Uzbekistan

Uzbekistan[3], sau Republica Uzbekistan (uzbecă: O‘zbekiston Respublikasi sau O‘zbekiston

Jumhuriyati), este o țară în Asia Centrală. Se învecinează cu Kazahstanul la vest și la nord,
cu Kârgâzstanul și Tadjikistanul la est și cu Afganistanul și Turkmenistanul la sud.
Arabii au stăpânit actualul teritoriu al Uzbekistanului încă din sec al VII-lea. În Evul Mediu,
Uzbekistanul a fost unul din bastioanele islamului, fapt vizibil mai ales în Buhara, oraș din sud-
estul țării, situat la 150 km vest de Samarkand, oraș faimos încă din secolul al IV-lea î.C. În
Buhara s-au păstrat moschei vechi, minarete și medrese (școli islamice de învățământ superior).
În ambele orașe domnea o atmosfera liberală; aici trăiau învățați și poeți marcanți, precum
Avicenna sau Muhammad Al-Khwarizmi, unul dintre părinții algebrei.
Există patru mari zone geografice: în vest este Câmpia Turanului, în nord un mare deșert
pietros, deșertul Kîzîlkum (nisip roșu), în sud un alt mare deșert, numit Karakum (nisip negru),
iar în est relieful crește progresiv până la granița cu Kârgâzstanul, unde se află Munții Tian Shan.
În extremitatea vestică a Uzbekistanului se găsește lacul Aral, cândva a 4-a întindere
intracontinentală de apă din lume. Lacul și-a redus volumul la aproape jumătate prin intervenția
nechibzuită a omului (cea mai mare parte a apei fluviului Amudaria, care curge în sudul țării și
care se varsă în lacul Aral, este folosită pentru irigații). Aceasta zonă a Uzbekistanului se
deșertifică rapid.
Începând cu 2019, Uzbekistan are cea mai mare populație din toate țările din Asia Centrală și
este a doua ca mărime (dacă se exclude Kazahstanul). 32,768,725[4] de cetățeni constituie
aproape jumătate din totalul populației din regiune. Populația din Uzbekistan este foarte
tânără: 34,1% din populație sunt tinerii cu vârstă mai mică de 14 ani (estimările din 2008).
[5] Conform surselor oficiale, Uzbecii constituie majoritatea (80%) din totalul populației. Alte
grupuri etnice includ Ruși 2%, Tadjici 5%, Kazahi 3%, Karakalpaci 2,5% și Tatari 1,5% (estimări
din 1996).[5]
Există unele controverse cu privire la procentul populației de Tadjici. În timp ce cifrele oficiale
furnizate de stat arată 5%, se vorbește despre o subestimare și, potrivit unor rapoarte care nu
pot fi supuse verificării, unii savanți occidentali vorbesc despre 20% -30%.[6][7][8][9] Uzbecii s-
au amestecat cu Sarti, o populație turco-persană din Asia Centrală. Astăzi, majoritatea uzbecilor
sunt amestecați și reprezintă diferite grade de diversitate.[10] Uzbekistan are o populație etnică
coreeană care a fost strămutată forțat de către Stalin în această regiune din Orientul Îndepărtat
Rus în anii 1937-1938. De asemenea, în Uzbekistan există grupuri mici de armeni, localizați în
mare parte în Tashkent și Samarkand. 88% din populație sunt musulmani (în majoritate suniți, și
șiiți 5%), 9% ortodocși din Est și 3% alte credințe. În raportul privind libertatea religioasă
internațională al Departamentului de Stat SUA din 2004, se arată că 0,2% din populație
sunt budiști (aceștia fiind coreeni etnici). Totodată, evreii din Bukharan au trăit în Asia Centrală,
mai ales în Uzbekistan, de mii de ani. În 1989, în Uzbekistan locuiau circa 94.900
de evrei[11] (aproximativ 0,5% din populație conform recensământului din 1989), însă la
moment, după destrămarea Uniunii Sovietice, majoritatea evreilor din Asia Centrală au părăsit
regiunea și au plecat în Statele Unite, Germania, sau Israel. În 2007, în Uzbekistan, au rămas mai
puțin de 5.000 de evrei.[12]
Rușii din Uzbekistan reprezentau 5,5% din totalul populației în 1989. În perioada sovietică, rușii
și Ucrainenii au constituit mai mult de jumătate din populația din Tașkent.[13] În recensământul
din 1970, țara număra aproape 1,5 milioane de ruși, 12,5% din populație.[14] După dizolvarea
Uniunii Sovietice, a avut loc o emigrare masivă a etnicilor ruși, în mare parte cauzată de motive
economice.