PRELUCRAREA DATELOR PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE

Cantităţile medii lunare, anotimpuale și semestriale

Analiza precipitațiilor atmosferice se realizează pentru stațiile
meteorologice Craiova și Galați în perioada 1961-2020. Municipiul Galați este situat în
partea de sud a Moldovei, în Valea Siretului, străbătut de Dunăre. Municipiul Craiova face
parte din Câmpia Română, respectiv din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și
podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.
În figura 1, pentru stația din Galați aspectul curbei este cvasi
ascendent, cu valori constante, minima se înregistrează în luna februarie de 28,5 mm, apoi
până la mijlocul anului aspectul curbei este ascendent, în luna iunie înregistrându-se maximul
valorii de 65,2 mm, iar în partea a doua a anului aspectul curbei este descendent cu
observabile variații în lunile septembrie și decembrie. La stația Galați maximul principal se
realizează tot în luna iunie de 65,6 mm, minimul principal în luna februarie de 28,5 mm. În
ceea ce privește maximul secundar, se realizează în luna septembrie 43,7 mm și minimul
secundar în noiembrie de 35,8 mm.
Pentru stația Craiova tendința este de descreștere în primele două luni
ale anului cu o minimă de 36,1 mm în luna februarie, apoi ascendent cu o valoare maxima de
75,4 mm înregistrată în luna iunie, urmată de descreștere bruscă începând în lunile iulie și
august și una lentă în lunile septembrie și octombrie, după care aspectul curbei este din nou
ascendent începând cu luna noiembrie. La stația Craiova se realizează un maxim principal în
luna iunie 75,4 mm și un minim principal în luna februarie 36,1 mm, iar în luna noiembrie se
realizează un maxim secundar de 50,6 mm și în luna octombrie un minim de 43,2 mm.

Fig. 1 Cantitățile medii lunare de precipitații la stațiile Craiova

și Galați (1961-2020)
 În figura 2, la stația din Galați precipitațiile sunt mai bogate în
anotimpul de vară 32 %, primăvara 24 %, toamna 24% și iarna 20%.

Fig. 2 Cantitățile medii anotimpuale de precipitații

la stația Galați (1961-2020)
În figura 3, la stația din Craiova, asemeni stației din Galați, cele mai
mari cantități de precipitații cad vara 30%, primăvara 26%, toamna 23% și iarna 21%.

Fig. 3 Cantitățile medii anotimpuale de precipitații

la stația Craiova (1961-2020)
În figurile 4 și 5, cantitățile medii semestriale înregistrate la cele două
stații sunt predispuse faptului că cele mai multe precipitații cad în semestrul rece al anului,
spre deosebire de semestrul cald când acestea sunt mai puține. La stația din Craiova ponderea
este de 64% atribuită precipitațiilor căzute în semestrul rece, respectiv 36% precipitațiilor
căzute în semestrul cald, cu o diferență infimă de 1.2% în sezonul rece la stația din Galați,
unde ponderea este de 65,2% în cazul precipitațiilor căzute în semestrul rece și doar 34,8%
precipitații căzute în sezonul cald.

Fig. 4 Cantitățile medii semestriale

de precipitații la stația Galați (1961-2020)

Fig. 5 Cantitățile medii semestriale

de precipitații la stația Craiova (1961-2020)
Aceste diferențe se datorează factorilor termici și dinamici din zonele
respective, a situării geografice a celor două localitați, altitudinii, expunerea maselor de aer.
La Craiova cantitățile de precipitații sunt mai mari, mai însemnate cantitativ ca urmare a
pătrunderii maselor de aer formate în zona mediteraneeană ceea ce aduce un plus de
umezeală în aer și de precipitații. La Galați climatul este semi-arid cu mase de aer estice,
cantitatea de vapori de apă mult mai redusă și, de aici, cele mai mici cantități de apă din
regiune.