ANALIZA FENOMENULUI DE VREME SEVERA (VISCOLUL) ÎN MOLDOVA,

ÎN INTERVALUL 24-26 IANUARIE 2013

 CUPRINS

1. Introducere …………………………………………………………….............................. 3
2 .Clasificarea reliefului baric care produce viscolele ............................................................ 4
3. Descrierea fenomenului din perioada 24-26 ianuarie 2013 ................................................. 5
4. Context aerosinoptic ............................................................................................................ 7
4.1. Situaţia sinoptică şi mezoscalară ……………………………………………………….. 7
4.2 Imagini radar şi satelitare ................................................................................................. 14
5. Implicaţiile socio-economice.............................................................................................. 15
Concluzii ............................................................................................................................. 15
Bibliografie ......................................................................................................................... 17
 ANALIZA FENOMENULUI DE VREME SEVERA (VISCOLUL) ÎN MOLDOVA,
ÎN INTERVALUL 24-26 IANUARIE 2013

Rezumat
Începând cu data de 24 ianuarie vremea în Moldova s-a răcit accentuat şi s-au semnalat
precipitaţii sub formă de ninsoare, iar vântul a prezentat intensificări frecvente din nord-est,
spulberând şi viscolind ninsoarea. Ca urmare, stratul de zăpadă depus în 24 ore a crescut
semnificativ, mai ales în centrul şi sudul Moldovei, iar în arealul staţiilor meteorologice Bârlad şi
Tecuci, s-au format troiene de 68 cm, respectiv 78 cm.
Fenomenele descrise în lucrare s-au datorat cuplajului dintre ciclonul medireaneean şi
dorsala Maximului Azoric, extinsă peste jumătatea de nord a Europei. S-a făcut o analiză a
situaţiei sinoptice, un studiu la mezoscară a fenomenelor şi s-a urmărit modul cum au fost
surprinse de modelele de prognoză, precum şi impactul asupra mediului.
1. Introducere
Viscolul este un fenomen atmosferic complex, specific troposferei inferioare, în cadrul
căruia ninsoarea ce cade sau a căzut este spulberată puternic de către vânt, astfel încât vizibilitatea
scade extrem de mult, iar aprecierea căderii concomitente a ninsorii este uneori imposibilă. Pentru
zonele temperate şi reci, viscolul este fenomenul atmosferic de iarnă cu consecinţele cele mai
grave, având un mare potenţial calamitar.
În fiecare iarnă, meteorologii previzionisti urmăresc cu deosebită atenţie viteza şi direcţia
predominantă a vântului în timpul viscolelor, cantitatea de zăpadă căzută, circulaţia maselor de
aer, deplasarea diferitelor centre barice, iar pe baza observaţiilor asupra acestor elemente
elaborează prognoze şi emit avertizări pentru a diminua în parte efectele negative, dăunătoare ale
viscolului.
Prevederea viscolului este importantă pentru populaţie, pentru transporturile rutiere, fer-
oviare, navale şi aeriene, precum şi pentru agricultură. Importanţa prevederii viscolului reiese nu-
mai dacă amintim că aşa numitul “Viscolul secolului” din martie 1993 a afectat 26 state de pe
coasta de est a Statelor Unite ale Americii, blocând toate drumurile, căile ferate si aeroporturile şi
a provocat distrugeri impresionante, în timp ce “Marele viscol” din 1888 făcuse 400 victime, vân -
tul suflând cu 130 km/h. Ca urmare, mai redăm încă o dată câteva pasaje scoase din scrierile fă-
cute de-a lungul vremii în ţara noastră, din care reies aceste distrugeri mari caracteristice viscolu-
lui.
 Cazul analizat face parte din luna cu frecvenţa cea mai mare de producere a viscolului din
ţara noastră.
2. Clasificarea reliefului baric care produce viscolele

Literatura de specialitate defineşte şapte tipuri barice de producere a fenomenului de vis-

col:
•
tipul baric I - patru subtipuri ( I a, I b, I b1, I a1)
•
tipul baric II
•
tipul baric III - două subtipuri (III a, III b)
•
tipul baric IV
•
tipul baric “diverse” (V – VII)
Tipurile: I – IV - frecventa de producere majoritară (aprox.94%) si tipurile V–VII - fre-
cventa mică de producere (aprox. 6%) .
Tipul baric I: se caracterizeaza printr-un brâu continental de mare presiune atmosferică
întins din regiunea Insulelor Azore până în Siberia, având axul orientat aproximativ de la sud-vest
spre nord-est. In jumatatea estica a Marii Mediterane si in regiunea Peninsulei Balcanice se afla
un camp depresionar cu centrul in sudul Greciei.
Tipul baric II: acest tip se deosebeşte în mod esenţial de cele precedente, căci ponderea
influenţei anticiclonice nu mai aparţine, ca mai inainte, anticiclonului siberian; de aceasta data,
rolul esential il joaca anticiclonul azoric, a carui dorsala, foarte puternica, se extinde pe continent
pana in regiunile noastre. De asemenea, se evidentiaza lipsa totala a dorsalei anticiclonului
siberian, depresiunea din Marea Neagra fiind legata printr-un vast culoar depresionar, ce cuprinde
intreg teritoriul european al Rusiei, cu campul depresionar din marile polare.
Tipul baric III: se caracterizeaza printr-un câmp anticiclonic continental, localizat in
campia nordica a Europei. Campul depresionar din sudul continentului are corespondenta cu vasta
zona depresionara nord-atlantica, centrata in Groenlanda. Depresiunea din sudul Europei are
centrul in sudul Greciei.
Tipul baric IV: are anticiclonul scandinav unit cu cel azoric (fara siberian), pe cand in
Marea Mediterana si Peninsula Balcanica actioneaza o zona depresionara, al carei centru se
situeaza in mod frecvent in sudul Italiei.
Studiul de față se încadrează în tipul baric III b. (fig.1) are un anticiclon continental cu
centrul în câmpia nordică a Europei, fiind legat cu anticiclonul siberian, dar neavând legatură cu
cel azoric. În ambele cazuri, zona depresionară din sudul Europei se centrează în sudul Greciei.
 Fig.1 Tipuri barice

3. Descrierea fenomenului din perioada 24-26 ianuarie 2013

Încă din cursul zilei de 24 ianuarie, vremea în Moldova s-a răcit. Spre sfârşitul nopţii de
24/25 ianuarie, începând cu sudul Moldovei, pe arii din ce în ce mai extinse s-au semnalat
precipitaţii sub formă de ninsoare, iar vântul s-a intensificat treptat din nord - est, spulberând şi
viscolind zăpada. În sud - estul extrem la Moldovei, zona Galaţi, precipitaţiile (de până 25.0 l/mp)
au fost sub formă de ploaie şi lapoviţă. În cursul zilei de 25 ianuarie, a nins în toată Moldova, mai
abundent în sudul şi estul regiunii, unde şi vântul a prezentat intensificări mai susţinute cu viteze
de până la 60 km/h, izolat în sud peste 70 km/h, viscolul atingând maximul de intensitate. Cum
era de aşteptat, zăpada spulberată şi viscolită, nu s-a aşternut uniform, ci local a fost troienită şi s-
au format suluri. Staţiile meteorologice Bîrlad şi Tecuci au informat despre formarea de troiene de
68 cm, respectiv 78 cm, iar staţiile meteorologice Bacău, Vaslui şi Focşani au transmis telegrame
- meteor roşu care au semnalat creşterea stratului de zăpadă cu 20 cm.
După-amiaza de 25 ianuarie, deşi a continuat să ningă, intensitatea ninsorii s-a mai
diminuat, în special în partea de sud şi de vest a regiunii. Noaptea de 25/26 ianuarie ninsorile au
continuat să scadă în intensitate şi s-au restrâns spre nord-est. Dupa o scurtă perioadă de câteva
ore în cursul noptii, în care vântul a diminuat în intensitate, spre dimineaţă, vântul s-a intensificat
din nou (moment descris în situaţia sinoptică ce corespunde perioadei de timp în care primului nu-
cleu depresionar se ocludea pe nord – vestul Mării Negre iar influenţa celui de-al doilea încă nu se
facea resimţită în Moldova).
 În cursul zilei de 26 ianuarie, în Moldova doar izolat a mai nins slab, însă vântul a atins
din nou valori de până la 50 km/h, izolat în sud peste 70 km/h din sectorul nordic, spulberând ză-
pada.
Cuplajul dintre masa de aer mai cald şi umed de natură mediteraneană şi aerul uscat şi mai
rece vehiculat de câmpul anticiclonic a determinat cantităţi de precipitaţii însemnate. Din fig. 2 se
observă cantităţile de precipitaţii căzute la staţiile meteorologice în intervalul 25 ianuarie ora 06 -
26 ianuarie ora 06 UTC, mai însemnate cantitativ în estul şi sudul regiunii, până la 32.1 l/mp Bâr -
nova. De remarcat, pentru acelaşi interval, sunt valorile înregistrate la staţiile hidrologice ale Ad-
ministraţiei Bazinale de Apă Prut: judeţul Vaslui (Murgeni: 42.7 l/mp), judeţul Galaţi (Feldioara:
37.0 l/mp).

Fig. 2 Cantitatea de precipitaţíi în intervalul 25 ianuarie ora 06 UTC– 26 ianuarie ora 06 UTC

Stratul de zăpadă total măsurat la staţiile meteorologice în data de 26 ianuarie ora 08 este
redat în figura 3. Se observă că este mai însemnat în partea centală a Moldovei, până la 47 cm la
Bacău, creştere semnificativă faţă de data de 24 ianuarie 2013.

. Fig. 3 Stratul de zapada măsurat în 26 ianuarie ora 06 UTC

 Şi în data de 27 ianuarie, pe arii restrânse a mai nins slab, vântul a slăbit în intensitate, iar
fenomenul de viscol s-a stins.

În intervalul descris, vremea s-a răcit treptat de la o zi la alta. Dacă pe 24 ianuarie,

temperaturile maxime se încadrau între -3 gr. C la Suceava şi 4 gr. C la Tg. Ocna, în data de 26
ianuarie se înregistrau 10 gr. C la Cotnari şi -5 gr. C la Focşani. De asemenea, valorile minime din
noaptea de 24/25 ianuarie erau cuprinse între –7 gr. C la Botoşani şi 0 gr. C la Galaţi şi au scăzut
până în noaptea de 26/27 ianuarie spre – 20 gr. C la Rădăuţi şi -7 gr. C la Galaţi. În intervalele cu
vânt intens, răcirea resimţită de organism a fost mai accentuată, deşi nu s-a atins pragul critic al
Indicelui de Răcire.

4. Context aerosinoptic
4.1. Situaţia sinoptică şi mezoscalară
Încă din 22 ianuarie 2013, cea mai mare parte a Europei s-a aflat sub influenţa unei vaste
zone depresionare cu un nucleu activ ce a evoluat peste bazinul Mării Mediterane şi a influenţat
vremea din România, în primă etapă cu sectorul ei cald.
În 25 ianuarie ora 00 UTC, se individualizează un nucleu mobil de 1000 hPa, care după ce
s-a deplasat pe o traiectorie transbalcanică clasică (deplasare la nord de paralela de 40 grade
latitudine nordică), s-a poziţionat pe Bulgaria, imediat la sud de Dunăre. Concomitent cu evoluţia
acestui nucleu depresionar, peste jumătatea de nord a Europei s-a dezvoltat un câmp anticiclonic
provenit dintr-o dorsală extinsă a Maximului Azoric, cu ultima curbă închisă de 1020 hPa. Astfel
s-a realizat peste România, un cuplaj clasic între cele două formaţiuni barice, ce a determinat în
Moldova viscolul - cel mai sever fenomen autohton de iarnă. În această situaţie, peste Moldova s-
au realizat importanţi gradienţi barici şi termici.
Până la ora 12 UTC, nucleul depresionar de interes, s-a deplasat rapid de la vest la est,
spre nordul Mării Negre, iar fenomenele determinate s-au menţinut intense şi chiar au crescut în
intensitate. Modelele de prognoză atât cele globale cât şi cele de arie limitată au surprins destul de
bine evoluţia condiţiilor aero-sinoptice şi mezosinoptice.
Situaţia sinoptică reprezentativă pentru evoluţia acestui nucleu este redată de fig.3, cea de
la mezoscară în fig. 4.
 Fig. 3a. Câmpul baric la nivelul solului şi temperatura la 850 hPa in data de 24.01.2013 ora 06 UTC și
25.01.2013 ora 06 UTC (analiza ECMWF)

În orele următoare, pe măsură ce acest nucleu se stingea undeva peste nordul Mării Negre,
capătă importanţă un al doilea nucleu depresionar mediteranean, care în intervalul 25 ianuarie ora
12 UTC - 26 ianuarie ora12 UTC s-a deplasat de la vest spre est, pe o traiectorie deasemeni
transbalcanică, dar pe la sud de paralela 40 grade latitudine nordică.

Fig. 3b Câmpul baric la nivelul solului şi temperatura la 850 hPa in data de 26.01.2013 ora 06 UTC și
27.01.2013 ora 06 UTC (analiza ECMWF)
 Materialele probabile furnizate de modelul la mezoscara ALARO a pus în evidenta foarte
bine ciclonul mediteraneean extins peste Europa central estica (fig. 4) si patrunderea masei reci la
altitudinea de 850 hPa.

Fig. 4 Câmpul baric la nivelul solului şi temperatura la 850 hPa

pentru 25 ianuarie 2013 ora 06 UTC (modelul de arie limitata ALARO)

Referitor la stratul de zăpadă, acesta a fost surprins bine de modelul de arie limitată,
ALARO, figura 5 care a redat stratul de zăpadă în ziua de 25 ianuarie, între orele 00 – 06 UTC,
mai consistent pentru jumătatea sudică a Moldovei (de până la 30...35 cm).

Fig. 5 Prognoza zapezii pentru 25 ianuarie 2013 ora 06 UTC

(modelul de arie limitata ALARO)
 Câmpul de precipitaţii furnizate prin intermediul modelului ECMWF a fost în concordanţă
cu stratul de zapada furnizat de acelaşi model (fig. 6)

Fig. 6 Precipitaţiile lichide şi solide din data de 25.01.2013 furnizate de modelul ECMWF

În altitudine, câmpul de geopotential de la nivelul de 500 hPa a favorizat deplasarea mai

rapidă a primului nucleu pe traiectoria descrisă până pe nordul Mării Negre şi deplasarea lentă a
celui de-al doilea nucleu şi ocluderea acestuia în bazinul estic al Mării Mediterane.

Fig. 7a Geopotential si temperatura la 500mb 24.01.2013 şi 25.01.2013 ora 06 UTC

(analiza ECMWF)
 Fig. 7b Geopotential şi temperatura la 500mb 26.01.2013 şi 27.01.2013 ora 06 UTC
(analiza ECMWF)

În acelaşi timp, maximul baric de pe partea central - estică a continentului s-a întărit până
la 1025 hPa şi s-a mai extins spre sud.
În acest context, la nivelul solului, peste Moldova, s-a reintensificat advecţia de aer rece,
în timp ce cuplajul dintre cele două formaţiuni barice a determinat, şi peste jumătatea de sud a
ţarii, fenomenul de viscol.
Fenomenul de viscol, ninsoarea asociată cu vânt intens ce determină şi o scădere
semnificativă a vizibilităţii orizontale, sunt redate în evoluţie pe intervale de 12 ore, în figura 8.
Fig. 8 Vantul (directie si viteza) la 10 metri suprapus peste zapada prognozate de modelul de arie limitata
ALADIN operational la Administratia nationala de Meteorologie Bucuresti.

Modelul de arie limitată Aladin evidenţiază foarte clar intensitatea maximă a ninsorii şi a
vântului, care a fost prognozată pentru intervalele 24 ianuarie ora 18- 25 ianuarie ora 06 UTC şi
25 ianuarie ora 06 – ora18.
Intensitatea vântului la 10 m a fost surprinsă atât de modelul global ECMWF (fig. 9), cât
şi cel de arie limitată Cosmo (fig.10).

Fig. 9a Intensitatea si directia vantului la 10m Fig. 9b Intensitat si directia vantului la 850 mb
25.01.2013 ora 12 (analiza ECMWF) 26.01.2013 ora 12 (analiza ECMWF)

Fig.10a Viteza vântului la 10 m, din Fig. 10b Viteza vântului la 10 m, din

25.01.2013 (modelul COSMO) 26.01.2013(modelul COSMO)
 Situaţia a fost monitorizata cu atenţie de Administraţia Naţională de Meteorologie şi
Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Bacău şi a existat o bună colaborare cu instituţiile
implicate în înlăturarea efectelor viscolului din teren.
Pentru acest interval, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis atenţionări şi
avertizări ce au vizat toate judeţele Moldovei, în funcţie de evoluţia fenomenelor meteorologice în
timp local şi ca spaţialitate.
Pe 23 ianuarie 2013, ora 18 este emisă avertizarea meteorologică cod galben ce vizează
fenomenele: intensificări ale vântului, ninsori abundente şi viscol, ce urmau a se desfăşura în
intervalul 24 ianuarie, ora 22 – 25 ianuarie, ora 20. Aceasta conţinea 2 mesaje: în primul mesaj
(intervalul 24 ianuarie, ora 22 – 25 ianuarie, ora 08) erau menţionate judeţele din jumătatea de sud
a Moldovei iar mesajul doi (intervalul 25 ianuarie, ora 08 – ora 20) includea toate judeţele din
regiune în funcţie de dinamica fenomenelor.
Pe 24 ianuarie 2013, ora 20, când, fenomenele de iarnă încă nu erau semnalate în
Moldova, se actualizează atenţionarea meteorologică anterioară cu 3 mesaje succesive privind
evoluţia estimată a fenomenelor severe. Între acestea este implementat codul portocaliu
meteorologic pentru judeţele din sudul şi centrul Moldovei (Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui,
Neamţ şi Iaşi), cu valabilitate pentru 25 ianuarie între orele: 04 – 14, interval estimat ca fiind de
maximă manifestare a viscolului în aceste judeţe. Ninsorile abundente ce au determinat depunerea
unui strat consistent de zăpadă şi intensificările de vânt ce au viscolit ninsoarea şi au troienit
zăpada s-au mai diminuat ca intensitate după ora 14 când, aceste judeţe au intrat sub incidenţa
codului galben până la ora 20 a zilei de 25 ianuarie. Până pe 26 ianuarie la ora 14 au mai rămas
sub cod galben judeţele din sud (Vrancea şi Galaţi), unde, deşi ninsorile au slăbit în intensitate,
vântul a continuat să sufle cu 50...60 km/h, izolat peste 70 km/h.

Fig.11 Atenţionările cod galben emise de către ANM pentru perioada 24-25.01.2013 (a) şi (b) ,
respectiv actualizarea atenţionării codul portocaliu pentru 25.01.2013 (c)
 4.2 Imagini radar şi satelitare

Cu ajutorul radarului Doppler WSR-98D şi a produsului Base Velocity se observă Jetul

Troposferic Carpatic și patrunderea de aer rece. Tot aici se poate observa şi un punct de întoarcere
(cadranul nord-vestic al radarului).

Fig. 12 Produsul Base Velocity din data de 25 ianuarie 2013 06:14 UTC, radar Barnova

Din imaginile de satelit se observă pătrunderea unei mase de aer rece şi umeda pe
jumătatea de est a ţării noastre.

Fig. 13 Imaginea de satelit IR108_ENH din data de 25 ianuarie 2013, ora 13.30
 5. Implicaţiile socio-economice
Ca urmare a ninsorilor abundente şi a viscolului puternic, mai multe drumuri naţionale au
fost închise. Comandamentul Operaţional Judeţean a monitorizat permanent situaţia drumurilor şi
evoluţia vremii, asfel pe toate tronsoanele de drum expuse înzăpezirii s-a acţionat cu 25 de utilaje
pe drumurile judeţene şi 20 de utilaje pe drumurile naţionale pentru degajarea zăpezii de pe
carosabil.
Au fost suspendate cursurile în 96 de unităţi şcolare din patru judeţe afectate de viscol. În
judeţul Galaţi 25 de şcoli, în judeţul Vaslui, au fost închise 66 de şcoli, în judeţul Bacău o şcoală,
iar în judeţul Iaşi 4 unităţi de învăţământ. Mai multe localităţi au fost izolate sau afectate de între-
ruperi ale alimentării cu energie electrică.
În judeţul Vrancea, mai mult de jumătate din localităţi au fost izolate de viscolul puternic
care s-a abătut asupra judeţului. Ambulanţele au ajuns la unele cazuri cu freza în faţă. Tot din
cauza condiţiilor meteo nefavorabile, circulaţia trenurilor a fost îngreunată.
Din pacate s-au înregistrat şi victime: un tânăr de 28 de ani, dintr-o localitate din judeţul
Vaslui, a dispărut pe timpul viscolului, în timp ce se întorcea de la muncă spre casă.

Concluzii
Cazul din luna ianuarie 2013 analizat surprinde un episod de viscol cu ninsori abundente,
care au depus un strat de zăpadă consistent îndeosebi în partea centrală a Moldovei. Cuplajul
dintre masa de aer mai cald şi umed de natură mediteraneană şi aerul uscat şi mai rece vehiculat
de câmpul anticiclonic a determinat cantităţi de precipitaţii însemnate, iar intensificările de vânt,
au provocat apariţia fenomenului viscol.
În această regiune intensificarile de vânt au fost notabile (viteza vântului la rafala fiind în
general peste 14…15 m/s (50 km/h) determinând încadrarea acestui fenomen la ”viscol puternic”
si chiar trecator în sud peste 70 km/h, viscolul atingând maximul de intensitate.
Conform clasificărilor din literatura de specialitate, fenomenul studiat este cel mai
apropiat de tipului baric III b (are un anticiclon continental cu centrul în Câmpia nordică a
Europei, fiind legat cu anticiclonul siberian, dar neavând legătură cu cel azoric, în cuplaj cu un
câmp depresionar ce acţionează în Marea Mediterană şi Peninsula Balcanică).
Judeţele cele mai afectate de viscol au fost: Bacău, Iaşi, Vrancea şi Galati. În aceste judeţe
traficul rutier a fost închis pe nenumărate drumuri, au ramas înzăpezite autovehicule şi câteva
localităţi au ramas fără alimentare cu energie electrică.
Fig. 14 Imagine surprinsă în timpul viscolului
 Bibliografie
Balescu Oprea, Besleaga Nicolae, Viscolul in Rep. Pop. Romana, C.S.A Institutul Meteo-
rologic, 1962
N.Beşleagă, Elemente de meteorologie dinamică, Bucureşti 1966
S. Ciulache, Meteorologie şi climatologie, Bucureşti 2002
http://eumetrain.org
http://www.ecmwf.int/
www.realitatea.net
www.bacau.net
www.gandul.info