Cum se scrie un text științific?

Autor: Ilie Rad, Polirom, Iaşi, 2008

Introducere
Redactarea unei lucrări ştiinţifice presupune respectarea unor norme pe care fiecare şi le
însuşeşte “din mers”. Elaborat din raţiuni didactice şi inspirat de experienţa autorului, volumul
constituie o sinteză a ceea ce s-a scris în spaţiul românesc (şi nu numai) despre redactarea unui text
ştiinţific. Caracterul sau aplicativ este evidenţiat de numeroasele exemple comentate, de informaţiile
inedite privind anumite aspecte ale cercetarii (referinţele online şi site-ografia, transcrierea textelor
etc.). Prin conţinut, cartea se adresează în primul rând studenţilor – care trebuie să întocmeasca
lucrări de seminar, lucrări pentru simpozioane şi sesiuni ştiinţifice şi, mai ales, lucrarea de diploma
–, dar şi masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, care se
pregătesc pentru obţinerea unor grade didactice sau cercetătorilor.

“Au apărut atâtea cărţi cu acest subiect în ultima vreme, dar niciuna nu e atât de complexă,
niciuna nu conţine o informaţie atât de variată, niciuna nu se adresează atât de direct studenţilor.
Și apoi, se citeşte cu plăcere, aproape ca un roman de aventuri, al cărui erou principal e Textul.”
(Prof. univ. dr. Ionel Funeriu)
“Cartea scrisă de Ilie Rad – utilă, frumoasă, cu suflet – merită să fie recomandată studenţilor
şi doctoranzilor.” (Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea)

Cuprins: 9 capitole
- Importanţa cunoaşterii normelor şi principiilor de redactare a unui text ştiinţific
- Trăsăturile stilului ştiinţific
- Structura unui text ştiinţific
- Speciile textului ştiinţific
- Aparatul critic al unei lucrari ştiinţifice
- Exigenţele punctuaţiei
- Bibliografia
- Redactarea indicelui
- Lucrarea de licenţă
1. Importanta cercetarii stiintifice:
- Pregatirea cercetari
- Finalizarea cercetarii
- Valorificarea rezultatelor cercetarii

2. Trasaturile stilului stiintific – nivelul morfematic (frecventa substantivelor si a pronumelor),

flexiunii verbale( preponderenta indicativului , a infinitivului si a conditionalului optativ) ,
lexical, sintactic.
Logica, obiectivitatea, precizia, unitatea, proprietatea termenilor, claritatea, concizia,
plurarul modestiei, folosirea cuvintelor si a expresiilor straine sunt caracteristici ale stilului
stiintific.

3. Structura unui text stiintific se refera la componentele obligatorii ale unui text stiintific
( titlul, numele autorului, introducerea – prefata, cuprinsul, concluziile, lista siglelor si
abrevierilor, bibliografia, materialulul ilustrativ, lista ilustratiilor, rezumatul, indicele de
nume, de persoane, cuprinsul, textele ocazionale- motto, numerotarea capitolelor).

4. Speciile textului stiintific se refera la tipul de text stiintific pe care l-am ales si anume, nota,
recenzia, referatul, articolul, studiul , tratatul, compediul, manualul, eseul, compunerea
stiintifica, prelegerea, teza de doctorat, teza de licenta, lucrarea de grad.

5. Aparatul critic al unei lucrari stiintifice este format din preambul ( notele si trimiteriile
bibliografice), motivatia referintelor critice ( identificarea surselor diverselor citate,
trimiterile externe, trimkterile interne, introducerea unui citat, notele de continut, corectarea
unor erori, traducerea unor citate), trimiteriile bibliografice ( trimiteri bibliografice in note de
subsol, trimiteri numerice, trimiteri in text), trimiteri la dictionare, citate din Biblie,sursele
de pe internet, sursele din arhiva, tehnica citatului in fragmentul stiintific – 10 reguli).

6. Exigentele punctuatiei se refera la folosirea punctului, semnului intrebarii, semnului

exclamarii, virgulei, punctului si virgula, doua puncte, ghilimelele, linia de dialog dau de
pauza, paranteza, punctele de suspensie, cratima, bara oblica.
 7. Bibliografia reprezenta enuntarea tuturor surselor folosite in redactarea articolului. Se
realizeaza in mai multe moduri fie cronologica, fie in ordinea alfabetica. Tot in acest capitol
sunte enuntate regulile care ar trebui respectate in scrierea bibliografiei ( prenume+nume,
editura), marcarea fiecarei intrari cu un asterisc.

8. Redactarea indicelui – consta in lectura atenta a materialului prezentat si inventarierea

tuturor localitatilor sau numelor care ne intereseaza cu precizarea paginii fiecarei intrari. Pot
fi indice de nume, de autor, de localitati de cuvinte, de materii. Locul indicelui este la
finalul lucrarii.

9. Lucrarea de licenta cuprinde coperta, pagina de titlul, sumarul, lista cu abrevieri,

introducerea, cuprinsul, concluziile, bibliografia, ortografia, aparatul critic, indicele de
nume, anexele. Acest capitol cuprinde si regulile de redactare a lucrarii si regulile de
sustinere a lucrarii.

Este scrisa cu un limbaj pe intelesul tuturor, (295 pagini) un limbaj coerent si fluid, fara greseli
si poate fi folosita ca si un ghid in redactarea lucrarilor de licenta si de desertatie. Cartea poate fi
achizitionata din librarii la un pret accesibil ( 25-35 lei).

Realizat de Ciornei Andreea Florina, anul I -MIE