro
 LEGE PENTRU

ADMINISTRAREA. E EXPLOATAREA UZINELOR COMUNALE BUCURESTI

Dispozitiuni generale
Art. 1. Pentru a asigura alimentarea cu apà, canalizarea pi
iluminatul electric san cu gaz aerian, comma Bucuresti este auto-
rizatä sà grupeze uzinele i instalatiunile sale inteo intreprindere
comunalà denurnità 4 Uzinele Comunale Bucure§ti.v.
Concesiunile actuale ale iluminatului acordate la societati
particulare vor trece la expirarea lor sub conducerea Intreprinderilor
uzinelor comunale.
Art. 2. Aceasta intreprindere va fi administratà de consiliul
comunal, cu ajutorul unui consiliu de administratie i a unui comitet
de directiune, cArora consiliul comunal le deleaga o parte din atri-
butiunile sale, precum se determinA mai jos.
Consiliul comunal are hist privegherea asupra intregei gestiuni
a administratiunii i exploatarii intreprinderii.

Consiliul de administratie, consiliul de directie,

censorii si functionarii intreprinderii
Art. 3. Consiliul de administratie se compune din 9 membri
pi anume :
a) Primarul Capitalei sau un delegat al sau, ca pre§edinte ;
b) Doi membri ai consiliului comunal ; ingineri, delegati de
consiliul comunal.
c) Un membru delegat de consiliul technic superior ;
Un membru delegat de reuniunea industria0lor din
Capitalà ;
c) Un membru delegat de Camera de comert din Bucure§ti;
eful serviciului sanitar al Capitalei ; .

Directorul general al intreprinderii ;

11) Un membru cooptat de cei opt mentionati mai sus ;

www.dacoromanica.ro
 94

Mandatul Primarului si al membrilor delegati de consiliu

expira odata cu mandatul lor de consilieri comunali, ei continua sit
functioneze Oita la instalarea nouilor primar i consilieri delegati.
Membrii dela literile c, d, h, e, sunt delegatiesi cooptati pentru
vase ani consecutivi ; iar membrii dela literile b, f, g, fac parte de
drept din consiliul de administratie atata vreme cat pastreaza
functiunile bor.
Vacantele ce se vor ivi in consiliul de administratiune vor fi
implinite de cei In drept In cel mult doug luni.
Art. 4. Consiliul pe administratiune se intruneste odata pe
1un i extraordinar ori de cite ori presedintele, trei membri sau
directorul general gasesc necesar.
Deciziunile consiliului de administratie se iau cu majoritate
de voturi si nu vor fi valabile cleat intrunind cel putin 5 voturi.
Directorul general al intreprinderii este dator sa ia parte la
toate sedintele consiliului.
Art. 5. Consiliul de administratie are atributiunile sale sa
se pronunte : .

a) Asupra tarifelor taxelor prevazute la art. 4 din legea

maximului taxelor i atributiunilor comunale privitoare la serviciile
intreprinderilor prestate locuitorilor i asupra regulamentelor pentru
punerea lor in aplicare ;
Asupra aprobarii 1icitaiunior pentru lucrari sau predari
de materiale pana la 5.000.000 lei precum i asupra necesitatii de
a se contracta fara licitatie lucrari sau aprovizionari de materiale
necesare intreprinderii pana la 2.000.000 lei.
a Asupra proectului de buget anual de venituri si cheltueli
Intocmit de comitetul de directiune ;
d) Asupra regulamentelor relative la alimentarea cu apa,
canalizare i iluminat. Aceste regulamente pot sit prevada masuri
pentru asigurarea aplicarii lor, pentru executarea lucrarilor impuse
printeinsele si pentru desfiintarea lucrarilor facute contra prescrip-
tiunilor lor formale, Stand in ce proportiuni luerarile i cheltuelile
cad In sarcina contravenientilor.
Aceste regulamente vor stabili i conditiunile ce trebuesc sa
indeplineasca diferiti instalatori particulari;
0 Asupra bilantului anual al veniturilor i cheltuelilor ; .

Deciziunile Consiliului de Administratiune asupra obiectelor

de mai sus vor fi aprobate de Consiliul Comunal, potrivit legii
.

asupra organizarii comunelor urbane.

Art. 6 Sunt executorii prin ele mnile, fara aprobarea Con-
siliului Comunal si a Ministerului de Interne, urmatoarele deciziuni
ale Consiliului de Administratiei :
a) Aprobarea proectelor i executarilor de lucrari prevazute
prin buget Nina la 1.000.000 lei. Pentru proecte noni de lucrari
mai mari de 1.000.000 lei se va proceda conform legii de organi-
zare a comunelor urbane ; . .

www.dacoromanica.ro
 95

b) Aprobarea licitaiunilor sau a cOntractgrilor prin bung In-

voialg pang la valoarea de 1.000.000 lei ;
0 Modul inerii comptabilitAii veniturilor i cheltuelilor in
baza unui regulament ce se va aproba cu formele prescrise de
art. 41 din legea pentru organizarea comunelor urbane ;
(1) Alegerea direetorului general 0 numirea functionarilor
intreprinderii, Consiliul . de Administratiune putand angaja i prin
contract functionari specialisti;
0 Aprobarea de gratificatii, prime sau ajutoare In limitele
bugetului de fgcut functionarilor Intreprinderii;
Aprobarea retributiunii functionarilor suplimentari nepre-
vgzuti in buget, fie pentru lucrgri, fie pentru exploatare ;
0 Intocmirea regulamentelor interioare ale intreprinderii.
Art. 7. Consiliul Comunal deleagg un comitet de censori
compus din : Membrul Consiliului Comunal delegat la partea finan-
cial* seful cpmptabilitgtii primgriei i un delegat al corpului con-
tabililor experti din Bucuresti, cu verificarea la epoce variabile a
situatiunii casei intreprinderii i regularitatea tuturor actelor
registrelor rel ttive la Incasgri i plài, indeplinind functiunea cen-
' sorilor dela societatile comerciale.
. Aceasta verificare nu exclude insg verificarea Inaltei Curti
de Conturi conform legilor In vigoare.
Art. 8. -IL. Pentru conducerea i administrarea zilnicA Consiliul
de Adhainistratiune deleagg din sanul sgu 2 membri cari impreung
cu directorul general formeazg comitetul de directiune al intre-
prinderii.
Consiliul de adrninistratiune poate da acestui comitet parte
din atributiunile sale.
Comitetul de Directie executg mersul regulat al tuturor ser-
viciilor precum i deciziunile consiliului de Administratiune.
Art. 9. Intreprinderea este valabil angajatg prin semnAtura
colectivg a 2 membri din comitetul de directiune, dintre eari unul
este directorul general sau in lipsa sa un delegat al consiliului de
Administratiune.
Corespondenta technic i comercialg obisnuitg o va semna
directorul general singur, sau functionarii desemnati de Consiliul
de administratiune.
Art. 10. Directorul general al intreprinderii, in calitate de
conducgtor technic 0 comercial, este dator sg facg la timp consi-
liului de administratiune propunerile reclamate atat de buna func-
tionare, cat 0 de desvoltarea uzinelor 0. a instalatiunilor de apg,
canalizare i iluminat.
El are si o sferg de atributiuni independentg pe care o exer-
cab: sub garantia i pe rgspunderea sa personalg si material* 0
sub controlul permanent al consiliului de administratiune.
In aceastg sferg de activitate independenta inträ chestiunile
el problemele .cari privesc conducerea technic i administrativg
interng a Intreprinderii. Directorul general este in drept sg eFecute

www.dacoromanica.ro
 96

dupa a sa chibzuintä orice lucrare mai mica de reparatiuni, tran-

sformari i desvoltari i sA aprobe plata daca valoarea ei nu trece
de 50.000 lei, procurAnd fara alta aprobare materiale necesare la
executarea acestor lucrari.
Directorul general va fi asistat In mod permanent de ceilalti
doi membri din comitetul de directie, avAnd dreptul acest comitet
sa aprobe cheltueli pentru lucrari san predari de o valoare ce nu
trece de 1.000.000 lei.
Cheltueli pentru lucrari sau predari de o valoare mai mare
de 1 milion lei nu se pot face cleat cu aprobarea consiliulni de
administratiune.
Licitatiunile publice se fac in urma unei publicatiuni sau
cereri de oferte in cari se prevede atAt termenul cAt i celelalte
conditiuni de predare a materialelor sau executarea lucrarilor.
Durata publicatiunilor i a cererilor de oferte este lasata la
chibzuirea consiliului de administratiune.
Licitatiunile sau cererile de oferte se fac intre fabricanti sau
producatori directi ai obiectelor de predat sau intre persoane de
specialitatea lucrarilor de executat i cari dupA constatarea consi-
liului de administratie prezintA cele mai bune garantii pentru exacta
indeplinire a angajamentelor.
Art. 11. Directorul este ales de consiliul de administratiune,
iar functionarii Intreprinderii vor fi numiti i concediAi de consiliul
de administratiune, dupA propunerea facuta de directorul general.
Functionarii suplimentari ti muncitorii salariati cu luna sau cu ziva
vor fi angajati de directorul general care ii i concediaza..
Numarul, conditiunile de admisibilitate, salariile, indemnizatiile
de chirii, precum si drepturile i datoriile functionarilor intreprin-
derii se vor stabili printeun regulament comunal.
Salariile si indemnizarile de chirii se vor fixa tinAndu-se
seama de cele acordate de intreprinderile particulare functionarilor
lor, pentru a se putea asigura astfel recrutarea unui personal cAt
mai destoinic.
Art. 12 Funetionarii uzinelor Comunale Bucuresti nu se
vor chema la concentrari i nici la exercitii militare IntrucAt ab-
sentarea lor va fi daunatoare serviciului. Spre acest sfArsit autori-
tatile militare vor lua in considerare certificatele liberate de consiliul
de administratie dupA cererea directorului general.
Art. 13. Comitetul de directiune este raspunzator catre
consiliul comunal i consiliul de administratiune de bunul mers al
serviciilor, de perceperea veniturilor in conformitate cu tarifele
taxelor regulamentare si de varsarea lor in cassa intreprinderii, de
buna stare a scriptelor, de observarea creditelor bugetare si de
facerea cheltuelilor in limitele prescrise, de indeplinirea indatoririlor
functionarilor si de orice consecinte provenite din lipsa de initiativa
si de prevedere.

www.dacoromanica.ro
 97

Finantele intreprinderii
Art. 14. Perceperea veniturilor, facerea si justificarea chel-
tuelilor intreprinderii se vor face dupg principiile legii de cpmert.
Art. 15. Bugetul exploatgrii uzinelor comunei Bucuresti este
intocmit prin fiecare exercitiu bugetar de tare eomitetul de directie.
care il supune discutiunii consiliului de administratiune, dupg care
este inaintat la aprobarea consiliului comunal, figurand In bugetul
general al comunei.
Veniturile Intreprinderii vor trebui astfel fixate ea ele sà
acopere cheltuelile, pierderile i amortizArile, asigurand fondurile
necesare la Intretinerea in bung stare precum si la reinoirea uzinilor
si instalatiunilor sale; inclusiv fondul de rezervg.
Din veniturile brute ale intreprinderii se vor scgdea toate chel-
tuelile, amortizArile, pierderile, fondurile de Intretinere si de reinoire
iar restul se va impgrti in doug parti egale, din care una se va
vgrsa comunei, iar cea de a doua va forma fondul de rezervg.
Acest fond se va dota atat timp cat Intreprinderea va mai
avea imprumuturi neachitate.
Art. 16. Cel mult trei luni dupg expirarea exercitiului
bugetar comitetul de directie este dator a Intoemi i prezenta bilantul
general de venituri i cheltueli al acelui exercitiu, Insotit de toate
actele justificative necesare pentru verificarea bor.
Bilantul verificat de censori i aprobat de consiliul de admi-
nistratie se inainteazg consiliului comunal.

Contraventiuni ,

Art. 17. Smit contraventiuni i se vor pedepsi ca atare

urmatoarele abateri:
1. Intrebuintarea fara." autorizare i fara plata taxelor regle-
mentare a apei, canalizgrii sau electricitgtii comunei;
2. Impiedicarea sau zgdgrnicirea controlului, supravegherii
sau lucrarilor organelor Uzinelor Comunale Bucuresti» precum sI
intarzierea declaratiunilor i infiintgrilor obligatorii previlzute de
regulament; s

3) Lgsarea deschisg, cu sau tara" voie, a gurilor de apg, fan-

thnelor sau ventilelor de apä din closete peste timpul necesar pentru
satisfacerea nevoilor casnice ;
4. Neexecutarea raparatiunilor instalatiunilor In termenul fixat
de g Uzinele Comunale Bucuresti'.
5. Abaterile dela instructiunile i planurile cuprinse in auto-
rizatia de construire, fart prejudiciul sanctiunilor de inlocuire a
.

materialelor, sau de dgramare. la care ar da loc.

6. Legarea cu dela sine putere a instalatiei particulare cu
conducta publica, sau deschiderea In mod arbitrar a vanei apei din
stradg sau canalulai inchise din orice motiv de care gUzinele
Comunale Bucuresti*;
7

www.dacoromanica.ro
 98

7. Modificarea conductelor ori instalatiuni i conducte noui

de aph. canalizare sau electricitate, farl autorizatia cuvenith;
8. Intrebuintarea instalatiunilor particulare in alt mod sau
pentru alte scopuri dealt cum s a stipulat in autorizatia de folosinth;
9. Inchiderea, deschiderea sau modificarea sthrei fixate de
"Uzinele Comunale Bucure0i5) ; a vanelor, robinetelor, idrantilor,
canalurilor, conductelor, pieselor de siguranta 0 a orichror altor
constructii sau piese apartinhtoare <<Uzinelor Comunale Bucure0i).
10. Intrebuinteaza la lucrari a unor instalatori neautorizati.
Aceste sanctiuni se dau filth dreptul stabilit prin regulamente de
a se inchide aph 0 lumina;
Dach abaterile enumerate mai sus in imprejurhrile in cari au
fost shvAr0te sunt pasibile de sanctiuni mai grave, culpabilii vor fi
urmäriti conform codului penal sau al legilor speciale.
Art. 18. Contraventiunile enumerate in articolul precedent
se vor pedepsi pima la 5.000 lei.
La recidivh amenda va fi indoith.
In afarà de amendh contravenientii vor fi supu0 la plata taxelor
fixate de tarife pentru aph, canal 0 luminat, precum si la plata
pagubelor intreprinderii.
Taxele se vor incasa de organele uzinelor comunale, iar pagu-
bele se vor hothri de judechtorul de ocol competent.
Art. 19. Cu aceia0 pedeapsh se va pedepsi maestrul, in-
stalatorul, care se va abate dela conditiunile cuprinse in autoriza-
tiunea de construire sau dela planul aprobat sau dela vreuna din
dispozitiunile regulamentelor in vigoare sau care contribue sau in-
lesnesc comiterea contraventiilor din art. 17.
' Art. 20. Delegatii technici ai consiliului de administratie
vor constata contraventiunile de mai sus.
Odath; cu constatarea faptului ei vor avea dreptul s pronunte
si sh incaseze ainenzile precum i taxele datorite, liberand din car-
netele cu match chitanth pentru plata amenzii i pentru plata
taxelor.
Art. 21. -- contravenientul este insolvabil i dach pro-
cesul verbal este aprobat de judechtor, amenda se va preschimba
in zile de munch pentru lucrari edilitare, dupa pretul curent al
zilei de lucru.
In caz rand contravenientul ref tool munca, amenda se va
transforma in irfchisoare duph dreptul comma.
Dach contravenientul este insolvabil i cu domiciliul necunoscut,
delegatul technic va cere concursul politiei i va conduce 0 preda
imediat. pe infractor impreunh cu procesul verbal la judele de ocOl
respectiv, care va hoari potrivit aliniatelor 1 0 2 de mai sus.
Hothrarea judechtorului este definitiva.
Art. 22. Contravenientul nemultumit de procesul verbal are
dreptul de contestatiune la judechtorul de ocol respectiv, in termen
de 3 zile libere dela dresarea lui dach a fost de fath, sau in caz
contrariu dela amanarea lui ori dela lasarea lui la domiciliu sau

www.dacoromanica.ro
 99

resedinta contravenientului in mann unei persoanei din familie care

locueste cu annul sau al unui servitor al sAu, araandu-se in pro-
cesul verbal numele persoanei areia i s'a %sat.
Dreptul de contesta0une nu v a putea fi exercitat duel con-
travenientul nu va justifica In prealabil a a depus amenda la cassa
intreprinderii.
In caz de anulare a procesului verbal amenda se va restitui
celui In drept.
HottirArea judeatorului de ocol este definitivrt.

Dispozitiuni finale
Art. 23. Comuna Bucuresti este autorizata A incorporeze
la intreprinderea uzinelor comunale i alte servicii cu caracter
technic comercial sau s'a le organizeze pe baza legii de hill.
Art. 24. Un regulament aprobat prin decret regal va des-
volta i preciza dispozWunilor de aplicare ale prezentei legi.

www.dacoromanica.ro
COMISIA INTERIMARA A CAPITALEI
Prefedinte : Dr. I. COSTINESCU
Prim Viee-Proedinte : M. BERCEANU
Vice-Preqedinte : Ing. ION IONESCU
) >>Ing. R. KOBICI
) D N. ALEXANDRESCU
>>
T. ALEXANDRESCU
) D. P. NICULESCU
) Ing. I. SABAREANU
Membrii : B. DUMITRESCU
» I. BEDITEANU

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE AL U. C. B.
Prefedinte : Dr. I. COSTINESCU
Membril Ing. Insp. G-ral ELIE RADU
» » » » ION IONESCU
>>
»R. KOBICI
>> » TR. LALESCU
>>
>>PENESCU KERTSCH
) Dr. N. D. STAICOVICI
) Ing. D. GERMAN!
» TH. SAVULESCU
Cen,wri : D. P. NICULESCU
. CAROL CATZIAN
>, M. D. MUNTEANU

COMITETUL DE DIRECTIE
Ing. Insp. G-ral ION IONESCU
» R. KOBICI
, TH. SAVULESCU

DIRECTIA GENERALA
f. f. Director G-ral Inginer TH. 'SAVULESCU

www.dacoromanica.ro
 102

TABLOU DE PERSONALUL BUGETAR AL UZINELOR

COMUNALE BUCURESTI

Directiunea generalä
f. f. Director General Inginer-Sef TH. SA VULESCU
Secretar V. IONESCU
» ajutor S. ANTONESCU
9 functionari

Serviciul lucrarilor noui

Sef de servicin Inginer V. EVOLCEANU
Conductor 1. NICOLESCU
5 functionari technici

Serviciul uzinelor $i captarilor de aph

Sef de serviciu Inginer AL. A RICESCU
>») divizie Conductor C. ALTINOVICI
4 mecanici
2 electricieni
3 telefonisti
Colectoarele Bragadiru
Mecanic sef P. SAvEscu
5 mecanici
Captarea Ulmi
Mecanic sef C. GHEORGHIU
5 mecanici
Captarea Arcuda
Sef de divizie R. MINCU
4 supraveghetori

Statiunea de incercare $i reparat contori

Sef de divizie ALEX. STOEANOVICI
3 functionari
8 mecanici _

Serviciul distributia apei

Sef de serviciu Inginer TH. CURELEA
Conductor C. TOMSANU
12 functionari i agenti technici

www.dacoromanica.ro
 103

Intretinerea retelii de ain't

5ef de divizie I. MANOLESCII
9 functionari
8 fântânari
Serviciul canalelor
5ef de serviciu Inginer R. GHEZZO
>> sectie Conductor TH. BILECA
>>

10 functionari i agenti technici

2 rantari
Serviciul electricitAii si iluminatului
Uzina eleetriel Grozäve*ti
ef de serviciu Inginer P. LOLESCII
) 'sectie mecanic ef N. CHIRmuc
17 mecanici
2 functionari i desenatori
Substatia electrical i servieiul cxterior
Sub-sef de divizie Inginer N. Z. POPESCU
2 electricieni
4 mecanici
Iluminatul public
§ef de divizie Inginer chimist I. BIJDIT
>> » sectie a > I. VELESCIT
1 controlor
Serviciul eontabilitittei generale
§eful serviciului Contabil N. STANESCII
4 contabili
7 functionari
Serviciul taxiirei
Sub-seful serviciului GR. GHITESCIT
45 functionari
Serviciul contabilitätei materialelor
5ef de serviciu C. Nrcumscu
2 contabili
5 functionari
Servielul casieriei
Casier qef al serviciului N. DISGXT.Escu
21 functionari

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina

Introducere 3
Istorie i descriptie amok 9
Alirnentarea cit alai a Capita lei. Istoric 9
r A
Descrierea instalatiunilor 16
Captarea Arcuda , 16
Canalul Ilfovhtalti . 17
Stlivilarele dela Brezoaia , 17
Intretinerea Dimbovitei 17
Bazinele de decantare . 18
Filtrii de nisip . 18
20
Apeductul
anurile filttilor
Canalul Arcuda
.

,
. ... . . . ,' . . ... ,
. . . .. . . .. 20
20
°While , , 21
Stivilarele i vanele . 21
Colectoarele Bragadiru Col. I si II 22
Colectorul III Slobozia-Clinceni 23
.

Captarea Ulmi 23
Rezervorul dela Cotroceni 24
Rezervorul dela Ianeu (ro1sorn1 de Foc) 25
Uzina de apli, Grozavesti 25
Atelierul de contoare 27
Canale de scurgere 21
Nivelarea orasului 32
Uzina centralli electriel 34
Activitatea uzinelor comunale th anal 1925 36
Introducere , 36
Apa. Analita apei de Ant . 39
Captarea Arcuda , 40
Colectoarele Bragadiru . 41
Captarea Ulmi . 42
Rezervoarele , k 42
Uzina- de apA Grozavesti 2 2 42
Serviciul distr1biiiei apei , 43

UI

www.dacoromanica.ro
 106

Pigina
Autorizatii de constructii i oblig. abonam. la aprt si canal 43
Bransamente e racorduri 44
Conducte noi In strzi nealimentate Inca cu aprt 48
Intretinere 49
Rezervoare de compensare 49
Diverse 51
Serviciul intretinerii retelei de aprt . 51
Atelierul de contoare 52
Executia de canale in anul 1925 r 54
Intretinerea can alizilrei 55
Rezervoarele automate de spilare 56
Uzina centralrt electrica , 58
Serviciul electric exterior 59
Iluminatul electric particular 62
Iluminatul electric public U. C. B. 62
Iluminatul electric public al Soc. de Gaz i Electricitate . . . . . . 62
Controlul instalatiunilor electrice pendinte de reteaua Soc. Generale de
Gaz i Electricitate 63
Controlul instalatiunilor de lumin i sonerii electrice dela cladirile comunale. 63 --
Iluminat electric particular pendinte de Soc. Generala de Gaz i Electricitate. 63
Substatia electricA B-dul Carol 15 65
Abatorul comunal . . . . .
< 65
Serviciul iluminatului cu gaz ci petrol si controlul iluminatului cu gaz
al Soc. G-rale de gaz i electricitate ..... . . . 65
Iluminatul cu petrol 66
Tabloul I de pretul apei In diferite orase 66
* II. De pretul electricitii (lumina) in diferite orase 67
III. Pe luni FA decade de starea bacteriologica a apei 68
IV. Curirea filtrelor, bazinelor i debitul filtrelor mAsurat la
Arcuda In anul 1925 69
Tabloul V. Debitul filtrelor mAsurat zilnic la Arcuda In 1895 . . . 70
* VI. Indicand lucrArile executate i numarul de luciatori zile
utilizati de divizia Arcuda 72
Tabloul VII A. Nivelul puturilor dela colectorul 2 pe 1925 72
* VII B. ) 1 * 74
VIII. Rezultatul distributiei apei in oras pe anul 1925 74
IX. De lucrArile executate de postul de ffintinari pe 1925 . . 76
X. Lungimele bransamentelor i racordurilor executate In 1925 78
* XI. Repartizarea lunarA a lueriirilor de bransamente i racor- .

duri executate 78
Tabloul XII. Variatia lunarA a manoperei la lucrarile de bransamente si
racorduri In anul 1925 ..... . . .....
. . . .
Tabloul XIII. De lucrarile executate de divizia intretinerei conductelor
. 79

in cursul anului 1925 80

Tabloul XIV. De canalele executate panii la sfarsitul anului 1926 . . 81
* XV. Activitatea sectiunei de Intretinerea canalelor . . . 82

www.dacoromanica.ro
 107

Pagina
Abonati la apii si canal 84
Investitiunile Uzinelor Comunale 85
Creditul milrfurilor generale 89
Debitul conturi mitrfuri generale 89
Bilantul Uzinelor comunale Bucuresti la 31 Decembrie 1925 90
Lege rentru administrarea i exploatarea Uzinelor Comunale Bucuresti . 93
Comisia Interimarli. a Capita lei 101
Tablou de personalul bugetar al Uzinelor Comunale Bucuresti 102

www.dacoromanica.ro
PLANSA Ni P9ES1UNEA IN METRI SI DEBITUL IN METRI CUB! PE ORA
LA INCEPUTUL SI SFARSITUL ANULUI 1925 LA UZINA DE APA COTROCENI
1% lanuarie 1925
Total dislribuiti 8.000 rn.c.
rn.c/or;i 40 Presiunea
7000 in meIn
6000 30
5000
4000 20
+. 0
10
4000
1000
a
0
6 7 8 9 10 11 42 13 14 15 16 47 18 19 20 21 22 23 24 1 2 3 4 5 6

3i lanuarie 1926
Total distribuiti 72.000 m c

'
mo4
7000
6000
Erawmosii= 171
40

30
Presiunea
in meIri

win
5000
4000 20
3000
2000
1000
0
6 7 5 9 10 71 12 . 15 14. 15
imitems
16 17 18 19 20 21 22 23 . 24 4 2 3 4 5 6
10

Presiunea metri
LEGENDA I Meiri cubi pe ora

www.dacoromanica.ro
PLANSA N/2.

CANTITATEA DE APA TRIMISA 114 ORAS IN ANII 1921-1925 DUPA FELUL SURSEI

. 24.804. m.c. 26385.400 m.c. 29.026.000 m.o. 55.687.000 m.o. 30.5.17 000 m.o.

0.66

cA"
A ricum t)ut
ARCUCA ,4-
1'1nm:A
153 % MOO.
e9\ zo.84%
'Re Of'

1921 1922 1925 1924. . . 1925

www.dacoromanica.ro
PLANSA N23

CANTITATEA DE APA TRIMISA IN ORAS IN ANI1 1921-1925.

24. 804.850 m.c. 26.385.400 m.c. 29.026.000 m.c 55.687.000 m. c. 305.17. 000 m.c.

Ca, &lode 14 36;6 Oa kmpe/e a 44 ..41e4

.nt

Cu presiune
egaFr
Capariune ?MX
Ha/a/Wags if
Nat.;a/i .3%.

1921 1922 1923 1924 1925

www.dacoromanica.ro
PLANSA N24.
STAREA BACTERIOLOGICA LA ARCUDA A APEI DE DAMBOVITA,DECANTATA,FILTRATA
CUM SI MAXIMUM PLOILOR IN AMONTE .

13.000

12.000

11.000
1,11

10.000

9.000

8.000

-L--
7000

6.000

5.000
I- - -I
I

I
_
4.000
1'1_
3.000
--1-1___I
___i
I
-
1

I
I
I

i
--1
I
1
1

1-
r--
is.
1

i r
r I

1
,

--1--
1
1

I
a

r--- i
1

1
1
1
I
2.000 1 1
1
1
1 t
.....4..._1.;'
--1- r-- I
L --I
I
I - r- 1
I

i
Baden'u,garia-

L-- L_
I 1
I
I i
1
. t I
.1.000k.
1. i
1
1

I
r--- t dupidecankre
1
I
1.-_-
i
r -
0
EAKUTIME
I.
FESRUARai
L---
MARIE APRILIE MAI IUNIE 1ULIE AUGUST
L_
-J L_

3EPTEMBRIE OCTOMBRIE NOEMBRIE DECEMBRIE

n Alfrare

icni = 500 bacheri la ape' d gide si decanl-aig Bacheri .

Scars, Legenda 1-
Ploile in .
i".50 bacheri de ape dup5 Filtrare

www.dacoromanica.ro
PLANSA N05.
PRESIUNEA IN METR1 SI DEB1TUL IN METRI CUBI PE ORA
IN ZIUA DE yL, IULIE IN CURSUL ANILOR 1914 PANA LA 1925
Buletinul distribu,Iiei apei in /iva de 3/4 Julie 19/4 cand sa pompat 85.000 m.c in 24 ore
m.c./ ora cu o presiune de 30 m. limp de 24 ore
40 Presiunea
.

7000 in metri
6000
30
5000
1
7,000
20
3d00
2000
10
1000
0
0
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 ; 22 23 24 3 4
21 . 2 . 5 6

.
Bulelinul distribuliei apei in ziva de Ndulie 1920 c'cnd ..s'a pompat 80.000 m.c.in 24 ore .

m.c. on's'? cu o presiune de 28 m. limp de 9 ore .

40 Pre.siunea
7000 in metri
6000 30 ..
5000
4000 20
3000
2000
1000
0
6 .7 8 9 10 12 13
LL
14
4.?

.1rESTI.11
10

0
11 15 15 17 18 19 20 21 22 23 24 1 2 3 4 5 6

. Buletinul distributiei apei in ziva de 3/4 hike 1921 cand s'a pompat 63400 mc.in24ore
mc/org cu o presiune de 26 m. limp de 6 ore
o Presiunea
7000 in mein
inmin
aponimmlumummmommum mum=
.

6000 30
5000
4000
71*1 20
1
3000
2000 10
1000
0 MEE
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1 2 3 4 5 6

Bu/ehn u/ distributiei apei in ziva de 2/ Julie 1922 cand sa pompal 72.000 m.c.in 24ore .

12000 .ora cu o presiuniT de 30m. timp de 5 ore

Presiunea
11000 in melri
10.000
9000
8000 40
7000
6000 30
5000 I.
-.4
ii
4000 1
20
3000
2000 1
10
1000
------
0 0
6 7 5 9 10 . 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 2.4 . 1 2 3 4 5 6

Buletinul distributiei apei in ziva de %Yule 1923 cand s'a pompat 76.000 m.c.in 24 ore
12.000 M C orci
cu o presiune de 30 m. /imp de 5/2 ore Presiunea
11000 in melri
10000
9000
8000 40
7000
6000 30
----- I
5000 LI-
4000 t/r- 20
3000
2000.
L_ 10
1000
0 0
.6 7 8 9 10 12 15 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 i 3 4 5 6

Buletinul distributiei apei in ziva de 2/ lube 1924. rind s'a pompal 104000 mc.in 24 ore
mc ora cu o presiune de 30 m. /imp de 15 ore. .
Presiunea
40 In metri
1 6000 30
5000 t_
4000 20
3000
2000 10
1000
0 0
6 7 . B 9 . 10 11 12 13 14 13 16 17 18 9 20 21 22 23 24 2 3 .4 5 3.
.
.
. . . , .
. .

Buletinul distriburiei apei in ziva de 2/4 luile. 1925 cand sa pompat 84.000 mc.in 24 ore
ora- .
.
cu o presiune 3iti-n.timp de 21%. ore 40 Presiunea
7000 111111110=11111111111=1=111M11111111111MIMIIIIIIIIIIMMIIIIIIM in mein'
6000 30
5000
III
P
4000 20
3000

IME11111111111111mb
2000 10
1000
0 0
6 7 8 .9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 2 3 5 0

Presiunea in melri
LEGENDA f
Metri cubi pe ora
www.dacoromanica.ro
.
 VARIATIA DEBITULUI COLECTORULUI Isi II IN ANUL1925.
COLECTORUL. I. COLECTORUL II.

600.000 UUUU
550 000

500 000 OHM

450.000

400.000 1111111111111111111
350.000

300.000

250.000 11111111111MIM
200.000 200000
7.1
150.000 150.000

100.000 100.000

50.000 50.000

. E M. A. M. I, I. A. 5. 0. N. D. I. F. M. A. M. I. I. A. 5. 0. N. D.
DEBITUL COLECTORULUI ffin 1924 si 1925.

6.000.000 1924=7.110.200 m.c .

DEBITUL C0LECTORULU I n1924s11925. 5.000.000 //
4.000.000

3030.000 3.000.000
19243.859.970m 3 1925=5584.590 m.c
2.300.000 2.000.000

1.300.000

0 WiN 1925:1605.910m3 M 1.000.000

www.dacoromanica.ro
A
F _ANSA N=7.
EXPLO.crrAREA :ELOR TPEI SUR5E
.c 1 A UZINEI COTROCENI
/ 50.000
Ct
0 40.000 .
Li Nff--V-1.41 'iv\
fr 30.000 ...r"- .

20.000
V r Wow "-a
LJ
10.000
co I
0

50.000

40.000 AMP A Ak
I
.
.

li ii
30.000 1 '.11111111 rY Vs"
3
valor
,
1

20.000 ELI
V!
II 7 " '111111111E1g.
Illy
, ,
v
1
10.000

( 40.000

30.000
_A________/ v
AtAlhallWPW ...--
.1
.
20.000
10.000

0
ILAwri MIME.
-.1 .11.11 .
1-\
I
hvp... V
. 1r . vir .

1ill
110.000

100.000 A.

i( 90.000 AL. .." A 10 iL Li I I11

1 I .11 l I

arvi
,

IL
80.000 r ,
r
111111111 VS\ &Am 11/1116 .A A ..

tu
70.000 I
,
T ' Et ..4ailifi
60.000
(I(
50.000

40.000

30.000

2.0.000

10.000
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRIUE MAIU IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOEM BRIE DECEMBRIE
0

www.dacoromanica.ro
PLANS!, N96.

PRESIUNEA ZILNICA MEDIE A POMPELOR DE LA UZINA DE APA COTROCEN1

PRES IUN EP
IN rIETR1
38

36 ,

34

32 I TiliiiTiefriffl1111110113"
1, , ^riffling'
MITA! . A,
I
I 1

30 I 1 I ! I y
El
28 111E1, V WM ...
11 I
1
IR
26 I n !

!
24

22

20

18

16
1--
14

12

2
IANUARIE FEERUARIE maRrie APRILIE MAIU IUNIE !ULM AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOEMBRIE DECENBRIE
0
www.dacoromanica.ro
 PLAN*A 1419. UZINA ULMI
1-17111. 08 noTORINA DIAGRAMA CONSUMULUI ZILNIC DE PIOTORINA LA UZINA ULMI IN 1925.

800

700

600

\Mr'
500

400

300

200

100

-
KW() coNsumATI DIAGRAMA N.W.0 CONSUMATI ZILNIC DE POMPELE GROZAVESTI SI COLECTOARELE BRAGADIRU IN ANUL 1925,

11.000 J I

moo WIENNIAr L ,

9.000 101mriet. ,...11,711111111101113 ' Iwo "rain,

1111111 1 AI CU POMPELE.

8.000 ' 1111111111111111V1M1111

UZ IN El

7.000 MOM
6.000

3050 111. flalM=MIN

11111111111WWw" " INIFIBIR1111111111111111
I n LLmiMNMI 111111111illa COLECTOASELE
4000

3.000
EL Mil 11111,1111111101111 '
BEAGFIDIRU

2.000

1.000

0
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAIL/ IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMERIE OCTOMBRIE NOEMBRIE OECEMEIRIE

www.dacoromanica.ro
PLANA N910. .

UZINA HIDRAULICA COTROCENI

DIAGRAMA DISTRIBUIREI ZLNICA A APEI IN ORAS IN ANUL 1925.
rn.c..pe zi,
,
.,
100 000 .
.

.90.000 Ait AA A 111 iLl ,; A

80.000 li . 171,116LA I MIIIIIVANnik AA ,

ri
.

70.000 Eirdmillr"1,
60 000
. .
50000 ., .
.

40.000 Cupornpek
30.000 .
_
.
.
.
. , .
20.000

10000 --,---,__
. .
0 ,
. .
,
20.000
. .
Cu presiune
/0.000
0 - .
ME .....a.,....a....1...14......, 6 t A
1
.
no fure/d

110 000 _ ..

ii IBINEIRIIIINISNIACINWAIPIA
. .

100000 . _

90.000 rt. pry" 1 110 - kAIAL, Aa

.

80 000

70.000 TM ' _ 7 ' I -1111111611209P,112,r ro/e/dish-,xida-

60000 .
. .
.

50 000
1
.

40000 i

30.000 :
.

20.000 _
. -
,
.
i

10. 000 .. 1

0
lanuarie Februorie Marhe prilie Math . lunth /u/ie ugu si Seplembrie Odombrie Noembrie Decembrie

www.dacoromanica.ro
 -U)
VNtrld
iN

o - N.) L.,4
CO Cartier Grand
ti

P/evnei cu Basarob

t 'L, P/evnei CU V/;^cliill/

i r-
1
r
,
;
;
r
BV Basarab COlt C cXI
CU Dinicu Go/escu Z
year°

3)
-71
PI '<I
Dinicu Go/escu coy r
cu Francmasona P1 p1
111

,
Bs/ Basarab colt PI Z
cu Grivitei
PRESIUNILOR

I
D
I 1
I
LA PUNCTELE ADEC.UATE

rn.
Grivitei col/
cu Pollzu
www.dacoromanica.ro 0.
rn 3-3

Grivilei /a rn
I cim. Ste Vineri rn
2
II D r
B!'8a3arab colt cu
51G! Mihail Ghica 33
arn
D
< N
BY GI Ghica PI
coy cu DrFe/ix
1=1
)
IA
tI A
= in
I
BsiGl/Whail Ghica
colt cu P...S.AureAan .P1
I
I
e

1
I
1
505.K/se/el-
t Arcu/ de
I
t
t
t
I,

Piala Viclorie/
 I

PLANA NI IZ
STAREA DC IMPUTMOLIRE A CANALELOR
PANA IN ANUL 1925

COLECTORUL GENERAL OE PE MALUL

STANG AL DAMBOVITEI
sy
Lra
o
.17 e
z
cu
Lung 1.1
malt 1100
0" o .r.:
10 R.
0
5.1.)
014..

1..
0
L..
L..
O
----
cq
0 ..e.
..,,...
Ct
:
L31 CI) >ct
.....r.0
ti ro
L. 4j a.) '0
`-, c..
,...0)

0..1%,,,:4.-,,N75.5.V.3:. .8
Itie, li0 CC)
*O5cara Z
o. .---,!
'10
... ,... -..... -, Q. 01.... tr) 0 1:i C..)
-N5.35-:- V.'
v) cl
,:. ---, -1-.-:

.4 Z.4 ,
:L.

'AS' illt NVINViSVS.,

;0).....N.,,,,,,,,,,,,,,,,,...

I , _.,:' . 1
.:i
.3.
''''''`ssA7-w-fs- s'' -,--s
QS'S
4 a

, 11".
Z"3" $,-
t\s`'`. 6.'
a:,; ,

.,......,...-,...t.\\;4,.,
I ....6-,
114
I r 9.9.\1322LA.V. N.
Ovoid 180/120 . .,...v._
Ovoid *40 29;S00-.V009,5.3.,,A.,,
Ovoid 240/160
Ovoid 27090
11 .11 g
I 130
,s5,72 73125
1
aN. 5 6 273.1%

,f3(! Cal. Mihail Ghica

(Roper raze -5os.8asarab) 5tr: Lascar Catargiu
5caraILung. 140.000 (C4- Victom'ei -NBelcescu).
Malt 1=100 I Lung. 1-2508
sc'v Mall: 1.50.

,L11

5
03
trs Aff, 404 tee/~0151WARMV, /
- CX:1

,,,,,,,71, &.
(1-3 72b#U50 t".
. Ovoid A _

°vole' 120/490 r110,410.

65__111 I 90 445 .5_J
47

2 -2 . p Ovalso,Ixt
?4,

1 390 141 I 234 I 43° 273 I 266 2-950-1

3

Soseua Stefan cel Mare'

5os. Jianu-CIMosilor
f Lung
--z 5cara t Inall -50
11.1a000
132
N h
a,

a r0
p 0
L.:

41".'7.4r-
,*4"),/,*
L.)

-; rz
a it
FI A °a
I Tub .1

a
235 I 430 I 300 2,01_ 1131 5211 z Sit 32C

02Ma palma/ gesit

LEGENDA
1111111 " remas

www.dacoromanica.ro
PLA155A ry.,3, CENTRAIA ELECTRICA GROZAVESTI
KS4.0 DIAGRAMA ENERGIEI DISTRIBUrrE SI A CONSUMULUI DE PACURA 0 MEI 0 PE ANII 1921 1925
di*Anar. o a+ co tt. 4 N to r1 oi
6 a O o 0 0.
so An
t. so es
mama
o 6
_m=-__-_-_---=_-= N.NX. VOMMIMM.V.V.MIMON 'Nk NWTIBM. NINUffh. li. NONCE
. - \ igAiffilAV
--=-------------------7------LUM
- _ 1\ 7' NEATZENRIMGELIWI6Nka
161Efin\M\ 1. Nik %WW1 X\ WIZIAMMI\ NM
2.6
=EMEII------ ---. ------MANIMM NR\VIONIANOMV11\\KM
. MIR\
/ -g-m: 1\ N=1.
rismu. NMVIONW\ N L_Nli. 11;SnalMelaNUMN trQ
'.
\V.INOMLVNIIMWMEN
. MI=
=MIMI= 1=::_=_IMEI_L=7:_-__=.--M11WW N Wralk 11\VNUAN
\ X \IMMO:a 11MICia
... MIME =3=1:111-----DMI\ ILWAVEIKILM\\VMELOKM\ I\ 1E.2
MAIM
..= ---:----
=
11.1.
'...N.V.!\ WM\ Mlnil=10=\ Vie
"'ASK NamBet \ Nwiiimmemommil
2.4
Mt F.::_____ximgmk 1NSN,1/4 Iv& '1.gmk ImagoN
INIIIIMIIMI
_.=,..=-__MNIM5REIN2NIXMNI, Nk NMak VIBES
23

.
M IIMMANTEAVNLWAVIAMINCOOKII\ 1\ W.KWIL INIVEL. 0 \
MIIIIIIMINIMIM\ IN1619.10M\VM\ Idt\MIalik 10X113111,
MI 3 ) ,r. SILV\ ?\1.1XNNKM \WM\ N\ .4 \ 1 \MEM
M
M IIMMINIMIalli, Il 72E4kA
111M12\11\ I\ -11Wi.
vs N.\\16 lik 'mamma
MI\ NM\ I. 1.mountoniNN
X\ mmeeta
immawirkyjam, ximmemek manw
2 000200
NM EMI. IMIlEbNi*MON\ \\ 11. ' ',mama
. IMISIGNSL\\.. X\NIKODOWNIM, IMO\ M1. Invite 1.7.

IIMIWa VIIEWM. VMKOMMIZOIMM.VAVI.

MIll
mitsmale, Nk, NiKwak- I, lib, Nk 1h, NN,wk, \MEMNON
Nth, lik WI=
1.6
INZNIMMV Nh, NNAN, N 1=k wommteneer2k1 1a li.J

IT Nourumml.
MIIIIMIIIIIRMI
VA 'IM\IM1a. W.E\ NWINVIRIC
111M.U. \MEM %king.WM\VIEID 42
G.1
-13

16 IIIMMINIIIME 111=111111M NVIVILS\ ". \\WM. V. M

111r=111111MIEr MEM \MOIXON VM416. NCR
11111111111111111WP: MI111111111\ \\ ol\, V\ NIMMMIZIN
MIMI "1=111111111111111110:\ IMILMON.L. WM\ %WV= ct
1.4
MI
=MEM WOW& \\NXIMMS. IKOMMIgt
WI\ WEILWRONMEKVL '1\ 112E
1.4

1.3

12
MI
i.
mom mumemommas, N\ \MEWL t VEIM, IMEN
MI=11
illIMINIIIIIIIMM1M\
11E1111111=111111MINSMAMM,\
'WO\ 1K\NICO\ VW
E11111111111111111111110. N\
\\ N t NEM
Nam.. NIX%
11

12

16 OM =NM MIES IL\ \\ \\ \MIII:MMXO NM

MEM 1.\\.M 1LV\
IIMNI--Im \\ \MAIM lmnlia:
lammiimk
1.1

imgratrir..m
1809000 111M-11111W1 1.00

_EGENDA
1 1

III 1111111iCKSVK
9 0.2
HIF,. i
8 E 08
07;;;;;;;. IIIIIMIONI.
., Ertt N."N.
IIIIII---, KNOVES
N' \ \WM \ NMI=
0.2

6
111011%1
MIMI .. ,....,._.
MINIM NN. '\\ 1\ WillEtWM NV MIR 0.6

500200 Mill==.11 1111111=MIEU

INIMMIIIIIIN
IIIIIIMM\ 1M.S.\ NMW.N. \\ =1:3RI
IIIMMIMINIIIIIIRM \REIM \\ N\ NEM
MMIMIMMIIIMA. MILkIk 1\,, \. ICE 070
ME
MEM
=111MMEIR1
4
MEM/ MIIN
MI
11111=1111111111111111111111111M2M. \\ N\ ME A' 0.4

III
111111111111111111111Millik Versi\V\ IN. VCIN
° .. MN
2
2 ' 0 °4
M
11111=11111111=111111111MMXML N\ N\ MN
MN IIIIIIIIIIIIIIIW;\\14\V\ N\ IMCK
1111LaWN& 1M
02

02

MOM=
=Mi MN
IIIIIMIEUM
MAMIE= INIMMI
N.Mak\M\ Nk\ Nk. NCO
IMINIERM \MEM \ Nk NIk NEM W
OM NM al1111111111111111111111111111111111111MM \\ .\\ 1\ N\ 1:=k4
1521. 1 923 4 19 5.
0°0
0
0 0
0 . o 0
CTi C
t".
Csj CsJ N
A
cj
fq
Cg
cs1
N N N
en sq p.. to :7, st Cl Cn c0 i-1 to an * 1'1 (4
LEGENDA .1-1_ng.pdeur5/K.W.C.distribuiti
Idisfribuiti
de- EledricS -
www.dacoromanica.ro
PLANSA N214.
CENTRALA ELECTqCik GEfVDZAVESTI
ENERGIA DISTRIBUITA ZILNIC IN ANUL 1925 51 CONS, MATIA DE COMBUSTIBIL PE KW.O.DISTRIBUIT
. .

11.W.O. 125000.

120. Agnuarie. fehruarie. .rtfcrri . 'Apr/ he.: At e. Augusi4 Sepfem6rie Ockw76.7 tVoeinórie. 2.9ecen;A:r.2,:

11.5.

110.

;
105
a r IY'

100.000 i
95
, 1
,ilr
,

90.

85.

80
... it
.111111111,11.
iimov141 ii
. 0
I
I I' It,
,-

I
E
Al :, .
7710,,
1
!Atom 1141
w z,.,

1" /:
01
75.000 g 4 A A 4 44
-,Plir rdr 01 At
.1 Ill : It
70. Irroill11111
y
%17
,lae ti I. V
F5. gilA ,I , a , 11111111 -Ai::
°IV
I
ill '0,
5

r!'
r"

'PYr V if
A/

I.
60. . ,
4;if tIr 1r/ 17 ir vviv Kg.
4r
55.

50.000

45.
r /YA, /
r /la r
7 '7' A,

aim
rur, AV AI
of,1
'r
,A001
.Nr,r1

MEUSE, ,0,11MI
AlltTi7111111 KW. 0. d
2

1B

40. 3J, %AEI , "

ir
ZFflflfltfl7Jfl' 1.6

35 14

30 7,11 1.2

25000

20. gum 0.8

15. 06

10 1111 11111111111111111111111111111 0.4

5 0.2

KW.O. 0 0
." 10 20 31 10 20 28 10 . 20 31 10 20 30 10 20 31 10 20 30 10 20 31 10 20 31 10 20 30 10 20 31 10 20 30 10 20 . 31

www.dacoromanica.ro
PLANBA Ne15.
CENTRALA ELECTRICA GROZAVESTI
VARIATIUNEA PROCENTUALA A ConsumuLut ENERGIEI ELECTRICE PE ANII 1921-1925

S.T.B.34.3% 5.T.B. 9.,

3% Uzina azine
5.T H. S.T.B. Ifidnau/icd Thdraulica
2 7'; 36 2% lIzine (Irma 17.6 % 74.4%
ilvna Hidrouhcd Ilidrau/ich
turniné .ri
fort 4
21.4%
fitdraulica
36 7% ivrniir4 31.
forld.33.3
20.1%
Lumina tti
forfd 33.3%
19.2%
"t Lumina forld
Brag&diru
7.1,
-6- Us 43.6 %

To/al: 9.023.217. KWO. 761.31: 10.724.187. KWO. Tola./ .12.493.094. K.W.O.

1921. 1922. 1923. To/al L9.157117. KWO.
.

Tola/ 24,730.890K.W.C.
1924. .
1.925.

www.dacoromanica.ro
 PLANV N!16. I

-- CENTRALR ELECTRICA GROZAVESTI

1 VARIATilJNEA ENERGIEI PREDATE D1FERITILOR ABONATI PE ANII 1921-1925.

WO.

Ti

II
I

I.

12r
//4
1 1923 . . /921.1925. 1921. 1922 1923.1924.1925.

eZt .
0/ 0 a.
xt.uo szlt
1,1 C";
* al I 4. k a t r4
K. K 4

03'. %.1. c.1

11
VRIA,Lt
www.dacoromanica.ro .4. 3 I I c.;
it
44
 UZINA CENTRALA ELECTRICA GROZAVESTI
KWO. PREDATI SOC. GAZ SI ELECTRICITATE IN 1925 KW.0 PREDATI SIB IN 1925
SUB 5000 VOLTI SUB BOO VOLTI

1400.000 700.000

1.300.000 650.000

1200.000 600 000 1

1.100.000 550.0 0 0 ,

1.000.000 500.000

900.000 450.000

800.000 400.000

700 000 55 0.0 00

600.000 500.000

500.000 250.000

400.000 200.000
1

300.000 150.000

200.000 100.000

100.000 50.000

0 0
. IAN. FEBR MART. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEPT. OCT. NOEM. DEC. IAN. FEB. MART APR MAI IUN IUL. AUG SEPT. OCT. NOEM DEC.
www.dacoromanica.ro
 PLANSA N918 . ,

DISTRIBUTIUNEA APEI IN ORAS IN RAPORT CU RETEAUA CU NUMARUL ABONATILOR I ORELE DE POMPARE

-
.

. .

45 . .
.

.. . .
.
-
.
_
.

.
.
...
.
.
. . .
.
. . .
.

/
. .... ,
.

,
.
. .
. .
40 . . .

..
1
. . ,

. .
..
. ;

t.---
. . .
.
. .
,
.

. , .. . . .. .
. . .
.

.
, . _ . , . .

35 ...
. .
.
. .
. .

. . .
.

.e . .

fir§ deld /notes k 31 Dec. . ...--

Scares= la = fontllon T. C. . .

. . ...-I-------
/1
\\
. .

/
. . 4.. ,
_

/ .
.
,.

/i
.
.., .

7 -- 30
.

.
.- .

_
N.°Canforikr insk/a/i /a 31.Dec. . .
Scare:2 cm = moo. conlori. . _

_ ,....-
.. . . _
4 _
.
.
..-- ,
.
...... .

2./
--
---
/
_______ .
.
. _ .

/
.
. .
25 .. .,
/Yuman,/ ahoeeh/op k or. DEC
tICara . 1 fn = moo aboneh
.
.
, 1
___
.
,.--
.

.....
.

./ .
-

1111.21.1111111111...1
/ __ /./
. 20

rin
Ifilo- de rile a, oras Dec.
(Scar& to Nal t arn. _ -
Ille .

. .
.. .
.

.
..' .

.
.

5 . .
Media &nerd a ape,' dehi in . . .
ones in anal: . . _
_

Oscan?. le en, = 1.milion ntc:

.." upprra .
.

/ .- .--- .
_
.

11=3, .
.
1
.

.
.

1111.1.1P40111 .

ME=
10
0
- 0

Media orekr de flomfare

Scare tcm.= 2 ore . .-......._ . . .
.
.
.
.
.
Pre _ .
-.. . ..
.

. _ .
5 _ i, . .
1

. .

..
.
.
0 la"- 1 07. .
.
_
_

.
.
..
_ t ,
, .
. .'
. .

0
.

. . .
.
....... .
.

0
. 31.Dec. 1 Dec 310ec. 31.Dec . 31.Dec. 31 Dec: 31.Dec. 31.Dec. 310ec 31,Dec 31 Dec. 31.0ec. 31.D ec. 313ec. 31 Dec. 31 Dec. 31 Dec 31 Dec. 31.Dec. 31.Dec.
10136 1807 190 8 19 09 1910 1911 1912 1913 1914 1915 1915 1917 1218 1919 1920 1921 1922 1923 1324. 1925

www.dacoromanica.ro
rl
 E

. PLAN4A .N!18
PLAN I.E SITUATIE
SURSE DE ALIMENTAREA CU APA A BUCURESTILOR

\
WI)
I --.._

/e'YltN
ILI I
pm

,54.9...,:v5. \a\P"
e\A.
-117,1 /mit.
C") \ Inslalalia dile I
Flare
Bucuresiii Noi
/-----
\) _

{I V ,
2 a7 -z.
2
-a=c.
r.-
&aye
-..
ia,n

///-
\
---_,.....

Be/mAnuhcled
(())111-89cfnEt/N." ,..--..3
.4.017 undnnii

.,
:Zs Dobea.sh
--, al1=."--x
r--

n yak
4.94408a.
= .. 7Tc-

-- ,11 -'---L-.,
! 47
I
Miltta. rii \ 4111111144'ALRG0ETZFrocREVNOIAREJ! ° Ilk

/
-_______

\ i
-----
ceni;

- .._., \.
\
Morava 4641/10 o
1
\ Cmfica
Oudesb

\
Vdenu/
)

441tir c;0'.
k.0"-e... . Domnestii
I ) 6711clinad Art PODorobantului
t...

._{. au, C:::.>

0 I.
.

1,
b. CD -92..././,

7a csid ,/ 4/ \
ft -74

dd..,
Con,ura u fla,chmi
°,,,, Buturupuu Braqad.:',JI 7 mss
CP' 0514.1". \''
,

,..-
Onloreall
Vir1CjUi
-
I.c.,,,n
/l11111.!°..- - - - tlurca. \
II
Pope ll , etkilep.../
1111k

ledSCestfi 1) a,11 \ Met M./

\
J4 S ROMOVII / S.6,
a9ureieie
A434 s.r / Buda N orrietul din Vale af \ eGara.h4e
a Cascasca
\

A itit / ///
ManaLesa \\

SONIA 1. 50 000
H 4 .! . 41"
www.dacoromanica.ro
Li.C.B.
PLANSA 1.4120
: ARTERELEDE APE1INNULI 19 2 5

C4
..441

a)

0
19 200 Sos. Bonaparte 200 So& . Oh.A...in A';
Bu Basarab z Ce/ 14, dicta
.0
a 'is' 2P0
19
.700
lc° .00".
,c4

0
Sc
2'6
\ou o<p e.
033-

600 IC
Strada s ow a "'I
n.) 00 R. 500
006, C.)
E.
0
0
0. . . 0
0 u2S.

Jr .1. c0 4 tk'
0C1'
° ,o
00
4.:

a'a-
Q..,
c., 0. 14`r
e .
Ci
e 200 1-7
UZINA
IVOR AUL] CA Mb, 60o lit 600 (6)
Calof 6:i
Ur. Nod ahovari JIL 500 3.
0
1SL-
pet 11:3
14. flosefi \=\ V5
Ltsso

20° er VI@ 300

G rei v'er 04,e4.
200 14- Str. 200 Rose'. 0,
% str '300 sv
Jar
-.-,
111-v1 ShRenasteri 4 zoo
a) 650 sr 00 --
o,
Bl/
5 zoo 200 cli -;0- 8u1.
pa CI, e

200
k' tiqa
c smigiu
IS
t 350
0 450 t so
REZERVORUL
COMO GEN I it og"'
, st-a.
bois
0 3..
0
73.
Str. Regale- 1.
Caw
.

e'f
Oa( .c
0 .160 1St
.N1
"BP 4)
e '01
ed.

- St° AZ) 200 22

0.
irS 1Ft.flisab co'
r\.)
0 *a. swt.i\01.
spi".
4)0° le)
a
SFr Tepe5 - Vodi
PALATUL-CONROCENI
OA,
Co5dInice c
an sc.
Sp, SIDa
0 200
-4 Vila .30
P1CINeghe,, u 35° StC2*
f6
400
21
Calea.Ca-ants:
iu- 00 0.
37
350
si.rood5 400 1.-
Er X
0 cP,c,
c, C31
0,, Aa e, cale°
O.
o,o/ 850 Ca 200
6,) str.Labirl"
A Acs, 23
-4 140
Shr.eli"rf
"S? '51.3ow ÔO 4*
500 13.
fir
\ Now
. ak4Po.oto/f
>00 Se'R
P.. 0.4
'bcP
RPC)

so° JR 0
A 03° cycO
0
IC)
7.5
25° es
brie
aoo 11 00
25
oleo
13.s aP
4." '545
ia 4
Ci ocy
A!'
30° ni o0
0

A\
-sou
r*, .3
$q° 4 004 es
30 200 so°
osp.*00 600 e51.1 Jr rt4' 0
e,. \I 130 26
oo
.*

C.
04

syt,e°

etis

SCARA : 1: 10.000 .

www.dacoromanica.ro
U.C.B.
aneemmor
PLANSA N121 CANALE COLECTOARE IN ANUL 1925

co

_14

Jos SEttara
9 90 0 CO

op
)V
Is.(z.,VcaoL
16'
0 00Q r
V.. avoy,
Dui "9`c \02' P1051
92 co
.1"

0
P.
flossii
(f=;,

at'

90/60 Sos. Bo/inHn so.3160

F7'=T
N, (Ir'APZ
PALA tCOTROCENI
,9

23 60
i" 4'4. RI-hive/or

qlO

40

115

tt
Strad. LAniriei
270 0790
2J0 /140 10 210 YO

0
.10
\I
sh.Teerei
20 90

.<<#7
4

www.dacoromanica.ro
UNA DIN (ADIEU CARE AU CONTRIBIIIT IA IIPSA DEAPA IN CAPITA LA

-
.
-
t.

1
., -
1, . -t d: - .

- ' 70VIftir"mr.
. -
.. ,t.
. _

I' -4 ! Or
s. SI, ,

sopelbor r#141*4.MFil ref-77-J St.q.7

rt-4.

011Ming misegewert.omeof

www.dacoromanica.ro