Curs 5

1.8.5. Sisteme de forte (vectori) distribuite

Fortele distribuite sunt acele forte (vectori) care sunt aplicate in fiecare punct al
unui domeniu. Acest domeniu poate fi o linie, o suprafata, sau un volum.
Ele sunt cele mai intalnite sisteme de forte din domeniul constructiilor.
1.8.5.1 Forte distribuite pe o curba
Fiind data o curba (C) in spatiu de ecuatie:
x=x (u )
y= y ( u )
z=z ( u )

In care u este un parametru variabil

Pe aceasta curba se afla un sistem de forte distribuite ⃗p ( ⃗r )=⃗p ( u )=⃗p ( s )=⃗p ( x , y , z ) .
Se cere sa se reduca acest sistem de forte in punctul O din spatiu.(fig.1.15)

Figura 1.15 Sistem de forțe distribuit pe o curbă în spațiu

Expresia vectoriala a torsorului de reducere
Torsorul din punctul O se determina cu relatiile:
❑
R =∫ ⃗p ( s ) ds (1.55)
⃗
C

[ ]
❑ ❑ ⃗i ⃗j ⃗k
M O=∫ r⃗ × ⃗p ( s ) ds=∫
⃗ x y z ds (1.56)
C C
px py pz

In care
⃗p ( s )= p x ( u ) ⋅ i⃗ + p y ( u ) ⋅ ⃗j + p Z ( u ) ⋅ k⃗ (1.57)

r⃗ =x ⋅ i⃗ + y ⋅ ⃗j+ z ⋅ ⃗k

Expresia analitica a torsorului de reducere

R❑=R x i⃗ + R y ⃗j + R z ⃗k (1.58)
⃗
❑ ❑ ❑
R x =∫ px ds , R y =∫ p y ds , R z =∫ p z ds (1.59)
C C C

√ 2 2
ds= ( x ' (u ) ) + ( y ' (u ) ) + ( z ' ( u ) ) du
2

M o=M ox i⃗ + M oy ⃗j + M oz ⃗k
⃗

❑ ❑ ❑
M ox =∫ ( y p z −z p y ) ds , M oy =∫ ( z p x −x p z ) ds , M oz =∫ ( x p y − y p x ) ds , (1.60)
C C C

1.8.5.2 Forte distribuite pe o suprafata

Fiind data o suprafata (S) in spatiu de ecuatie:
x=x (u , v )

y= y ( u , v ) (1.61)
z=z ( u , v )

In care u,v sunt un parametri variabili

Pe aceasta suprafata se afla un sistem de forte distribuite ⃗p ( ⃗r )=⃗p ( u , v )=⃗p ( x , y , z ) .
Se cere sa se reduca acest sistem de forte in punctul O din spatiu.(fig1.16)

Figura 1.16 Sistem de forțe distribuit pe o curbă în spațiu

Expresia vectoriala a torsorului de reducere

Torsorul din punctul O se determina cu relatiile:
❑
R =∬ ⃗p dS (1.62)
⃗
S

[ ]
❑ ❑ i⃗ ⃗j ⃗k
M O∬ r⃗ × ⃗p dS=∬ x
⃗ y z dS (1.63)
S S
px p y pz

In care
⃗p ( s )= p x ( u , v ) ⋅ ⃗i + p y ( u , v ) ⋅ ⃗j+ p Z ( u , v ) ⋅ ⃗k (1.64)

r⃗ =x ⋅ i⃗ + y ⋅ ⃗j+ z ⋅ ⃗k

Expresia analitica a torsorului de reducere

R❑=R x i⃗ + R y ⃗j + R z ⃗k
⃗
 ❑ ❑ ❑
R x =∬ p x dS , R y =∬ p y dS , R z=∬ pz dS (1.65)
S S S

dS=√ EG−F 2 dudv (1.66)

E=xu + y u + z u , G=x v + y v + z v , F=x u x v + y u y v + z u z v (1.67)

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

M o=M ox i⃗ + M oy ⃗j + M oz ⃗k (1.68)
⃗
❑ ❑ ❑
M ox =∬ ( y p z−z p y ) dS , M oy =∬ ( z p x −x p z ) dS , M oz =∬ ( x p y −− y p x ) d S (1.69)
S S S

1.8.5.3 Forte distribuite pe un volum

Pe volumul (V) se afla un sistem de forte distribuite ⃗p=⃗p ( r⃗ ) =⃗p ( x , y , z ) . Se cere sa
se reduca acest sistem de forte in punctul O din spatiu.
5.3.1 Expresia vectoriala a torsorului de reducere
Torsorul din punctul O se determina cu relatiile:
❑
R =∭ ⃗p dV (1.70)
⃗
V

i⃗

[ k⃗

]
❑ ❑ ⃗j
M O=∭ r⃗ × ⃗p dV =∭ x y
⃗ z dV (1.71)
V V
px p y pz

In care
r⃗ =x ⋅ i⃗ + y ⋅ ⃗j+ z ⋅ ⃗k

⃗p= p x ( x , y , z ) ⋅ i⃗ + p y ( u , x , y , z ) ⋅ ⃗j + pZ ( x , y , z ) ⋅ k⃗ (1.72)

Expresia analitica a torsorului de reducere

R❑=R x i⃗ + R y ⃗j + R z ⃗k
⃗
❑ ❑ ❑
R x =∭ p x dV , R y =∭ p y dV , R z=∭ p z dV (1.73)
V V V
dV =dxdydz
❑ ❑ ❑
M ox =∭ ( y p z −z p y ) dV , M oy =∭ ( z p x −x p z ) dS , M oz =∭ ( x p y −− y p x ) d V (1.74)
V V V

1.8.5.4 Forte distribuite pe un segment de dreapta de lungime l

Se da segmentul de dreapta OA de lungime l pe care se afla un sistem de forte
distribuite ⃗p ( x ) . Functia de distribuire a fortelor se considera cunoscuta.
Se cere sa se determine valoarea vectorului rezultant ⃗R , si a pozitiei lui prin
abscisa x c. (fig.1.17)

Figura 1.17 Forțe distribuite pe un segment de dreapta

Reducem acest sitem de forte in punctul O:

l
R=∫ p ( x ) dx (1.75)
0

l
M O=∫ x ⋅ p ( x ) dx (1.76)
0

Aplicand teorema lui Varignon :

x c ⋅ R=M O
 MO
xc= (1.77)
R

Cazuri particulare:
p ( x ) =p=constant forte uniform distribuite (fig.1.18)
l l
R=∫ p dx =p ⋅∫ dx=pl (1.78)
0 0

l l 2
l
M O=∫ x ⋅ p dx= p⋅ ∫ x dx= p
0 0 2
2
l
p
2 l (1.79)
xc= =
pl 2
l
R=pl , x c =
2

Figura 1.18 Forte uniform distribuite

p
p ( x ) =x forte liniar distribuite (fig.1.19)
l

l l
p p l
R=∫ x dx= ⋅ ∫ x dx=p (1.80)
0 l l 0 2
l l 2
p p l
M O=∫ x ⋅ x dx= ⋅ ∫ x dx= p
2

0 l l 0 3
 2
l
p
3 2
xc= = l (1.81)
l 3
p
2
l 2
R=p , x c = l (1.82)
2 3

Figura 1.19 Forțe liniar distribuite

p
p ( x ) =x 2 2 forte parabolic distribuite (fig.1.20)
l
l l
p p l
R=∫ x dx= 2 ⋅∫ x dx= p (1.83)
2 2

0 l 2
l 0 3
2
l
l l 2 p
2 p p l 4 3
M O=∫ x ⋅ x 2 dx= 2 ⋅ ∫ x dx=p
3
xc= = l
l l 0 4 l 4
0
p
3
l 3
R=p , x c = l (1.84)
3 4
 Figura 1.20 Forțe parabolic distribuite
2 p
p ( x ) =p−x 2 forte parabolice complementar distribuite fata de
l
precedentele in raport cu cele uniform distribuite (fig.1.21)

Figura 1.21 Forțe parabolic distribuite

l
R=∫ p−x
0
( 2 p
l
2 ) 2
dx = pl (1.85)
3
l

( )
2
p l
M O=∫ x ⋅ p−x 2 dx= p 2

0 l 4

l2
p
4 3
xc= = l (1.86)
l 8
2p
3
 2 3
R= pl , x c = l (1.87)
3 8

1.9 Echivalenta cu 0 a sistemelor de forte (vectori)

Sistemele de forte echivalente cu 0, sau in echilibru sunt acelea care nu au nici un

efect mecanic cand sunt aplicate sistemelor materiale. Ele apartin cazului 3b de
reducere conform capitolului “cazuri de reducere a sistemelor de forte”.
Un sistem de forte fiind echivalent cu torsorul sau, rezulta faptul ca un sistem de
forte este echivalent cu 0 daca are torsorul de reducere nul.
Se demonstreaza ca daca, un sistem de forte are torsorul nul intr-un punct din
spatiu, atunci el are torsorul nul in toate punctele din spatiu.
⃗
R =⃗0 , ⃗
M o =⃗0(1.88)

In punctul O’ torsorul sistemului de forte va fi:

⃗
R =⃗0 , ⃗
M o'=⃗
M o +⃗
O ' O ×⃗
R= ⃗0

Relatiile (1) reprezinta conditiile vectoriale de echivalenta cu 0 a sistemelor de

forte si sunt valabile pentru toate sistemele de forte
1. Forte generale sau oarecare
Pentru fortele generale sunt valabile relatiile (1). Daca cu originea in punctul O
alegem un reper cartezian triortogonal, proiectand relatiile (1) pe cele trei axe
avem:
R x =0 M ox =0

R y =0 M oy =0 (1.89)
R z=0 M oz=0

Relatiile (2) reprezinta ecuatiile scalare de echilibru pentru fortele generale.

O alta conditie de echivalenta cu 0 a sistemelor generale de forte este ca
momentele sistemului de forte in raport cu 3 puncte necoliniare din spatiu sa fie
nule
⃗
M 1=0⃗ ,⃗
M 2=0⃗ , ⃗
M 3=0⃗

Tot pentru sistemele de forte generale , sunt valabile si ecuatiile scalare de

echilibru:
M Δ =0
1

M Δ =0
2

….
M Δ =0
6

In care Δ 1 , Δ 2 ,… , Δ 6 sunt 6 axe necoplanare. Ele pot fi muchiile unui tetraedru

oarecare.

2. Forte concurente intr-un punct O din spatiu

⃗
R =⃗0 (3)

Proiectand relatiile (1) pe cele trei axe avem:

R x =0

R y =0 (1.90)
R z=0

Relatiile (4) reprezinta ecuatiile scalare de echilibru pentru fortele concurente

3. Forte coplanare
⃗
R =⃗0 (1.91)
⃗
M o= ⃗0

Daca planul xoy este planul fortelor, proiectand relatiile (5) pe cele trei axe avem:
R x =0
R y =0 (1.92)
M oz=0

Relatiile (1.92) reprezinta ecuatiile scalare de echilibru pentru fortele coplanare

O alta conditie de echivalenta cu 0 a sistemelor coplanare de forte este ca
momentele sistemului de forte in raport cu 3 puncte necoliniare din planul
fortelor sa fie nule
⃗
M 1=0⃗ ,⃗
M 2=0⃗ , ⃗
M 3=0⃗ (1.93)

Tot pentru sistemele de forte coplanare , sunt valabile si urmatoarele ecuatii

scalare de echilibru:
M A =0

M B =0
n

∑ F xi=0
i=1

In care A si B sunt doua puncte din planul fortelor , iar dreapta AB nu este
perpendiculara pe axa Ox
4. Forte paralele
⃗
R =⃗0 (1.94)
⃗
M o= ⃗0

Daca axa oz este directia comuna a fortelor, proiectand relatiile (1.94) pe cele trei
axe avem:
R z=0

M ox =0 (1.95)
M oy =0

Relatiile (1.95) reprezinta ecuatiile scalare de echilibru pentru fortele paralele.

 1.10 Centre de masa (greutate)
Centrul de masa (greutate) al sistemului de puncte materiale
Centrele de masa sunt caracteristici intrinseci ale sistemelor de puncte materiale.
Pozitia centrului de masa depinde de modul de repartizare al masei in sistemul de
puncte materiale si se situeaza in zona cu masa mai mare.
Se da un sistem de puncte materiale Ai de mase mi. Masa totala a sistemului este
n
M =∑ mi .
i=1

Fiecarui punct ii corespunde o greutate ⃗

Gi=mi ⃗g , in care ⃗g reprezinta acceleratia
gravitationala.
n n
Greutatea totala a sistemului de puncte materiale este G=∑ Gi=∑ mi g
i=1 i=1

Greutatile ⃗
Gi formeaza un sistem de forte distribuite pe sistemul de puncte
materiale si paralele legate. Centrul de greutate este al sistemului de puncte
materiale este centrul fortelor paralele legate ⃗ Gi, adica punctul de aplicatie al
vectorului rezultant ⃗
G , greutatea sistemului material.
In aplicatiile de centre de greutate se cere sa se determine pozitia centrului de
greutate (C)(fig.1.22)

Figura 1.22 Centrul de masă al unui sistem de puncte materiale

Pozitia lui se determina prin vectorul de pozitie r⃗c cu relatia

 n n

∑ mi g r⃗ i ∑ mi ⃗r i
r⃗c = i=1n = i=1n 1.96
∑ mi g ∑ mi
i=1 i=1
n

∑ mi ⃗ri
i=1
r⃗c = n
(1.97)
∑ mi
i=1

Din relatiile (1.96) rezulta identitatea dintre centrul de greutate si centrul de masa.
Daca in sistemul de referinta ales scriem expresiile analitice ale vectorilor din
relatia (1.97), rezulta coordonatele centrului de masa (C).

r⃗c =x c ⃗i + y c ⃗j+ z c ⃗k

r⃗i=x i ⃗i + y i ⃗j+ z i ⃗k
n n n

∑ mi x i ∑ mi y i ∑ mi zi
i=1 i=1
xc= n
, yc= n
, z c = i=1n (1.98)
∑ mi ∑ mi ∑ mi
i=1 i=1 i=1

1. Momente statice

Prin definitie, momentul static al unui punct material Ai de masa mi, in raport cu
un punct(pol) O din spatiu este vectorul
⃗Soi =mi ⃗r i (1.99)
In cazul sistemului de puncte materiale Ai de mase mi momentul static total este
n
⃗So =∑ m i r⃗ i (1.100)
i=1

Astfel relatia (2) devine

n

∑ mi ⃗ri ⃗SO
r⃗c = i=1n = (1.101)
M
∑ mi
i=1

Din relatia (1.101) rezulta ⃗SO =M r⃗ c (1.102)

Relatia (1.102) exprima teorema momentelor statice care se enunta astfel:
Momentul static total al unui sistem de puncte materiale in raport cu un pol O, este
egal cu momentul static al centrului sau de masa in care se considera concentrata
toata masa sistemului. Considerand relatiile (1.100) si (1.102) avem
n

∑ mi ⃗r i=M ⃗r c (1.103). Proiectand relatia (1.103) pe axele sistemului de referinta cu

i=1

originea in polul O rezulta:

n n n

∑ mi x i=M x c , ∑ mi y i=M y c , ∑ mi z i=M z c (1.104)

i=1 i=1 i=1

In relatiile (1.104) sumele din partea stanga reprezinta momentele statice in raport
cu planele de coordonate.
Daca se alege punctul O in centrul de masa al sistemului (C), O ≡C si r⃗ c = ⃗0 ,rezulta
ca momentul static al sistemului de puncte materiale in raport cu centrul sau de
masa este nul. La fel si momentele statice fata de axe sau plane care contin centrul
de masa.

2. Proprietati ale centrelor de masa:

- pozitia centrului de masa este o caratcteristica intrinseca a sistemului
material si depinde de modul de repartizare a masei in sistem
- daca marimile tuturor maselor se multiplica sau se reduc cu acelasi scalar
λ ≠ 0 pozitia centrului de masa nu se modifica
- daca un sistem material are un plan de simetrie, atunci centrul de masa se
afla in acel plan
- daca un sistem material are o axa de simetrie, atunci centrul de masa se
afla
pe acea axa
- daca un sistem material are un pol de simetrie, atunci centrul de masa se
afla in acel pol
3. Metoda punctelor echivalente pentru determinarea pozitiei centrului de masa

Consideram un sistem material ce constitue domeniul (D) pe care il impartim in

subdomenii (D1),(D2),…,(Dn), masele acestora fiind (M1),(M2),…,(Mn). Se cunosc
pozitiile centrelor de masa ale subdomeniilor prin vectorii de pozitie r⃗ k . Aceste
centre de masa sunt numite puncte echivalente. Aplicand relatia (2) in acest caz,
pozitia centrului de masa se determina cu relatia
 n

∑ M k ⃗r k
r⃗ c = k=1n (1.105)
∑ Mk
k=1

Daca in sistemul de referinta ales scriem expresiile analitice ale vectorilor din
relatia (9), rezulta coordonatele centrului de masa (C) al domeniului (D).

r⃗c =x c ⃗i + y c ⃗j+ z c ⃗k

r⃗k =x k i⃗ + y k ⃗j + z k ⃗k
n n n

∑ M k xk ∑ M k yk ∑ M k zk
x c = i=1n , y c = i=1n , z c = i=1n (1.106)
∑ Mk ∑ Mk ∑ Mk
i=1 i=1 i=1

Observatii
- daca domeniul (D) este un corp omogen atunci M k =ρ V k in ρ este densitatea
corpului ρ=const . , iar V este volumul sau. Relatia (9) devine in acest caz

∑ V k r⃗k
r⃗c = k=1n (1.107)
∑Vk
k=1

- daca domeniul (D) este o suprafata omogena atunci M k =ρ A k, iar A este

suprafata sa. Relatia (9) devine in acest caz

∑ A k r⃗ k
k=1
r⃗c = n
(1.108)
∑ Ak
k=1

- daca domeniul (D) este o linie omogena atunci M k =ρ Lk , iar L este lungimea
sa. Relatia (1.107) devine in acest caz
 n

∑ Lk ⃗rk
r⃗c = k=1n (1.109)
∑ Lk
k=1

- daca domeniul (D) prezinta goluri, acestea se considera cu masa negativa,

masa putand fi reprezentata de volum, suprafata sau lungime.