SUPORT DE CURS

MODUL II

PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE

NONFORMALĂ

Tema 3

Tipologia parteneriatelor educaționale nonformale implementate în școala românească

3. 1. Managementul proiectului educațional de tip nonformal: elaborare, implementare și

impact

În prezent Curriculumul Naţional implementat în şcoala românească permite deschiderea

spre contexte nonformale şi informale de învăţare. Prin subcomponentele sale, curriculumul
descrie finalităţile nivelurilor de învăţământ, ansamblul competenţelor generale organizate pe arii
curriculare, acestea neputând fi realizate, decât dacă sunt susţinute de educaţia nonformală şi
informală. În ciclurile preşcolar şi primar se urmăreşte formarea personalităţii copilului în
ritmul propriu de dezvoltare, raportarea creativă la mediul social şi natural. Învăţământul
gimnazial se centrează pe dezvoltarea capacităţii de adaptare şi pe formarea atitudinilor pozitive
în relaţionarea cu mediul social: toleranţă, responsabilitate, solidaritate etc. Competenţele
necesare într-o societate modernă, supusă schimbărilor rapide sunt, în continuare, dezvoltate, la
nivelul învăţământului liceal, aşa încât tânărul să decidă asupra propriei cariere şi să se integreze
activ în viaţa socială.
În planurile cadru, pe lângă curriculumul obligatoriu şi curriculumul la decizia şcolii (
CDȘ), care permit dascălului să valorifice, în cadrul formal, achiziţiile profesionale, odată cu
experienţe proprii consolidate în context nonformal şi informal se alătură și curriculumul în
dezvoltare locală ( CDL) bazat pe proiecte ale şcolilor în parteneriat cu diferite instituţii,
organizaţii sau unităţi economice din sfera locală în care sunt explorate domeniile de interes ale
zonei în care se află instituția de învățământ : administrativ, turistic, agricol, industrial, cultural,
economic, de cercetare etc.
 Proiectul educațional de tip nonformal se bazează pe conexiuni formal-nonformal:
Pentru elev
1. Educaţia interculturală (schimburi şcolare, vizite în străinătate prin programe Erasmus)
- suport pentru formarea atitudinilor atitudinile de raportare culturală incluse în lista de Valori şi
atitudini din curriculum ;
2. Alfabetizarea digitală (utilizarea computerului, acasă, la sala internet, în cabinetul de
informatică) suport pentru dezvoltarea competenţelor de Identificare a informaţiilor cheie şi a
detaliilor din texte autentice, de selectarea a informaţiilor din mai multe texte în scopul
îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru;
3. Educaţia pentru timpul liber (în weekend şi vacanţe în familie/ cu grupul de prieteni)
suport pentru dezvoltarea conceptelor din cadrul temelor legate de viaţa cotidiană şi mediul
social;
4. Educaţia pentru integrarea în societate şi orientare în carieră (în cadrul grupului de
prieteni) suportă construirea conceptelor necesare abordării unor teme privind: viitorul
profesional, scrierea funcţională, CV, scrisoarea de intenţie;
5. Educaţia pentru istorie (documentarea personală) suport pentru construirea conceptelor
specifice temelor de civilizaţie;
Pentru profesor
1. Educaţia digitală – oportunitate de selectare a de resurselor autentice, pentru
construirea testelor şi fişelor de lucru, pentru învăţare în sistem e-learning;
2. Educaţia pro-patrimoniu – utilitate în proiectarea activităţilor de învăţare stimulative
pentru temele de civilizaţie folosind muzeele virtuale;
3. Educaţia interculturală – sprijn oferit profesorului în proiectarea şi realizarea
activităţilor de învăţare, eficiente pentru dezvoltarea valorilor şi atitudinilor;
4. Educaţia pentru buna guvernare – facilitator pentru profesor în propunerea de
interacţiuni motivante pentru elevii de liceu;
5. Educaţia pentru egalitatea sexelor – oprtunitatea abordării didactice moderne la clasă,
prin promovarea culturii de gen şi stimulare interacţiunii în comunicare.
 Această analiză a curriculumului oficial pune în evidenţă faptul că există căi de acces
pentru educaţia nonformală/ informală, dar care sunt valorificate doar dacă sunt folosite în
instruire suporturi educative multiple şi dacă se constituie un curriculum la decizia şcolii
orientat, motivat de necesitatea complementarizării celor trei tipuri de educaţie în beneficiul
educabilului.
Cum pot face?
1. Să valorifice, în lecţii, achiziţii dobândite prin educaţia nonformală şi informală:
cursuri de formare, mobilităţi, abilităţi de lucru la calculator, lectură proprie etc.
2. Să împărtăşească experienţele de învăţare proprii, care converg spre o atitudine
pozitivă faţă de cunoaştere şi spre un stil de lucru intelectual.
Ce obţin profesorii?
Climat stimulativ pentru elevi, satisfacţia de a-şi folosi potenţial cognitiv şi metacognitiv
în procesul didactic, apreciere globală a pregătirii profesorilor, eficienţă în activitatea didactică,
recunoaşterea comunităţii şcolare şi locale.
Există puține popoare în lume care să nu aibă câte un proverb care spune, intr-un fel sau
altul, același lucru: pasul cel mai greu este chiar primul. În mod firesc fără o idea, măcar una, nu
poate exista un proiect

Ce este un proiect educațional?

Proiectul constituie o multitudine de activități, a căror finalitate contribuie la realizarea

unui scop. Are o dată de început şi o dată de sfârșit. Un proiect nu se poate realiza dacă nu este
susținut de un grad ridicat de resurse, atât financiare cât și umane. Un proiect bun trebuie să aibă
un scop bine definit, care trebuie realizat cu ajutorul unui buget.

Un proiect trebuie să răspundă la un set de şapte întrebări, și anume:

De ce? – se referă la motivaţia de a realiza proiectul şi la nevoia la care răspunde acesta;

Ce? - pune accentul pe obiectivele intermediare și terminale ale proiectului;

Cum? - se referă la modalitățile folosite pentru realizarea obiectivelor proiectului;

Cine? - în această etapă, se definește rolul fiecărei persoane implicate;

 Cu ce? – se referă la resursele umane şi materiale necesare pentru a se implementa proiectul;

Când? – perioada de elaborare și implementare

Cu ce rezultate? – se referă la finalitatea proiectului;

Proiectul educațional de tip nonformal este important prin următoarele avantaje pedagogice:
• este centrat pe cel ce învaţă, pe procesul de învăţare, nu pe cel de predare solicitând în mod
diferentiat participanţii,
• dispune de un curriculum la alegere, flexibil şi variat propunându-le participanţilor
activităţi diverse şi atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile speciale şi de aspiraţiile
lor,
• contribuie la lărgirea şi imbogăţirea culturii generale şi de specialitate a participanţilor, oferind
activităţi de reciclare profesională, de completare a studiilor şi de sprijinire a categoriilor defavorizate
sau de exersare a capacităţii indivizilor supradotaţi,
• creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber, într-un mod plăcut, urmărind destinderea
şi refacerea echilibrului psiho-fizic,
• asigură o rapidă actualizare a informaţtiilor din diferite domenii fiind interesata sa mentina
interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor
de varsta si pregatirii lor profesionale, punand accentul pe aplicabilitatea imediata a cunostintelor,
• antrenează noile tehnologii comunicaţionale, ţinând cont de progresul tehnico-ştiinţific,
valorificând oportunităţile oferite de internet, televiziune, calculatoare,
• este nestresant, oferind activităţi plăcute şi scutite de evaluări riguroase, în favoarea strategiilor
de apreciere formativă, stimulativă, continuă,
• raspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente.
Trei riscuri pedagogice majore ar înregistra acest tip de proiect şi anume:
• promovarea unui activism de suprafaţă, dependent doar de îndeplinirea obiectivelor concrete,
rupte adesea de obiectivele specifice educaţiei formale,
• avansarea unui proiect dependent doar de mijloacele tehnice disponibile, care pot dezechilibra
corelaţia funcţională dintre subiectul şi obiectul educaţiei,
• eludarea posibilităţilor de validare socială reală a rezultatelor în raport cu “diplomele şi
certificatele” obţinute la nivelul educaţiei formale
Elementele unui proiect educațional- nonformal

Titlul proiectului

 să fie atractiv și scurt

 să fie orientat către beneficiile grupurilor- țintă, către rezultatele care vor fi obținute
 să nu conțină cuvinte puțin uzuale, de jargon sau termeni tehnici
 să nu depășească un anumit număr de cuvinte ( 10-15 cuvinte)

Locul de desfășurare

 se specifică locația de u de va fi coordonat proiectul și aria în care își manifestă efectele

Scopul

 Este răspunsul direct la problema identificată

 Este unul singur și este legat direct de problema cuantificată
 Arată o situație pozitivă, ameliorată a problemei, ca urmare a punerii în practică a
proiectului propus

Rezumatul

 Este ultimul element elaborat

 Trebuie să conțină o scurta prezentare a solicitantului, prezentarea problemei ce urmează
a fi abordată, scurtă rpezentare a obiectivelor, a modului de atingere a acestora, scurtă
prezentare a planului de evaluare, costului total a proiectuliui

Obiectivele

 Generale- pe scară largă, de interes general raportându-se la obiectivele programului de

finanțare
 Specifice- pași atinși pentru îndeplinirea scopului (e important să nu se confunde cu
activitățile)
  Să fie SMART: Specifice ( Specific) – să aibă rolul de a defini în termeni foarte precişi
ce urmează a se realiza;Măsurabile (Measurable) – rezultatul trebuie să se poată
măsura;Acceptate ( Achievable) – toţi cei implicați în procesul de realizare a proiectului
trebuie să fie de acord cu obiectivele propuse de acest proiect;Realiste (Realistic) –
obiectivele proiectului trebuie să fie realiste, având posibilitatea de a se înfăptui;Timp
precizat (Time bound) – timpul alocat pentru îndeplinirea obiectivelor propuse trebuie să
fie corect estimat.

Grupul țintă

 Categoria asupra căreia se acționează

 Beneficiari direcți: ex elevii
 Beneficiari indirecți: ex: părinții, comunitatea locală

Justificarea

 Furnizarea detaliilor potrivit căreia instituția este în măsură să abordeze problema

respectivă,
 consecințele nerezolvării prblemei identificate,
 beneficiile aduse prin rezolvarea ei

Activități

 enunțarea fiecarei activități, responsabilul, resurse

Metodologia

 specificarea motivelor pentru alegerea metodologiei propuse( de ce s-a ales o activitate și

nu alta)
 se indică sustenabilitatea pornind de la un proiect anterior
 se menționează procedurile de evaluare internă
 precizarea implicarea altor parteneri( roluri, persone)

Durata

 se propun activități realiste

  se exprimă în unități bine definite( luna1, luna 2)

Rezultate preconizate

 impactul asupra grupului țintă

 rezultatele măsurabile
 posibilitățile de replicare și extindere a rezultatelor

Bugetul

 totalitatea nevoilor și disponibilităților financiare

 cuantifică activități

Sustenabilitatea

 posibilitatea ca beneficiile produse de proiect să continue după încetarea finanțării

Cum se caracterizează un proiect?

- are un scop bine stabilit, având rolul de a rezolva o problemă identificată;

- este realist, în sensul în care scopul său trebuie să fie realizabil;

- este limitat în timp şi spaţiu;

- este complex, la realizarea acestuia contribuind o paletă extinsă de actori;

- este colectiv, deoarece pentru realizarea acestuia sunt implicate mai multe persoane;

- este unic, deoarece fiecare proiect porneşte de la o idee originală;

- poate fi evaluat;

Clasificarea proiectului se face atât după amploarea lui cât şi după domeniul scopului şi
activităţilor acestuia, după cum urmează:

În funcţie de amploare, proiectul poate fi:

 organizaţional
 local
  regional
 naţional

În sinteză în realizarea unui proiect, trebuie avuţi în atenţie următorii paşi:

Pas 1. Identificarea şi formularea problemei care se dorește a fi rezolvată prin intermediul proiectului: se
are în vedere stabilirea problemei la care se caută soluție și se stabilește grupul țintă al proiectului, adică
cine beneficiază de rezultatele finale ale proiectului.

Pas 2. Formularea obiectivelor și a scopului: de regulă, proiectul are un obiectiv general, care are rolul de
a pune accentul pe ceea ce se urmărește a se realiza în cadrul proiectului. Acesta este dizolvat în mai multe
obiective specifice, a căror rezolvare să conducă direct la rezolvarea obiectivului general. De asemenea, în
această etapă, se stabilește numele exact al proiectului.

Pas 3. Stabilirea echipei de proiect și a partenerilor: echipa de proiect trebuie să fie alcătuită din persoane
devotate, demne de încredere și cu un grad ridicat de implicare activă în realizarea proiectului. În ceea ce
privește partenerii, este de preferat a se încheia acorduri de parteneriate cu diverse instituții publice, cu
acțiune în sfera proiectului.

Pas 4. Realizarea bugetului de care are nevoie proiectul: bugetul joacă un rol foarte important în realizarea
unui proiect, deoarece, fără buget, nu se poate realiza absolut nimic. În această etapă, se

realizează un tabel cu toate cheltuielile, atât în bani cât și în resurse umane și timp, necesare realizării
proiectului.

Pas 5. Structurarea activităților ce urmează a se desfășura în cadrul proiectului: În această etapă, se are în
vedere a se răspunde la întrebarea „Ce este de făcut în cadrul acestui proiect?”.Orice proiect este scris cu
scopul de a obține finanțarea necesară implementării sale. Proiectul trebuie să convingă o entitate
finanțatoare că merită a fi pus în practică.

Model de proiect pentru activităţi nonformale

1.Argument. Programul ELEV= CETĂŢEAN desfășurat în cadrul programului ,,Școala
altfel”, este un instrument puternic de schimbare socială, constând într-o reţea de cluburi de
iniţiativă comunitară pentru tineri. Prin ELEV=CETĂŢEAN tinerii învaţă să identifice
problemele din comunitate, să gândească şi să lucreze împreună, să scrie şi să implementeze
proiecte strategice în folosul comunităţii.
2.Obiective
- să definească 3 probleme identificate în comunitarea școlară;
- să propună 3 planuri de acțiune comunitară până la finalizarea activități;
- să prezinte planurile de acțiune comunitară colegilor.
3. Activităţile sunt propuse sub forma unor întâlniri/ activităţi ELEV= CETĂȚEAN de 3
ore pentru un grup de minim 12 maxim 22 de participanţi . În cadrul unei clase de elevi, unde
scaunele sunt așezate în semicerc, unde se poate folosi tabla sau un flipchart. Se pot folosi și alte
spaţii alternative în aer liber, dar activităţile sunt recomandate de principiu pentru interior.
Metode nonformale folosite/ Timp acordat: Introducere (10 min) Joc de spargere a gheţii
(20 min) Lucru pe grupe-Analiza comunităţii (60 min) Lucru pe grupe& Prezentare-Selectarea
problemei din comunitate (40 min) Joc de energizare – Provocarea (20 min) Povestire (20 min)
Discuţie facilitată-Încheiere (10 min)
Descrierea activităţilor:
a. Introducere. Profesorul spune câteva cuvinte elevilor despre program şi rolul activităţilor care
se vor desfăşura în următoarele 3 ore.
b. Joc de spargere a gheţii: Ultimul detaliu
c. Analiza comunităţii.
Pasul 1: Participanţii vor fi provocaţi să aleagă o comunitate care este de interes pentru ei, unde
simt că ar putea face o schimbare pozitivă. Această comunitate poate fi mai mică (clasa în care
îşi desfăşoară activitatea) sau mai mare (şcoala, cartierul, oraşul etc.).
Pasul 2: Se continuă prin a se pune întrebarea “ce este o comunitate?” sau “ce se înţelege prin
comunitate?”. Participanţii vor lista care sunt caracteristicile unei comunităţi așa cum le văd ei.
Pasul 3: Se va face o listă pe flipchart cu toate problemele pe care ei le identifică în comunitatea
respectivă. Se insistă prin întrebări astfel încât să se genereze o listă suficient de mare cu
problemele comunităţii alese.
Pasul 4: După aceea, se vor analiza punctele tari, punctele slabe, riscurile şi oportunităţile
(analiza SWOT) acestei comunităţi. Se pot desena pe tablă tabelul de mai jos pentru a putea
scrie în el elementele SWOT pe care elevii le identifică.
d. Găsirea de soluţii creative și abordabile.
Pasul 1: În urma analizei SWOT, se va împărţi grupul mare în două grupuri mai mici şi fiecare
grup va trebui să selecteze din comunitatea aleasă (şcoală, cartier, clasă, oraş, etc.) doar două
probleme mai importante pentru care vor să găsească soluţii. Vor avea la dispoziţie 10 minute
pentru selecţia celor 2 probleme.
Pasul 2: Pentru fiecare aspect problematic sau nevoie a comunităţii, în grup se vor căuta soluţii
abordabile la nivel de grup de elevi, dar și la nivel individual, prin realizări cât de mici. Vor avea
la dispoziţie 15-20 de minute. Fiecare grup va face o listă pe flipchart cu soluţii abordabile de
către ei și o listă cu oportunităţi sau resurse pe care pot să le găsească în comunitate pentru a
contribui la rezolvarea/diminuarea problemelor. De exemplu, dacă problema este discriminarea
minorităţilor, trebuie discutat ce ar putea să facă elevii ca și grup pentru a reduce discriminarea
sau ce ar putea să facă fiecare persoană individual.
Pasul 3: Grupele vor împărtăşi pe rând una alteia soluţiile găsite – se poate premia “cea mai
realistă/inovatoare soluţie”. După prezentarea soluţiilor are loc procesarea prin adresarea
întrebărilor alăturate.
e. Joc de energizare: Provocarea
f. Povestire - Oricine, Cineva, Toată Lumea
Aceasta este o poveste despre patru oameni pe care îi cheamă Toată Lumea, Cineva,
Oricine şi Nimeni. A apărut o problemă foarte importantă şi Toată Lumea trebuia să o rezolve.
Toata Lumea era sigură că o va face Cineva. Oricine putea să o facă, dar Nimeni nu a făcut-o.
Cineva s-a enervat din cauza asta pentru că era treabă pentru Toată Lumea. Toată Lumea a crezut
că Oricine poate să o facă, dar Nimeni nu a realizat că Toată Lumea o să stea deoparte. În cele
din urmă, Toată Lumea a dat vina pe Cineva şi Nimeni nu a facut ceea ce Oricine putea să facă.
g. Fixare și transfer. Se întreabă elevii ce au învăţat din aceste activităţi, ce le-a plăcut cel mai
mult şi cum cred ei că aceste activităţi îi vor ajuta pe viitor. Elevii pot fi încurajaţi să caute şi să
se implice în activităţi de voluntariat pe mai departe, având în vedere că aceste activităţi au avut
şi scopul de a le stârni interesul pentru activităţi non-formale şi de voluntariat.
h. Evaluarea întâlnirii. Participanţii vor fi invitaţi să evalueze activitatea în funcţie de culori. Se
vor gândi prin ce culoare ar putea fi reprezentată activitatea la care tocmai au participat.
Facilitatorul va așeza 5-6 hârtii de culori diferite pe podea (sau foi albe pe care este scrisă câte o
culoare). Fiecare participant se va posta în dreptul unei culori în cerc. După ce toată lumea s-a
poziţionat la o culoare, pe rând, fiecare participant va trebui să descrie activitatea prin asemănări
directe cu respectiva culoare, dar aducând argumente pentru alegerea sa. Fiecare participant are
la dispoziţie maxim 30 de secunde
4. Grupul ţintă-20 elevi clasa a 8 a ŞI instituţii ce urmează a fi implicate în organizare şi
desfăşurare-ONG
5.Rezultate aşteptate / impact aşteptat. Prin cetăţenie activă, ELEV=CETĂȚEAN sprijină tinerii
să-şi dezvolte, prin intermediul proiectelor de serviciu în folosul comunităţii, acele competenţe
necesare pentru a deveni cetăţeni responsabili, de încredere, integri şi plini de compasiune,
capabili să contribuie la bunăstarea şi binele comunităţii.

APLICAŢII

• Identificati o problema a scolii/comunitatii dvs., cu cauzele si efectele sale, folosind

Arborele problemelor

Arborele problemelor

Efecte ale problemei

Problema

Cauze ale problemei

Activitate pe grupe:

Faceţi analiza SWOT pentru nevoia identificatǎ a instituţiei dvs.

Timp – 15 min.
Stabiliţi 3 obiective SMART pentru proiectul ales de dvs.

Timp – 15 min.

Alcatuiţi un grafic GANTT pentru activitǎţile din proiectul dvs.

Timp – 20 min

Folosirea timpului personal

Completaţi tabelul de folosire a timpului personal. Fiţi cât se poate de sincer şi exact în evaluarea
dvoastră.

Activităţi:

1. În coloana 1 a tabelului, listaţi principalele responsabilităţi ale postului d-voastră actual aşa
cum au fost determinate de organizaţie.

2. Tot în coloana 1 introduceţi orice alte activităţi în care sunteţi implicat în timpul unei
săptămâni de lucru obişnuite (includeţi atât activităţile legate de serviciu cât şi cele nelegate de
serviciu).

3. În rubrica de la baza coloanei 2 introduceţi numărul de ore pe care le petreceţi în mod normal
laserviciu într-o săptămână.

Acordaţi-vă câteva minute ca să vă gândiţi la următoarele întrebări:

1. Uitaţi-vă la tabelul d-voastră de folosire a timpului. Ce simţiţi faţă de ce vedeţi?

2. Petreceţi timpul oportun la serviciu făcând lucrurile oportune?

3. Vedeţi moduri în care vă puteţi îmbunătăţi folosirea timpului la serviciu?

Fiţi cât mai specifici în identificarea ariilor de îmbunătăţit.

Notă: Nu e voie să uitaţi că este timpul d-voastră acela pe care îl apreciaţi. Numai d-voastră
puteţi efectivsă decideţi cum să vă îmbunătăţiţi aceasta resursă, al cărei management determină
în mare măsură propriad-voastră eficienţă şi cea a echipei d-voastră.

CONFLICTELE DIN JURUL NOSTRU

Obiective: Exerciţiul ii va face pe participanţi să devină conştienţi de conflictele pe care le

trăiesc şi de modul in care le resimt. Ii ajută să pună in practică observaţia şi abilităţile analitice
şi mai ales să distingă intre conflict şi modul in care conflictul este făcut să se desfăşoare. Va
genera material contextualconcret, util pentru analiză ulterioară.

Timp necesar: 40 minute

Materiale: Flipchart, foi de flipchart, markere, pixuri pentru participanţi

Acţiunea: Fiecare participant se gandeşte la conflicte sociale pentru care sunt indeplinite
următoarele criterii:

• conflictul a fost trăit de participant din poziţia de autor, victimă sau observator,

• participantul cunoaşte detaliile conflictului,

• participantul ar dori ca acest conflict să fie discutat in cadrul grupului

• conflictul implică mai mult de două persoane.

O situaţie bună este cea in care conflictul se află incă in desfăşurare sau nu s-a incheiat intr-o
manieră satisfăcătoare pentru participant. Jocul de rol şi analiza pot duce la o nouă inţelegere şi
noi percepţii. Apoi, participanţii se impart in grupuri de 4-5 persoane fiecare. Fiecare grup
discută şi membrii impărtăşesc exemple proprii de conflict. Se alege un exemplu pe

care participanţii il consideră interesant.

Urmează o discuţie despre aspecte ale conflictului care au fost relevante pentru inţelegerea
conflictului. Evaluarea – in cadrul discuţiei, formatorul ii ajută pe participanţi să facă distincţia
intre observaţiile lor, pe de o parte, şi interpretare, supoziţii şi judecăţi, pe de cealaltă

parte. Exprimarea unor observaţii diferite, chiar contradictorii, poate contribui la inţelegerea
deplină a ceea ce se intamplă. La final, actorii sunt intrebaţi despre intenţiile si sentimentele lor.
In funcţie de gradul implicării emoţionale, nu uitaţi să cereţi un raport amănunţit din partea
actorilor. Cereţi participanţilor să nu ii numească pe actori folosind numele lor, ci rolul pe care l-
au interpretat: adică să nu spună „Persoana X a făcut aceasta …”, ci mai degrabă „Persoana
jucată de persoana X …” sau „Proprietarul magazinului …”. Emoţiile şi percepţiile sunt
importante in jocul de rol. Prinurmare, sentimentele, intenţiile şi punctele de vedere exprimate de
actorireprezintă contribuţii importante la formarea empatiei, adică ne ajută să nepunem in locul
celorlalte părţi implicate in conflict, pe care nu le inţelegembine. Faceţi distincţia intre conflict şi
modul in care acesta este făcut să sedesfăşoare, intre nivelul problemelor, relaţiilor şi valorilor.

Tema de reflecţie

Esenţial pentru construirea unei echipe este ca oamenii potrivtţi sǎ se afle la locul potrivit.

Dinamica unei echipe se schimbǎ în functie de locul care este atribuit fiecaruia (dupa Maxwell,

2003):

Persoana nepotrivitǎ la locul nepotrivit = regres

Persoana nepotrivitǎ la locul potrivit = frustrare

Persoana potrivitǎ la locul nepotrivit = confuzie

Persoana potrivitǎ la locul potrivit = progres

Persoane potrivite în locurile potrivite = multiplicare (echipa de succes!)

Va propunem sa gasiti propriul dvs. raspuns la întrebarea: Ce se întâmplǎ atunci când oamenii
nu se afla la locul potrivit
Domenii fundamentale de expertiză în managementul proiectelor

elemente ale unui proiect de succes

Scop concis şi concret – scopul proiectului este extrem de important, deoarece acesta trebuie să transmită
celui care finanț ează proiectul, stadiul problemei respective după finalizarea proiectului.

Obiective SMART – obiectivele proiectului trebuie să fie specifice, măsurabile, tangibile,

realiste şi încadrate în timp (specific, measurable, achievable, realistic, time bound).

Justificare solidă – problema ce se dorește a se rezolva prin intermediul proiectului trebuie să fie descrisă
detaliat, cu argumente reale, însoțită de prezentarea unor statistici legate de problema respectivă. De
asemenea, trebuie accentuat impactulpe care îl va avea proiectul asupra grupului țintă vizat.

Plan de activități cât mai complex – activităţile reprezintă punctul cheie al unui proiect. Dacă activităţile
nu sunt cele potrivite, atunci obiectivele proiectului nu vor fi atinse. Pentru a

convinge finanţatorul că proiectul merită finanţat, trebuie detaliate cât mai mult activităţile care se doresc a
se desfășura în cadrul proiectului.

Recomandare – realizaţi şi o diagramă Gantt, care presupune fixarea perioadelor în care se vor desfăşura
toate activităţile. Aceasta ar trebui să arate astfel:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organizaţia
Luna responsabilă

Activitate

Interpretare diagrama Gantt

Pe verticală, trebuie enumerate activităţile ce vor avea loc în cadrul proiectului, pe orizontală trebuie
specificat numărul de luni (perioada de realizare a proiectului – în cazul de faţă, proiectul se desfăşoară
pe o perioadă de 12 luni), urmând ca apoi să se bifeze în dreptul fiecărei activităţi în ce lună/luni se va
desfăşura. În ultima coloană, trebuie specificată organizaţia responsabilă – aici poate fi promotorul
şi/sau partenerul/partenerii dacă există.

Metodologie complexă – trebuie descrise în detaliu metodele folosite pentru realizarea

activităţilor din cadrul proiectului(pentru fiecare activitate în parte).

Buget realist – bugetul este partea cea mai sensibilă pentru finanţator. De aceea, trebuie ca toate
costurile necesare bunei desfăşurări a proiectului să fie reale. Pentru acest lucru, înainte

de a realiza bugetul, este recomandabil a se cerceta piaţa pentru a nu supra sau subevalua
costurile proiectului.

Atenţie! Nu uitaţi să bugetaţi o activitate, că va trebui să o realizaţi din surse proprii!

De regulă, autoritatea finanţatoare solicită din partea promotorului o parte de cofinanţare (resurse proprii),
în natură sau în bani. Cofinanţarea în natură include punerea la dispoziţie, de exemplu, a unui spaţiu de
lucru, echipamente (birouri, aparatură etc.) ş.a.

Plan de evaluare şi monitorizare bine pus la punct – acesta verifică dacă proiectul se desfăşoară conform
planului şi dacă, la încheierea proiectului, obiectivele stabilite au fost atinse.

Strategie de promovare a proiectului – trebuie gândită o strategie pentru a promova proiectul cât și
numele finanţatorului (de exemplu, prin realizarea de materiale promoţionale pe care să apară şi numele şi
sigla finanţatorului etc.).

Strategie de control a posibilelor riscuri ce pot apărea pe durata implementării proiectului – trebuie
avut în calcul și faptul că pot apărea riscuri ce amenință buna desfășurare a proiectului. De aceea, trebuie
gândită o strategie de combatere a acestor posibile riscuri.

Plan al sustenabilităţii proiectului – de regulă, se pune mare preţ pe resursele şi pe capacitatea

solicitantului de a continua proiectul după terminarea perioadei de finanţare (din surse proprii, prin
atragerea de noi finanţări etc.).
Plan de diseminare a rezultatelor – se urmăreşte ca rezultatele obţinute în urma implementării
proiectului să fie împărtăşite întregii comunităţi vizate direct şi nu numai.

După ce se realizează planul de activităţi al proiectului, începe procesul de alocare al resurselor.

Cheltuirea resurselor trebuie să fie bine pusă la punct pentru a se obține finanțarea dorită.

În ceea ce privește resursele, primul lucru de care cred participanții că au nevoie în realizarea unui proiect
sunt banii. Suntem de părere că fără bani ideile nu se pot concretiza, dar, trebuie să fim conștienți de faptul
că, pe lângă sprijin material, sunt necesare și multe altele precum resurse umane, voluntari, experți, traineri,
spații de desfășurare a activităților, aparatură și mult timp la dispoziție. Toate acestea alcătuiesc necesarul
realizării unui proiect.

Etapa planificării bugetului ocupă un loc foarte important în cadrul proiectului deoarece dacă
resursele nu sunt bine administrate, există mari șanse ca proiectul să nu se finalizeze cu succes. Trebuie să
fim atenţi ca fiecare activitate să fie bugetată. În ceea ce priveş te tipurile de cheltuieli, acestea sunt de două
feluri şi anume eligibile şi neeligibile. Bugetul este obligatoriu să fie o estimare realistă a tuturor costurilor
implicate în cadrul proiectului.

În majoritatea programelor de finanţare, în buget trebuie inclusă şi secţiunea de co-finanţare, care

reprezintă resursele pe care le pune la dispoziţie solicitantul, atât cash cât şi în natură.

Costurile trebuie împărţite pe categorii logice şi anume – onorarii personal, consumabile, transport,
administrative etc.

Factorii care pot contribui la perturbarea încheierii cu succes a proiectului pot fi:

- estimarea timpului acordat realizării proiectului să se stabilească în mod nerealist;

- pot apărea unele influenţe externe dar şi interne;

- estimarea greşită a riscurilor;

- planificarea nerealistă a resurselor de care este nevoie;

- distribuirea în mod greşit a personalului, definirea ilogică a obiectivului.

Ce nu trebuie făcut!
Un proiect va fi cu siguranță sortit eșecului dacă are loc una din următoarele situații:

1. Formularea obiectivelor este neclară, iar pe parcursul derulării unor activități din cadrul proiectului,
acestea suferă modificări majore.

2. Pe parcursul derulării proiectului, se schimbă managerul de proiect, deoarece, participanții la

respectivul proiect îşi vor pierde încrederea în reuşita proiectului și, într-o oarecare măsură, și

motivația.

APLICAŢII

- Fişă de lucru autoredactată : Model de proiect; structura unui proiect educaţional

Activitate individuală ( simulativă) desfășurate de participanți în unitățile de învățământ

Etapa de pregatire:

Împreună, cadru didactic şi elevii stabilesc

• ce îşi propun prin realizarea proiectului

• ce temă va avea proiectul

• unde se vor desfăşura activităţile/acţiunile

• ce resurse materiale şi umane vor folosi

• cum vor fi grupaţi

• care este calendarul

• ce tipuri de produse vor fi realizate

• cum va fi realizată evaluarea (discuţii, analize pe bază de criterii, chestionare, prezentare

orală, portofoliu etc.)

Etapa de realizare:
 • Elevii desfăşoară activităţile stabilite în etapa anterioară. Fiecare grup îşi organizează
activitatea

• Cadrul didactic

- supraveghează parcursul fiecărui grup, implicarea fiecărui elev, problemele cu care se

confruntă

- constată dacă grupurile fucţionează

- se asigură că proiectul este pe calea cea bună şi rezultatele nu sunt compromise

Etapa de evaluare:

Se analizează rezultatele obţinute de grup, rezultatele proiectului, dar şi competențele

dobândite de elevi

• Pentru cadrul didactic este important procesul, ce s-a întâmplat cu elevul pe parcursul
proiectului

• Pentru elev este important produsul, pentru că acesta are nevoie de aprecierea efortului
depus, aprecierea muncii lui

Produsele obţinute trebuie afişate şi prezentate în momentul evaluării.

Fișă de lucru

Propunere de proiect _Titlul proiectului

Scop:

Obiective:

Tema:

Subteme:

Locaţii de desfăşurare:

Calendarul proiectului pe teme şi subteme:

Resurse materiale necesare

Resurse umane implicate:

Forme de organizare/sarcini/responsabilităţi:

Rezultate aşteptate (descriere calitativă şi cantitativă):

Evaluare:

Observaţii preliminare:

Cauze frecvente ale eşecului proiectelor:

1. Planificare deficitară
2. Resurse inadecvate
3. Lipsa susţinerii managementului superior
4. Comunicare deficitară
5. Conflicte între departamente sau indivizi
6. Definire deficitară a rolurilor şi responsabilităţilor
7. Obiective neclare
8. Schimbări în sfera de cuprindere a proiectelor
9. Ignorarea semnalelor de atenţionare
10. Aşteptări nerealiste

De asemenea, interesant este că majoritatea acestor motive de eşec implică mai degrabă
aptitudini interpresonale decât cunoştinţe tehnice. De fapt, proiectele rareori eşuează din motive
tehnice: întotdeauna poate fi găsit expertul care să rezolve problema tehnică ivită; ceea ce
lipseşte, în majoritatea cazurilor, este lipsa de coordonare, comunicare, abilitatea de a
monitoriza şi de a ţine sub control acele aspecte (de cele mai multe ori legate de managementul
resurselor umane) care pot genera - dacă nu sunt tratate din timp - eşecul unui proiect.

Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de atingerea
obiectivelor, cu respectarea parametrilor referitori la buget şi termene. Aceste trei elemente:
performanţe, cost şi durată sunt cunoscute sub denumirea de tripla constrângere şi reprezintă
echilibrul pe care trebuie să-l urmăreasca orice proiect pentru a fi considerat de succes.

Harold Kerzner, în Project Management (ed. a 8-a,2003), adaugă acestui triunghi o nouă
constrângere: acceptanţa clientului. Într-un final, ca proiectul să fie considerat un succes, este
obligatoriu ca el să satisfacă cerinţele clientului şi acesta să fie mulţumit de rezultatul obţinut,
astfel încât să revină şi pentru alte proiecte.

Factorii de succes ai unui proiect

Pentru a identifica factorii de succes ai unui proiect este suficient sa ne punem niste intrebari. Ele
rezulta din analiza criteriilor discutate mai sus:
- Si-a indeplinit proiectul obiectivele referitoare la termene, costuri si performante?
- A satisfacut proiectul cerintele exprimate de client?
- Ar putea rezultatele proiectului sa-l determine pe client sa revina si sa solicite o noua lucrare?
- Dupa incheierea proiectului, este capabila organizatia sa-si continue activitatea ca si pana
acum?

Cum putem sti daca un proiect are sau nu sanse de reusita? Mai multi cercetatori au stabilit un set
de factori care, luati impreuna, pot indica daca un proiect are sau nu o probabilitate mare de
succes.

- Obiectivele proiectului - sunt clar definite in planurile proiectului (si se respecta intocmai prin
activitatile desfasurate)
- Personalul implicat in proiect - este competent
- Sustinerea de sus - Proiectul este sustinut de conducere. Sprijinul conducerii poate fi obtinut
daca aceasta este incredintata caproiectul reprezinta un mijloc important de indeplinire a misiunii
si obiectivelor majore ale organizatiei.
- Resursele - financiare, de timp, materiale si de personal trebuie sa fie suficiente pentru
realizarea activitatii.
- Comunicarea si controlul - Canalele de comunicare intre managerul de proiect si conducere,
intre managerul de proiect si liderii echipelor si membrii acestora, intre grupul de proiect si client
trebuie sa functioneze si sa fie adecvate. Trebuie sa existe canale pentru furnizarea de feedback
privind continutul rapoartelor, privind produsele/serviciile livrate si privind calitatea.
Mecanismele de control trebuie sa existe si sa functioneze. Punctele de delimitare trebuie
comparate cu graficul de executie. Rezultatele proiectului trebuie sa fie palpabile (chiar si daca
sunt oferite sub forma de rapoarte) si sa fie verificate in scopul asigurarii calitatii.

Manage Un proiect de succes este acela care se implementează în perioada de timp stabilită la începutul
acestuia, fără a depăşi bugetul alocat şi în urma căruia să se obţină rezultatele dorite.

Un proiect de succes se află într-o relaţie direct proporţională cu trei factori, şi anume timpul
alocat acestuia, bugetul şi obiectivele. Trebuie avut în vedere faptul că, dacă unul dintre aceşti factori
suferă modificări, atunci şi ceilalţi doi se vor schimba.

meectelorEL A LUAT UN POST DE LA NOI SI L-A TRANSFORMAT IN INSPECTOR

PT INVATAMANT DUALRRYYYHTYY
Tema :

Construiţi un calendar de activităţi pentru o temă integrată desfăşurată într-un cadru

nonformal/informal

Aplicaţie

1. Care dintre rolurile enumerate mai jos consideraţi a fi importante în practica zilnică a
unui cadru didactic? Bifaţi-le:
 coordonator

 sursă de informaţie

 facilitator

 mediator

 consilier

 organizator
  evaluator

 îndrumător

 comunicator

2. Ce alte roluri aţi mai adăuga?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
...................................................................

3. Care roluri dintre cele enumerate credeţi că sunt cel mai greu de îndeplinit? De ce?
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..................................................................................................................

Spargerea gheţii

Faceţi pereche cu cineva pe care nu l-aţi mai întâlnit înainte şi puneţi-i întrebări pentru a
afla următoarele informaţii:

 Numele/prenumele

 Care au fost motivele pentru care şi-a ales meseria de profesor

 Vechimea ca profesor
  Cel mai nostim/ţicnit lucru care i s-a întâmplat vreodată la clasă

 Care sunt speranţele şi temerile lui legate de acest curs?

Fiţi pregătit să folosiţi aceste informaţii ca feedback pentru restul grupului când vă
prezentaţi partenerul

ANEXA
Strategii de proiectare/planificare a proiectului educațional nonformal.
a) Analiza de nevoi a grupului
b) Identificarea resurselor (timp, spaţiu, resurse umane, materiale)
c) Planificarea resurselor (timp, spaţiu, resurse umane, materiale)
d) Stabilirea etapelor de implementare şi evaluare
Analiza nevoilor reprezintă un proces sistematic care este urmat de alte câteva procese
ulterioare:
a. colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente clar definite (chestionare, interviuri,
focusgrupuri,cercetare de documente etc.);
b. identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor;
c. acţiuni de îmbunătăţire/creare a unui produs, serviciu sau a unei combinaţii de produs-serviciu;
d. stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurse variate (materiale, financiare, umane, detimp).
Toate aceste procese pot fi identificate şi în cadrul celor trei mari etape ale ANF (analiza nevoii de
formare).

A) identificarea şi pregătirea resurselor -fără resurse nu se poate realiza un proiect. Principalele

categorii de resurse sunt:
 resurse financiare;
 resurse umane;
 resurse documentare;
 resurse materiale;
 Toate categoriile de resurse sunt la fel de importante pentru reuşita unui proiect, deci este bine să le
acordăm fiecăreia atenţia cuvenită (nimic nu se face fără resurse financiare, dar nici fără oameni sau fără
un sediu/spaţiu cu o dotare minimă sau fără o documentare despre domeniul în care se doreşte o
intervenţie).
Resurse financiare- se identifică potenţialele surse de finanţare şi se stabileşte un plan de
parteneriat (resurse proprii, potenţiali finanţatori/sponsori, ONG-uri acreditate, structuri publice care co-
finanţează proiecte în domeniu, organizaţii cu proiecte similare care pot fi partenere în proiect etc.).
Dacă proiectul se concepe în vederea participării la o licitaţie, se iau în considerare din start
condiţiile finanţatorului (termene, obiective, priorităţi, public ţintă, nivelul maxim al finanţării, termenul
limită de depunere a proiectului, sursa de unde se pot obţine informaţii suplimentare şi consultaţii pentru
redactare etc.)
Resurse umane – se pot înscrie în următoarele categorii:
 personal plătit angajat de serviciul public (cu contract de muncă sau de colaborare);
 colaboratori din partea structurilor partenere, inclusiv a finanţatorilor;
 voluntari;
 beneficiari – reprezentanţi ai publicului ţintã al proiectului;
 colaboratori din partea unor instituţii din comunitate.
În faza de pregătire se stabileşte componenţa echipei care va fi angajată în proiect (componenţa pe
tipuri de funcţii şi competenţe, fără o nominalizare absolută) . Partenerii vor desemna persoane resursă
care vor participa la realizarea proiectului; este important ca organizaţia care gestionează proiectul să
antreneze aceste persoane conform acordurilor si contractelor de parteneriat, pe toată durata derulării
proiectului, dar şi în faza de evaluare finală.
Voluntariatul, care nu se bucură în România de succesul pe care îl are în ţări dezvoltate ale lumii,
poate fi o altă resursă de atragere a persoanelor către activităţi nonformale în şcoală.
Resurse documentare – pregătirea proiectului presupune şi o amplă activitate de documentare, de
inventariere a resurselor informative care pot fi utilizate în toate fazele acestuia. Principalele categorii de
resurse documentare sunt:
 legislaţia de specialitate (acte normative care au tangenţă cu problematica proiectului);
 documente cu specific local sau judeţean (spre exemplu, strategia judeţeană pentru
protecţia copilului, dacă proiectul organizaţiei are legătură cu acest domeniu);
 statistici şi studii realizate pe plan local sau naţional;
  repertoare şi baze de date cu organizaţii, structuri publice, surse de finanţare, centre de
resurse etc.;
 reviste de specialitate şi buletine de informare;
 cărţi care abordează problematici legate de domeniul proiectului;
 internet (pagini web de specialitate).
Resursele documentare sunt necesare nu numai pe parcursul derulării proiectului, ci şi în faza de
redactare; proiectul scris trebuie să demonstreze profesionalism şi să fie susţinut cu argumente bine
documentate.
Resurse materiale –în derularea lor,proiectele antrenează şi resurse materiale (imobiliare,
logistice, echipamente, consumabile etc.); unele sunt deja înscrise în patrimoniul organizaţiei şi, în acest
caz, reprezintă o parte a contribuţiei materiale la derularea proiectului, altele trebuie procurate prin
bugetul proiectului, fiind absolut necesare pentru atingerea obiectivelor. În faza de pregătire este
necesară o estimare realistă şi a acestei categorii de resurse, mai ales în cazul proiectelor care îşi propun
înfiinţarea şi dotarea sau reabilitarea unor servicii.
Redactarea proiectului
Etapa de pregătire a proiectului se finalizează cu redactarea acestuia, care presupune formalizarea
în scris a justificării proiectului, a obiectivelor, a metodelorşi a activităţilor, a resurselor antrenate şi a
metodelor de evaluare. Un proiect coerent, bine redactat şi argumentat din punct de vedere documentar
va avea credibilitate în rândul partenerilor şi al potenţialilor finanţatori. Dacă s-a analizat în prealabil
problema, s-au fixat obiectivele operaţionale şi se ştie ce rezultate trebuie să se obţină, dacă
documentarea este suficient de bine realizată pentru a avea argumente serioase de justificare a necesităţii
proiectului, dacă se contează deja pe sprijinul unor parteneri, proiectul poate fi cu uşurinţă redactat,
fiindcă s-a investit un efort important în fazele precedente.
Desfăşurarea activităţilor – având în vedere varietatea proiectelor în domeniul social, este practic
imposibil să detaliem desfăşurarea diferitelor tipuri de proiecte. De aceea, vă propunem câteva sugestii
pentru desfăşurarea unui proiect de calitate, în principal pentru managerul responsabil de implementarea
proiectului:
 planificaţi şi prevedeţi derularea proiectului:
- decupaţi proiectul în faze sau etape;
- planificaţi punctele de control;
- definiţi rezultatele aşteptate la fiecare final de etapă;
- evaluaţi durata fazelor sau a etapelor;
 - evaluaţi atribuţiile concrete ale fiecărei persoane implicate în proiect;
- întocmiţi fişele de post;
 urmăriţi, controlaţi şi întocmiţi rapoarte de evaluare:
- întocmiţi cu regularitate fişe de urmărire a proiectului;
- găsiţi o formulă cât mai simplă (documentele prea complicate nu sunt
utile);
- rezervaţi timp (o oră săptămânal) pentru a dezbate cu echipa evoluţia
proiectului;
- dacă apar modificări în raport cu varianta iniţială a proiectului
(schimbări în calendar, modificări bugetare etc.) anunţaţi finanţatorii şi
pe ceilalţi parteneri;
- pe tot parcursul proiectului aplicaţi o strategie de comunicare internă
si externă.
Parcurgerea atentă şi riguroasă a acestor etape de lucru în cadrul elaborării unui proiect asigură coerenţa
internă a proiectului, un indice superior de corelaţie dintre nevoile beneficiarilor şi resursele organizaţiei şi un
grad ridicat de eligibilitate pentru evaluatori.
Proiectarea activităţilor educative nonformale poate să urmeze următorii paşi:
1. Definirea scopului urmărit
,,Cine întreprinde acţiunea?”
,,Pentru cine?”
,,Pentru ce?”
2.Stabilirea obiectivelor intermediare
3. Operaţionalizarea obiectivelor
- estimarea rezultatelor aşteptate;
- descrierea semnelor comportamentale observabile ale realizării obiectivelor.
4. Precizarea acţiunilor de întreprins pentru realizarea obiectivelor
,,Ce se face pentru realizarea fiecărui obiectiv?”
5. Strategia realizării acţiunilor eductive
- se precizează reperele spaţio-temporale ale acţiunilor, precum şi metodele şi mijloacele pentru
realizarea lor.
Organizarea activităţilor educative nonformale urmăreşte de asemenea paşii:
1. Estimarea costurilor
2. Asigurarea participării educaţilor
- identificarea nevoilor educative ale grupului ţintă;
- comunicarea intenţiei şi scopului urmărit;
- informarea periodică asupra evoluţiei obiectivelor.
3. Programarea acţiunilor
- corelarea explicită acţiune – obictive intermediare;
- precizarea reperelor descriptive ale fiecărei acţiuni: durata şi programul orar, locul
desfăşurării, numărul de participanţi, persoana responsabilă de realizarea acţiunii;
- precizarea duratei şi perioadei de desfăşurare a proiectului.
4. Evaluarea rezultatelor parţiale şi finale
 - se elaborează metodologia de evaluare continuă şi finală;
5. Pregătirea personalului pentru realizarea conţinutului tematic şi informaţional al acţiunii
- se realizează pregătirea metodologică a organizatorului şi responsabililor pe acţiuni;
- se structurează conţinutul tematic şi acţional;
- se elaborează schema conţinutului informaţional al fiecărei teme.
6. Pregătirea realizării fiecărei teme
- se elaborează proiectul tehnologic de realizare a fiecărei teme
7. Pregătirea mijloacelor umane, materiale, instrumentale, financiare
- se negociază convenţiile de conlucrare intraşcolară sau între şcoală şi instituţiile
implicate în proiect;
- se negociază contracte de coparticipare pentru asigurarea mijloacelor materialelor şi
instrumentale;
- se negociază contracte de finanţare a activităţii şi de valorificare a produselor şi serviciilor
Exemple de proiecte de educaţie nonformală planificate:

Fișe de lucru: proiecte de educație non formală ( se anexează suportului de curs)

Anexa 1- proiecte nonformale pentru clasa pregătitoare

Anexa 2 proiecte nonformale pentru gimnaziu

Anexa 3 proiecte nonformale pentru liceu

BIBLIOGRAFIE

1. Bolojan, G, Clubul EUropean- revistă editată de cluburile europene ale școlilor

din București, 2012
2. Bolojan G, Ntvoulis, S, 10 Golden rules for the succesful management project,
brosură elaborată în cadrul proiectului Comenius Regio LLP-2010-2012
3. Ghid de bune practici_ Activități educative nonformale, Tineret în acțiune-
Asociația Mozaic
4. Iuga, C, Bolojan, G, Suport de curs Scrierea și managementul proiectelor, CCD
București,2012
5. Lessel, W., Managementul proiectelor, Ed ALL, 2007
6. Mochal, W., Mochal, J., Lecţii de management de proiect, Ed Codecs, 2006
7. Mocanu, M., Schuster C., Managementul proiectelor, Ed CH Beck, 2005
8. Mateescu , O, Suport de curs, Școala Altfel, CCD București, 2013
9. Newton, R., Management de proiect pas cu pas, Ed Meteor Press, 2007
10. Suport de curs, Managementul educației nonformale, CCD Ialomița, 2014
11. http://www.academia.edu/9490630/Tema_14_PROIECTAREA_ACTIVITATIILOR_DIDACTI
CE