Opinia

naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
ªcoala Gimnazialã International Premium School of Bucharest (premiumschool.ro)
Director: Mioara VERGU-IORDACHE este acum partener British Council, devenind centru de pregãtire
pentru examenele Cambridge.
Anul 30, nr. 1059, 29 august 2023, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro » Pagina 3

31 august este ultima zi în care te mai poþi înscrie la calificãrile

profesionale - Asistent medical generalist (la Colegiul Universitar
Spiru Haret din Bucureºti, Câmpulung ºi Craiova) ºi Detectiv parti-
cular (la Colegiul Universitar Spiru Haret din Bucureºti ºi Craiova).
Asistent medical generalist joacã un rol esenþial în asigurarea îngrijirii
medicale de calitate ºi în sprijinirea pacienþilor în procesul de recuperare. Este
o profesie foarte frumoasã ºi provocatoare, unde vei avea de lucru foarte mult
cu oamenii. Ca asistent medical, compasiunea ºi empatia sunt în centrul rolului
tãu, dar cea mai importantã trãsaturã este profesionalismul. Profesia de Asistent
medical generalist este una cu cerere crescutã pe piaþa muncii, iar absolvenþii
unei astfel de calificãri pot lucra într-o varietate de medii: spitale, clinici, cabinete
medicale, cãmine de bãtrâni, ºcoli sau chiar în domeniul militar
Pentru a intra în posesia certificatului de studii care sã confirme calitatea de
detectiv particular, legea solicitã candidatului sã fi absolvit o ºcoalã în domeniu.
În calitate de cursant vei dobândi un set variat de cunoºtinþe ºi skill-uri care
vor fi cheia viitoarei tale cariere de succes.
Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret pentru anul universitar 2023-2024 în paginile 4 ºi 5

La finalul „Grãdiniþei de Varã”, la Grãdiniþa

cu program prelungit Prietenii Mei Luna
ºi Lapsy, unii dintre cei mai blânzi ºi mai
afectuoºi câini, au adus zâmbetul pe buzele
preºcolarilor.
Clinica Veterinarã Mobilã din cadrul
Facultãþii de Medicinã Veterinar㠖 Univer-
sitatea Spiru Haret, realizatã cu sprijinul
ONG-ului Phoenix – Animals Protection and
Human Care, a poposit în curtea grãdiniþei.
Copiii au aflat cum sã îºi îngrijeascã în mod
corect animalele de companie, cum sã se joace
cu ele fãrã sã le sperie ori sã le creeze disconfort
ºi au participat ºi la un atelier creativ.
Bacalaureat. Sesiunea de toamnã 2023
Ministerul Educaþiei a publicat
pe 25 august, ora 10:00, rezul-
tatele înregistrate în sesiunea
august 2023 a examenului naþional
de bacalaureat - înainte de contestaþii.
Rata cumulatã de promovare (rezultate
iniþiale - toate promoþiile) este 29,8%; pentru
promoþia anului curent este 31,2%, respectiv,
26,8% pentru promoþiile anterioare. Din
totalul candidaþilor promovaþi (8.504), 6.108
candidaþi aparþin promoþiei 2023, iar 2.396 de
candidaþi fac parte din promoþiile anterioare.
La probele
scrise au fost Rata de promovare (înainte contestaþii) este: 29,8%.
prezenþi 28.558
de candidaþi din totalul celor 33.974 de candidaþi
înscriºi. Au fost eliminaþi pentru fraudã sau
tentativã de fraudã, 67 de candidaþi (aceºtia nu
se vor putea înscrie la urmãtoarele douã sesiuni).
Contestaþiile au putut fi depuse vineri,
25 august, în intervalul orar 12:00 – 18:00.
Rezultatele finale vor fi afiºate marþi,
29 august.
Nota minimã de promovare a fiecãrei probe
scrise este 5 (cinci), iar media finalã necesarã
pentru a promova examenul este cel puþin
6 (ºase). Rata de promovare este calculatã din
totalul candidaþilor prezenþi, incluzând în
aceastã categorie ºi candidaþii eliminaþi.
Înscrierile pentru anul ºcolar
2023-2024 continuã!
Grãdiniþa cu program prelungit
Prietenii Mei este o unitate
de învãþãmânt ACREDITATÃ, inclusiv
cu grupe de antepreºcolari (creºã).
Bd. Metalurgiei nr. 87, sector 4,
Bucureºti
Telefon: 021.222 4642
gradinitaprieteniimei@gmail.com
https://gradinitaprieteniimei.ro/
Precizãm cã, începând cu punctaje decât cele din baremul de
aceastã sesiune a examenului corectare, a introducerii notelor de
naþional de bacalaureat, Ministerul pe lucrare în calculator în vederea
Educaþiei a generalizat evaluarea afiºãrii rezultatelor; • posibilitatea
digitalizatã a lucrãrilor, proces realizãrii unor analize complexe pe
care nu a implicat schimbãri în ceea baza rezultatelor înregistrate la
ce priveºte criteriile de evaluare/ examenele naþionale, pe itemi,
baremele ºi tipurile de subiecte categorii de elevi sau ºcoli pentru
pentru probele scrise. În schimb, a valorifica rezultatele evaluãrii în
oferã o serie de avantaje importante: beneficiul elevilor.
• eliminarea costurilor aferente Pentru evaluarea digitalizatã
transportului lucrãrilor dintr-un se utilizeazã scanere distribuite
ºi instalate
în fiecare
centru de
judeþ în altul, în vederea evaluãrii, examen. Lucrãrile sunt scanate în
implicit a birocraþiei (borderourile sala de examen, la sfârºitul probei
individuale de notare, precum ºi scrise, în prezenþa candidatului, fiind
cele finale sunt generate automat, încãrcate pe platforma de evaluare
odatã cu finalizarea evaluãrii); de cãtre profesorii asistenþi.
• reducerea timpului de lucru Secretizarea lucrãrii se face
destinat evaluãrii; • transmiterea, în automat, în momentul încãrcãrii,
mod automat ºi aleatoriu, cãtre alþi nemaifiind necesar a fi fãcutã de
doi evaluatori, a lucrãrilor pentru cãtre candidaþi/profesorii asistenþi.
care diferenþa dintre notele acordate Ulterior, lucrãrile sunt repartizate
de cei doi evaluatori iniþiali este mai automat ºi aleatoriu, prin intermediul
mare de un punct; • scãderea riscului platformei, cãtre doi evaluatori aflaþi
erorii umane în privinþa calculului în alt judeþ decât judeþul din care
notei finale, a acordãrii altor provin candidaþii.
Stãpânu-învaþã sluga hoaþã
Mioara VERGU-IORDACHE
Câte tragedii trebuie sã se mai întâmple ca sã
înþelegem cã NU „merge ºi-aºa!”?! Cât mai politizãm tarele
noastre ca popor? Cât? Sau poate mai corect ar fi sã mã
întreb dacã suntem capabili, ca întreg, sã ne trezim din
lene, indisciplinã, zeflemea, superficialitate, din a critica
pe oricine ºi orice, numai NU pe noi înºine?! A devenit
comod sã dãm vina pe politic, sã-l facem responsabil,
sã-l martirizãm. Sigur, sunt vinovaþi, dar mai vinovaþi
suntem noi pentru cã ne batem joc de puterea pe care o
avem. Miniºtri sunt servitorii noºtri, nu invers, sunt
angajaþii noºtri (lat. minister-servitor.). ªi ºtiþi cum spune
înþelepciunea popularã: „stãpânu-învaþã sluga hoaþã”.
Pentru cã doar vorbim, de cele mai multe ori ferindu-ne
sã ne aud㠄slugile”. De ce? De ce ne este fricã? Rãspunsul
la aceastã întrebare cred cã ne poate lumina cu privire la
întunecimea de pe strada societãþii noastre.
Sunt româncã, iubesc România ºi-i iubesc pe români.
Nu ºtiu dacã numai geneza, geopolitica, tradiþia istoricã,
echilibrul/dezechilibrul dintre calitãþi ºi defecte,
regimurile istorice, relieful, cultura, bunul Dumnezeu, nu
ºtiu ce ne face sã credem c㠄nemurirea” ne stã în „capul
plecat sabia nu-l taie”. „Capul plecat” oriunde, în faþa
oricui, oricând, dar, atenþie, doar cu capul plecat, privirea
este totuºi semeaþã, iar mintea coace o ieºire din situaþia
incomodã, dar mai mereu, o soluþie tangentã dacã nu
paralelã cu legea juridicã ºi/sau mai ales moralã („ºi legea
moralã în mine” ?!). Cel mai des mimãm, calchiem fãrã
discernãmânt, ne încolonãm aparent fãrã complexe, dar
evident cu un complex de inferioritate ce ne-a fost/ne
este (?) indus de diferitele interese strãine de fiinþa
româneascã. V-am mai spus pãrerea mea: pãrem cã nu
putem þine echilibrul! Ne credem ori „buricul pãmântului”,
ori paria. Când noi suntem niºte cetãþeni ai lumii egali în
drepturi ºi obligaþii cu toþi ceilalþi, cu specificul nostru,
aºa cum ºi ceilalþi au specificul lor, specific ce ne face
unici în marea familie universalã. Numai c㠄merge
ºi-aºa” ne-a întunecat drumurile. „N-ai un bãiat?” „Nu ºtii
pe cineva?” „Lasã cã ne descurcãm!” „Fiecare om are un
preþ.” – ºi din pãcate aºa se aratã, pentru cã altfel nu ar
fi atâta viaþã la vânzare pe „tarabe” de incompetenþã,
hoþie, indolenþã, minciunã, paradã de putere, toate
acestea ne-au transformat în gurã cascã la ceea ce ne
imaginãm cã este bine la alþii! Ni s-a luat vlaga, pentru cã
ni s-a luat încrederea în noi, ni s-a ºtirbit dragostea de
þarã ºi de noi, ni se usucã rãdãcinile, care pier în azilele
groazei, tulpinile sunt preocupate sã se „descurce”,
iar ramurile ºi bobocii aleg iluzia ºi impertinenþa.
Nu, nu generalizez! Din fericire, cred cã avem pe ce sã
reconstruim. Dacã ne luãm în serios ºi dacã înþelegem cã
suntem stãpânii care-ºi pot alege „slugi” cinstite,
competente ºi harnice, pe care sã le urmãrim, sã le strunim,
sã le învãþãm sã ne respecte, pentru cã NOI putem sã le
pedepsim! Dar sã ne respectãm ºi noi!
pag. 2
Legile educaþiei – Legea 198/2023 este cea a învãþãmântului preuniversitar, iar Legea 199/2023 este
a învãþãmântului superior – au fost publicate în Monitorul Oficial. Ele intrã în vigoare, conform articolului
248, alin 1, al Legii 198/2023 ºi articolului 260, alin 1, al Legii 199/2023, pe 2 septembrie 2023.
CE ΪI DORESC ELEVII DE LA NOUA LEGE A ÎNVÃÞÃMÂNTULUI? (II)
România Educatã rãmâne doar un vis?
(Urmare din numãrul 1058)
12. Pe o scarã de la 1 la 5, cât de multã
libertate consideri cã au elevii din România,
la momentul actual, cu privire la alegerea
disciplinelor pe care le studiazã?
Doar 3,7% dintre elevi simt cã au libertate
deplinã când vine vorba de alegerea disci-
plinelor de studiu, în speþã a opþionalelor.
31,3% considerã nivelul ca fiind unul mediu,
iar 64,9% vãd alegerea opþionalelor depin-
zând puþin de voinþa lor.
Pe surse, au fost aflate noile planuri-cadru
ce vor intra în vigoare odatã cu noua lege.
Planurile-cadru cuprind numãrul de ore
aferent fiecãrei discipline de studiu, specific
fiecãrui profil, fãcând referire vag ºi la
programele ºcolare. Trunchiul comun vizeazã
materiile de bazã, acele competenþe cheie
necesare oricãrui absolvent de liceu, indife-
rent de profilul studiat. Curriculum la decizia
elevului din oferta ºcolii reprezintã acele ore
la care elevii pot alege, în mod individual, ce
materie studiazã.
Noile propuneri aduc câteva schimbãri
drastice în curriculum, cum ar fi eliminarea
geografiei din trunchiul comun pentru clasele
a XI-a ºi a XII-a, integrarea în disciplina
Istorie a informaþiilor aprofundate despre
Holocaust ºi Comunism, dar ºi eliminarea
disciplinelor Logicã ºi Psihologie.
Transformarea curriculumului la decizia
ºcolii în curriculum la decizia elevului din
oferta ºcolii (CDEOª) a fost una dintre
propunerile noastre ºi ar presupune creºterea
ponderii materiilor pe care elevii le pot alege,
în mod individual, pe tot parcursul lor ºcolar,
în special începând cu clasa a XI-a. Astfel,
pe lângã competenþele-cheie vizate de
materiile cuprinse în trunchiul comun, elevii
vor avea o libertate mult mai mare în a alege
materiile opþionale pe care le studiazã, în
funcþie de dorinþele ºi de necesitãþile
acestora, inclusiv prin intermediul unor
grupe de studiu constituite la nivel de ºcoalã.
13. Eºti de acord cu introducerea în
trunchiul comun a douã ore de matematicã
generalizatã pânã în clasa a XII-a, indiferent
de specializare?
Un procent de 47,1% dintre elevi salutã
ideea de a avea minimum douã ore de
matematicã generalizatã, indiferent de profilul
la care se aflã, pânã la finalizarea studiilor. În
schimb, 52,9% din respondenþi nu sunt de
acord cu iniþiativa.
14. Ce pãrere ai despre redefinirea
curriculumului la decizia elevului din oferta
ºcolii ºi creºterea ponderii acestuia?
Un procent copleºitor de 87,6% dintre
cei întrebaþi considerã cã este necesarã o mai
mare libertate în alegerea disciplinelor de
studiu, astfel încât acestea sã poatã satisface
cu adevãrat nevoile elevilor ºi sã poatã
contura pentru aceºtia direcþii de viitor.
15. Ce þi-ai dori de la noile planuri-
cadru? Cum þi se par modificãrile aduse la
profilul tãu?
•„Vreau sã îmi aleg materiile pe care
vreau sã le învãþ. Momentan, ºcoala nu mã
pregãteºte pentru ceea ce vreau sã fac
în continuare.” • „Studiind filologie,
modificãrile aduse de noul proiect de lege
mi se par îngrijorãtoare. E periculos sã
elimini logica, psihologia ºi geografia din
trunchiul comun, întrucât acestea au
nenumãrate beneficii cognitive, ajutã la
rezolvarea problemelor ºi fac parte din
cultura generalã. De asemenea, mi se pare
incorect sã fie introdusã religia în
programa de Bacalaureat, deoarece nu este
echitabil pentru elevii de altã religie sau
cei care nu aleg sã studieze aceastã
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
disciplinã.” • „Aº vrea ca de anul viitor sã
pot lua parte la opþionalul pe care eu l-am
ales, împreunã cu alþii din acelaºi an, nu sã
conteze majoritatea rãspunsurilor ºi sã fac
ce vor sã studieze colegii mei de clasã.”
• „Cred cã ar trebui ca fiecare copil sã poatã
alege ce materii doreºte sã studieze, iar
pentru cei ce nu ºtiu exact pe ce vor sã se
axeze, sã existe niºte activitãþi extraºcolare
unde sã poþi sã te descoperi, sã afli mai multe
despre diverse meserii.” • „Admir sistemul
din strãinãtate, unde îþi poþi crea singur
planul de studiu astfel încât sã te axezi pe
materiile care sunt de interes pentru tine,
sã le faci pe acelea la un nivel avansat.”
• „Înþeleg cã în ciclul preuniversitar se pune
accentul pe cultura generalã, însã sunt
multe facultãþi unde dai admiterea din
materii pe care nu ai ocazia sã le studiezi la
ºcoalã. Dacã trebuie sã îmi învãþ pasiunile
de pe internet sau de la meditaþii, de ce mai
petrec atâtea ore pe zi în bancã?” • „Sunt
la real intensiv. Spre deosebire de alte
profiluri, unde unele materii dispar din
clasa a XI-a, noi trebuie sã facem pânã la
terminarea liceului toate disciplinele, nu
avem libertatea de a alege. Ni se spune
mereu cã «noi singuri ne-am ales un profil
greu». Nu am venit la acest profil ca sã
aprofundez literatura, nici ºtiinþele socio-
umane sau arta.” •„Mi-ar plãcea sã se punã
mai mult accentul pe gramaticã, nu pe
literaturã, în special la cei care nu sunt la
profilul umanist. Sunt multe facultãþi care
dau admiterea la gramaticã.” •„Momentan,
suntem limitaþi la 4 profiluri, care ajung sã
nu fie cu mult diferite unul faþã de celãlalt.
Suntem forþaþi sã ne petrecem 7 ore pe zi în
aceeaºi clasã cu colegi care de multe ori nu
vor sã studieze aceleaºi lucruri ca noi. Dacã
ne-am putea alege noi materiile ºi sã
schimbãm noi sala, nu profesorii, învãþând
pe grupe cu alþi elevi din acelaºi an, am
avea parte ºi de diversitate socialã ºi ne-
am putea gãsi prieteni mai uºor, dar am ºi
studia ceea ce ne place.” • „Eu doresc sã
dau la drept. Nu înþeleg de ce s-au scos
de la bac materii precum logica sau
psihologia, care sigur îmi vor fi de folos,
dar s-a introdus religia (pe care o vãd ca o
variantã numai pentru elevii de la teologic,
însã dacã ei vor putea da bacul la materia
profilului, de ce alþi elevi de la vocaþional
nu pot da bacul la istoria artei, istoria
muzicii, istoria teatrului etc.?).” • „Este
crucial ca elevii sã înceapã sã studieze niºte
materii care sã îi formeze pentru viaþã, cum
ar fi educaþia financiarã, cea pentru ali-
mentaþie, cea pentru sãnãtate, cea juridicã
sau sexualã.” • „Aº vrea ca ºcoala sã ne
introducã mai mult în sfera voluntariatului,
pe timpul anului ºcolar dar ºi al vacanþelor,
ºi sã putem sã ne înscriem ºi în cluburi (de
lecturã, de arte, sportive etc.) ca sã ne dãm
seama ce ne place ºi ce vrem sã studiem.”
• „Mi-ar plãcea ca la filologie sã ne putem
alege fiecare ce limbã dorim sã facem ca
limba a doua. Acum fac francezã, însã în
ºcoala mea existã ºi o clasã care face
spaniolã. Mi-aº dori sã pot învãþa ºi eu la
ºcoalã spaniolã.”• „Fiind la bilingv, am
primit de multe ori întrebarea «Faceþi o
parte din materii în englezã?» - la care
întotdeauna rãspund trist cã nu, doar avem
5 ore de englezã pe sãptãmânã ºi un
opþional…” • „Mi se pare la fel de important
ca elevii sã poatã continua sã studieze
geografie cum este ºi sã studiem acele noi
pãrþi din istorie introduse. Aceste douã
materii merg mânã în mânã, totuºi le studiem
separat, nu mereu în acelaºi punct una cu
cealaltã, iar acum avem materie în plus la
istorie, dar doi ani scoºi de la geografie?”
TEHNOREDACTARE: Vasilichia Dinu
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii,
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
• „Mi-aº dori ca în noul format sã se facã o
paralelã între ºcoalã ºi dezvoltare personalã,
sã aflãm mai multe despre cum sã ne
integrãm în societate ºi sã studiem materii
care ne vor încadra uºor pe piaþa muncii ºi
ne vor fi de folos la examenul de admitere la
facultate.” • „Cred cã ar fi mult mai bine
dacã la materiile de real, am învãþa mai
mult practic, prin laboratoare. Asta le-ar
face mai atractive ºi pentru cei de la uman
sau vocaþional.” •„Nu cred cã e o idee bunã
ca cei care nu sunt la profilul real sã facã
de acum câte douã ore de matematicã pânã
în clasa a XII-a, mai ales dacã asta ar
însemna sã nu mai facã logicã, psihologie,
geografie sau alte materii care se potrivesc
mai mult profilului lor.” • „Sunt la ºtiinþele
naturii. Nici acum nu înþeleg de ce fac 5 ore
pe sãptãmânã de matematicã, dar numai
2 de biologie. Noile planuri-cadru mi se pare
cã estompeazã aproape definitiv linia oricum
subþire dintre cele douã profiluri de la real.”
• „Nu vãd necesarã diminuarea orelor de
ºtiinþe ale naturii, în special la profilul
ºtiinþe ale naturii… Dar aº vrea sã facem
mai puþin din sfera ºtiinþelor sociale ºi
filologiei, deoarece am venit la real ca sã
ne axãm pe materiile de real.”• „Cred cã
fiecare profil ar trebui sã aibã impuse numai
materiile specifice profilului. În afara
acelora, sã fie necesar ca fiecare elev
sã-ºi aleagã un anumit numãr de ore pe
sãptãmânã ºi un anumit numãr de materii
din rândul celorlalte discipline, dar sã nu
fie niciuna anume impusã.” • „Ar fi ideal sã
putem sã alegem nu numai ce materii studiem,
ci ºi ce anume din acele materii studiem
(în raport cu profilul nostru ºi cum se pliazã
fiecare materie pe el). Atunci am vorbi cu
adevãrat de un plan individual de învãþare.”
SUMAR EXECUTIV
• 78,2% dintre respondenþi considerã cã
nu ar trebui sã existe un examen separat de
Evaluarea Naþionalã, fapt ce demonstreazã do-
rinþa elevilor de a pãstra Evaluarea Naþionalã
ca formã principalã de admitere în ciclul liceal.
• 86,2% dintre elevi considerã cã ar
trebui sã existe un termen-limitã, în fiecare
lunã, pentru acordarea burselor ºcolare, un
termen ce va asigura plata egalã a burselor
ºcolare cãtre toþi elevii din unitãþile de
învãþãmânt preuniversitar din România.
• 69,5% considerã cã Religia nu ar trebui
introdusã ca materie opþionalã la Examenul
de Bacalaureat, în timp ce 14,8% considerã
cã ar trebui evaluatã Istoria Religiilor, fapt ce
confirmã poziþia CNE încã de la propunerea
acestui amendament.
• 54,9% dintre respondenþi considerã cã
elevii ar trebui sã participe, în mod obligatoriu,
la ore de consiliere psihologicã, fãrã acordul
pãrintelui, lucru ce va limita cazurile de
violenþã în ºcoli.
• 63,2% din elevi considerã cã
diversitatea nu este promovatã suficient în
sãlile de clasã, fapt ce atestã existenþa
segregãrii în mediul ºcolar.
• 87,6% din respondenþi considerã cã
elevii ar trebui sã aibã mai multã libertate în
alegerea disciplinelor de studiu, astfel aceºtia
ar alege discipline de studiu în funcþie de
orientarea profesionalã individualã.
RECOMANDÃRI
Adoptarea legii în forma sa finalã în
procesul legislativ nu marcheazã sfârºitul
reformei în educaþie. În acest sens, legislaþia
subsecventã joacã un rol important în a asigura
respectarea tuturor principiilor ce ar trebui sã
guverneze sistemul de învãþãmânt preuniver-
sitar - echitatea, incluziunea, diversitatea etc.
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ
este editatã de
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE
Tiparul executat de
TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
ROMÂNIA DE MÂINE
1059 – 29 august 2023
Propunerile actuale ale Consiliului
Naþional al Elevilor sunt corelate cu toate cele
prezentate anterior ºi reflectã dorinþele elevilor
ce nu au putut fi introduse în pachetul
legislativ în circuitul legislativ iniþial.
Accesul în învãþãmântul liceal
• Eliminarea examenului de admitere la
liceu organizat ulterior susþinerii examenului
de Evaluare Naþionalã - luând în calcul
discrepanþele uriaºe pe care aceastã admitere
le-ar putea aduce între elevii din medii
educaþionale dezvoltate ºi cei din comunitãþi
ºcolare dezavantajate, se poate observa ºi o
lipsã majorã de constituþionalitate a acestei
prevederi. Astfel, atragem atenþia asupra
încãlcãrii principiului nondiscriminãrii ºi
desegregãrii, care stã inclusiv la baza pro-
iectului România Educatã, pe care ar fi trebuit
sã fie bazatã ºi noua lege a educaþiei.
• Calibrarea nivelului de dificultate a
subiectelor de la examenul de Evaluare
Naþionalã, astfel încât acesta sã reprezinte
cu adevãrat o evaluare de etapã, organizatã
pe mai multe trepte de dificultate, în funcþie
de care poate fi realizatã repartizarea la liceu.
Bursele elevilor
• Stabilirea, în metodologia-cadru de
acordare a burselor ºcolare, a unui termen-
limitã pentru transmiterea sumelor cãtre elevi,
astfel încât sã fie 20 garantatã acordarea
burselor la timp, întârzierile nemaifiind în
niciun fel justificate, luând în calcul faptul
cã acum acestea se acordã din bugetul
Ministerului Educaþiei.
Examenul de bacalaureat
• Eliminarea religiei de pe lista disciplinelor
de examen, cu excepþia învãþãmântului con-
fesional, deoarece este introducerea acesteia
ar însemna o discriminare clarã faþã de elevii
care au alte convingeri religioase decât cea
creºtin-ortodoxã. În acest sens, reiterãm
principiul nondiscriminãrii care ar trebui sã
primeze indiferent de circumstanþe.
Exmatricularea elevilor
• Eliminarea exmatriculãrii elevilor de pe
lista de sancþiuni ce pot fi aplicate elevilor
din sistemul de învãþãmânt preuniversitar,
fiind un aspect neconstituþional. Amintim cã
acest aspect a fost susþinut chiar ºi de cãtre
Ministerul Educaþiei când exmatricularea din
învãþãmântul obligatoriu a fost eliminatã din
Regulamentul-cadru de organizare ºi funcþio-
nare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar.
Diversitatea
• Explicitarea amplã în legislaþia
subsecventã, inclusiv în Statutul Elevului, a
termenului de diversitate ºi a sancþiunilor ce
pot fi acordate cadrelor didactice care nu asi-
gurã un mediu educaþional incluziv la clasã;
• Promovarea realã a diversitãþii în unitãþile
de învãþãmânt ºi implementarea unui algoritm
de monitorizare a cazurilor de discriminare în
unitãþile de învãþãmânt preuniversitar;
• Aplicarea sancþiunilor conform legislaþiei
în vigoare cadrelor didactice care nu asigurã
un cadru incluziv în sãlile de clasã.
Planurile-cadru
• Implementarea realã a CDEOª ºi asigu-
rarea desfãºurãrii grupelor de studiu la nivelul
fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, astfel încât
fiecare elev sã poatã studia opþionalul ales
în mod individual;
• Creºterea numãrului de discipline opþio-
nale pe care elevii le pot studia;
• Creºterea ponderii de discipline opþio-
nale (CDEOª) la 30% din numãrul total de
ore pentru elevii de gimnaziu ºi la 40% pentru
elevii de liceu;
• Adaptarea conþinuturilor la necesitãþile
actuale ale societãþii ºi la contextul digitalizãrii;
• Asigurarea unor competenþe de bazã
pentru profilul absolventului de liceu.
Rãspunderea
pentru conþinutul
textelor publicate
aparþine autorilor.
1059 – 29 august 2023
Proiectul
„Angajaþi performanþi, întreprinderi
competitive” (POCU/860/3/12/142460).
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul
Operaþional Capital Uman 2014-2020.
Universitatea „Spiru Haret” a fi-
nalizat primele programe (6 module)
de aplicaþii informatice (HRM, Contact
Center & Workforce Management,
CAD ºi ERP)!
Cursurile au fost organizate în
cadrul proiectului „Angajaþi perfor-
manþi, întreprinderi competitive”
(POCU/860/3/12/142460), proiect
dedicat angajaþilor din regiunile
Centru, Nord-Est, Sud-Muntenia,
Sud-Est, Sud-Vest Oltenia.
Noi cursuri de aplicaþii informatice
Luna septembrie 2023 vine cu noi cursuri de aplicaþii informatice,
cursuri ce vor contribui la creºterea nivelului tãu de competenþe
digitale! Echipa de experþi ºi profesioniºti oferã cursuri adaptabile
la programul tãu, astfel încât sã poþi învãþa în ritmul tãu ºi vei primi
cunoºtinþe valoroase.
Investeºte în tine! Înscrie-te la cursuri pentru a te dezvolta!
Pentru mai multe informaþii acceseazã https://apic.spiruharet.ro
Cursuri de competenþe digitale
pentru angajaþii vârstnici!
Unul dintre obiectivele proiectului „Angajaþi performanþi,
întreprinderi competitive!” este consolidarea capacitãþii
profesionale prin dobândire de competenþe digitale, inclusiv
avansate, pentru 50 de persoane, angajaþi cu vârsta între 55 ºi
64 de ani din IMM-uri din regiunile mai puþin dezvoltate: Centru,
Sud-Muntenia, Nord-
Est, Sud-Est, Sud-Vest
Oltenia, ca urmare a
participãrii ºi certifi-
cãrii la programe de
formare în domeniul
digital, cu scopul de a
se adapta sectoarelor
economice din dome-
niul SNC si SNCDI.
Vârsta nu este un
obstacol!
Pentru mai multe informaþii legate de cursurile care sunt orga-
nizate: https://apic.spiruharet.ro sau office @ushprobusiness.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
ªcoala Gimnazialã International Premium School of Bucharest,
partener British Council
•esteªcoala Gimnazialã International Premium School of Bucharest (premiumschool.ro)
acum partener British Council, devenind centru de pregãtire pentru examenele Cambridge.
De ce sunt atât de importante examenele Cambridge English?
Acestea au un rol extrem de mare în confirmarea pregãtirii la Limba
englezã, indiferent de vârsta candidatului, dar ºi sã motiveze
atingerea urmãtorului nivel lingvistic, conform British Council.
Engleza este cea mai influentã limbã strãinã din lume. Un atestat
Cambridge are valabilitate nelimitatã ºi poate fi folosit atât pe
teritoriul României, cât ºi al altor þãri. La nivel internaþional,
certificatele sunt acceptate de multe instituþii de învãþãmânt,
guvernamentale ºi altele.
Certificatele obþinute în urma examenelor de Limba englezã
administrate de British Council pot fi folosite pentru echivalarea
probelor de competenþã lingvisticã în urmãtoarele situaþii:
• echivalarea probei de competenþã lingvisticã la admiterea în
clasa a V-a cu program intensiv (nivel minim necesar: A1, conform
grilei CEFR), numai dacã numãrul total al elevilor care opteazã
pentru acest tip de clase este mai mic sau egal cu numãrul de locuri
aprobat de MENCS;
• admiterea în învãþãmântul liceal de stat ºi profesional cu program
bilingv ºi intensiv (nivel minim necesar: A2, conform grilei CEFR);
• Bacalaureat (nivel minim necesar: B1, conform grilei CEFR).
O nouã promoþie
de Asistenþi Medicali Generaliºti a absolvit!
Dupã trei ani de studiu, absolvenþii
calificãrii profesionale Asistent Medical
Generalist promoþia 2023, de la Colegiul
Universitar Spiru Haret, pornesc la drum în
domeniul Sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã!
Îmbrãcaþi în robe, înconjuraþi de prieteni
ºi familie, ºi în prezenþa cadrelor didactice
care le-au fost alãturi cum au ºtiut mai bine,
absolvenþii au participat la un moment
special care a marcat finalul anilor de studiu.
„Dragi absolvenþi, vã dorim ca toate
cunoºtinþele acumulate în timpul studiilor sã
pag. 3
ªcoala Gimnazialã International Premium
School of Bucharest este creatã de spe-
cialiºti în învãþãmântul ºcolar preuniversitar
ºi adaptatã în permanenþã nevoilor de
cunoaºtere ºi dezvoltare ale fiecãrui elev.
Obiectivul principal constã în obþinerea
performanþei ºi a excelenþei ºcolare prin
stimularea dragostei ºi motivaþiei pentru
învãþare a elevilor, dezvoltarea încrederii în
propria devenire, crearea echilibrului dinamic
între colaborare ºi competiþie ºcolarã.
Cu o suprafaþã totalã de peste 6.000 mp,
baza materialã a ªcolii Premium cuprinde:
» 18 sãli de clasã, cu aparaturã ultramodernã
ºi materiale didactice de predare-învãþare-
evaluare variate, rãspunzând standardelor
ºi normativelor naþionale ºi europene în
vigoare;
» laboratoare (Geografie, Istorie, Biologie
ºi ªtiinþele Naturii, Limba românã ºi limbi
moderne, Fizicã, Chimie, Matematicã-
Informaticã);
» cabinete de specialitate (Cabinet de
Consiliere educaþionalã ºi mediere ºcolarã,
Cabinet de Logopedie, Cabinet fonic de
muzicã, Cabinet metodic);
» bibliotecã cu salã de lecturã;
» salã ºi terenuri de sport indoor ºi outdoor,
balon exterior ca bazã sportivã, bazin de înot;
» salã de mese;
» spaþii de joacã, agrement ºi relaxare atât
în interiorul, cât ºi în exteriorul ºcolii;
» grupuri sanitare la standarde per-
formante.
CONTACT
ªos. Berceni nr. 24, sector 4, Bucureºti
Telefon – 0771 139 615 / 021 334 5324
Website – https://premiumschool.ro
E-mail – comunicare@premiumschool.ro
vã ajute sã vã construiþi un traseu profesional
de succes. Vã dorim putere ºi încredere, per-
severenþã ºi noroc pentru a cuceri cele mai
înalte vârfuri. Nu lãsaþi niciodatã descurajarea
sã vi se aºeze pe umeri ºi sã vã forþeze sã
cedaþi. Rãmâneþi întotdeauna luptãtori ºi
atingeþi cu îndrãznealã cele mai preþuite
obiective. Fie ca în memorie sã vã rãmânã
anii luminoºi de studiu, profesorii pe care i-aþi
îndrãgit ºi cunoºtinþele profesionale. Felicitãri
tuturor! Mult succes pe viitor, curaj, entuziasm
ºi forþã pentru a vã realiza toate scopurile!”
pag. 4
DOCUMENTELE necesare pentru ÎNSCRIEREA la admitere
La admiterea în ciclul de studii
universitare de licenþã pot participa
absolvenþii de liceu cu diplomã de
bacalaureat sau cu diplomã echivalentã cu
aceasta, indiferent de anul absolvirii
liceului.
La admiterea în ciclul de studii
universitare de masterat pot participa
absolvenþii cu diplomã de licenþã sau
echivalentã.
Persoanele cu handicap care participã
la concursul de admitere au aceleaºi
drepturi ca ºi ceilalþi candidaþi.
Cetãþenii statelor membre ale Uniunii
Europene, ai statelor aparþinând Spaþiului
Economic European ºi ai Confederaþiei
Elveþiene pot participa la admiterea în
ciclul de studii universitare de licenþã ºi în
ciclul de studii universitare de masterat,
în aceleaºi condiþii prevãzute de lege
pentru cetãþenii români, inclusiv în ceea
ce priveºte taxele de ºcolarizare.
Românii de pretutindeni, cetãþenii din
state terþe pot participa la admiterea în
ciclul de studii universitare de licenþã ºi în
ciclul de studii universitare de masterat,
conform prevederilor legale în vigoare,
acordurilor bilaterale ºi ofertelor unilaterale
ale României ºi metodologiilor special
elaborate de ministerul de resort.
Candidaþii care au efectuat studiile în
afara României au obligaþia de a pre-
zenta la înscrierea la concurs atestatul de
recunoaºtere a acestor studii eliberat
de cãtre direcþia de specialitate din cadrul
ministerului de resort.
La admiterea în toate ciclurile de
studii universitare cu predare în limba
Colegiul Universitar Spiru Haret
Admiterea la Colegiul Universitar Spiru Haret
se face pe baza criteriilor generale de admitere în
învãþãmântul postliceal elaborate de Ministerul
Educaþiei Naþionale aprobate prin O.M. nr. 5346/
07.09.2011 ºi a metodologiei elaboratã de ºcoalã în
conformitate cu prevederile Legii educaþiei naþionale.
Au dreptul sã se înscrie la ºcoala postlicealã,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
absolvenþii de liceu cu sau fãrã diplomã de
bacalaureat.
Admiterea pentru anul ºcolar 2023 – 2024  • Copie xerox Certificat de cãsãtorie (dacã este cazul);
la una din calificãrile profesionale din cadrul
Colegiului Universitar Spiru Haret se face pe bazã
de dosar ºi interviu.
Candidaþii pot opta pentru calificare profe-
sionalã în limita locurilor disponibile.
OPINIA NAÞIONALà 1059 – 29 august 2023
ANUL UNIVERSITAR 2023-2024
românã, cetãþenii strãini au obligaþia sã
facã dovada cunoaºterii limbii române,
ØDocumente. STUDII DE LICENÞÃ
conform metodologiilor de ºcolarizare în
România a acestora, dupã caz. A) DOVADA ABSOLVIRII EXAMENULUI DE BACALAUREAT:
Competenþele lingvistice ale candi- Diplomã de bacalaureat / diplomã echivalentã în original;
daþilor la programele de studii ºcolarizate sau
în limba românã care nu prezintã acte de Copie a diplomei de bacalaureat însoþitã de adeverinþã eliberatã de facultatea la care
studii necesare la înscriere eliberate de se aflã diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmeazã a doua facultate sau
instituþii de învãþãmânt din România sau care au depus diploma de bacalaureat în original la alt dosar de admitere);
din strãinãtate, cu predare în limba românã, sau
se face de cãtre o comisie stabilitã prin Adeverinþã eliberatã de liceu, în original, pentru candidaþii care au promovat examenul
Decizia Rectorului ºi constituitã din cadre de bacalaureat în anul curent; adeverinþa trebuie sã cuprindã media generalã la examenul de
didactice de la Departamentul Limbi bacalaureat, mediile obþinute în anii de studii, termenul de valabilitate ºi menþiunea cã nu
moderne ºi comunicare în afaceri. Prin a fost eliberatã diploma de bacalaureat;
excepþie, pentru elevii care au urmat studiile sau
într-o limbã de circulaþie internaþionalã sau Copie a adeverinþei eliberatã de liceu, însoþitã de o adeverinþã eliberatã de facultatea
într-o limbã a minoritãþilor naþionale, la care se aflã adeverinþa eliberatã de la liceu în original (pentru cei care au depus
certificarea competenþelor lingvistice de adeverinþa eliberatã de la liceu în original la alt dosar de admitere).
comunicare oralã în limba românã se face
cu diploma de bacalaureat, emisã de uni- B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE:
tãþile de învãþãmânt autorizate/acreditate • Copie a cãrþii de identitate, care sã
din România. cuprindã codul numeric personal;
Certificarea competenþelor lingvistice • Copie a certificatului de naºtere;
pentru candidaþii la programele de studii • Copie a certificatului de cãsãtorie (dacã
ºcolarizate în limbi de circulaþie inter- este cazul).
naþionalã care nu prezintã acte de studii,
necesare la înscriere, eliberate de instituþii C) ALTE DOCUMENTE:
de învãþãmânt din România sau din • Adeverinþã medicalã tip (de la medicul
strãinãtate, cu predare în limba respectivã, de familie);
se face de cãtre o comisie stabilitã prin • 3 fotografii 3/4;
Decizia rectorului ºi constituitã din cadre • Dosar plic.
didactice de la Departamentul Limbi
moderne ºi comunicare în afaceri. D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE:
Un candidat poate fi admis ºi • Fiºã – chestionar pentru admitere
înmatriculat ca student la cel mult douã
• Chitanþã care atestã achitarea taxei de
programe de studii concomitent, indiferent
de ciclul de studii ºi de instituþiile de
admitere – 250 lei.
învãþãmânt care le oferã.
ØDocumente. STUDII DE MASTERAT
A) DOVADA ABSOLVIRII
STUDIILOR ANTERIOARE:
• Diploma de licenþã (în original)
sau adeverinþã de promovare a examenului
de licenþã pentru promoþia curentã;
• Foaia matricolã/ suplimentul la
diplomã sau situaþia ºcolarã (copie xerox)
pe care se certificã conformitatea cu originalul
de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat; C) ALTE DOCUMENTE
• Diploma de bacalaureat (copie xerox) • Curriculum Vitae;
pe care se certificã conformitatea cu originalul • Adeverinþã medicalã tip (de la medicul
de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat; de familie);
• 3 fotografii 3/4;
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Dosar plic.
• Copie a cãrþii de identitate, care sã
cuprindã codul numeric personal; D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE:
• Copie a certificatului de naºtere; • Fiºã de înscriere pentru admitere
• Copie a certificatului de cãsãtorie (dac㠕 Chitanþã care atestã achitarea taxei de
este cazul). admitere – 250 lei.
ØCe trebuie sã conþinã dosarul de admitere?
• Dosar plic
• Formular de preînscriere (opþional)
• Cerere de înscriere (tip);
• Diplomã de bacalaureat în original ºi în copie xerox
SAU certificatul de absolvire însoþit de situaþia ºcolarã
(pentru candidaþii fãrã examen de bacalaureat);
• Copie xerox CI/BI;
• Copie xerox Certificat de naºtere;
• Adeverinþã medicalã de la medicul de familie conform
cãreia candidatul este sãnãtos clinic ºi apt pentru studii;
• Douã fotografii tip 3/4;
• Chitanþã care atestã achitarea taxei de admitere –
250 lei. Elevii de la calificãrile profesionale ale Colegiului Universitar
Spiru Haret spun cã au avut parte de o experienþã educaþionalã valoroasã
pentru viitorul lor parcurs profesional. Sunt încântaþi cã au ales ca opþiune
de studiu pentru pregãtirea lor instituþia de învãþãmânt haretistã!
• Cariera în domeniul Sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã necesitã
multã dãruire de sine, sacrificiu, bunãtate, empatie, rãbdare ºi cel mai
important – o bunã pregãtire teoreticã ºi practicã.
Dupã trei ani de studii ºi obþinerea calificãrii profesionale, absolvenþii
pot activa în spitale ºi policlinici, dispensare locale, cabinete medicale
particulare, cabinete medicale din cadrul instituþiilor de învãþãmânt,
cabinete medicale individuale ale companiilor etc.
• Þi-ar plãcea calificarea profesionalã de Detectiv Particular?
Pentru a intra în posesia certificatului de studii care sã confirme
calitatea de detectiv particular, legea solicitã candidatului sã fi absolvit
o ºcoalã postlicealã în domeniu, Colegiul Universitar Spiru Haret, Pentru
a deveni detectiv cu acte în regulã, trebuie sã promovezi examenul de
atestare organizat de Inspectoratul General al Poliþiei Române.
1059 – 29 august 2023 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret

pentru anul universitar 2023-2024
BUCUREªTI BRAªOV
•Facultatea de Educaþie •Facultatea de ªtiinþe Juridice •Facultatea de Psihologie •Facultatea de ªtiinþe Juridice
Fizicã ºi Sport ºi ªtiinþe Administrative ºi ªtiinþele Educaþiei  ºi ªtiinþe Economice
ªoseaua Berceni nr.24, Sector 4 ªoseaua Berceni nr. 24, Sector 4 Strada Turnului nr. 7 Strada Turnului nr. 7
(Apãrãtorii Patriei) Telefon: 021 334 44 19 ; Fax: 021 334 52 63; Telefon: 021 455 1061; Telefon: 021 455 1062; 021 455 1063;
Telefon: 021 317 19 00; e-mail: admitere_sjpa@spiruharet.ro e-mail: admitere_pseb@spiruharet.ro e-mail: admitere_sjeab@spiruharet.ro
e-mail: admitere_efs@spiruharet.ro
» LICENÞÃ » LICENÞÃ » LICENÞÃ
» LICENÞà • Drept • Psihologie
• Management
• Educaþie fizicã ºi sportiv㠕 Administraþie public㠕 Pedagogia învãþãmântului primar
ºi preºcolar • Drept
• Kinetoterapie ºi motricitate specialã
» MASTERAT » MASTERAT
» MASTERAT • Administraþie publicã ºi management » MASTERAT
• Educaþie fizicã ºi antrenament sportiv în context european • Psihologie clinicã ºi intervenþie psihologic㠕 Cooperare internaþionalã în justiþie
• Kinetoterapia în afecþiunile locomotorii • ªtiinþe penale • Consiliere educaþionalã (interdisciplinar • Managementul organizaþiei în context
cu domeniul Psihologie) european

CÂMPULUNG
•Facultatea de ªtiinþe
Economice
Strada Traian nr. 223
Telefon: 0248 51 22 84; 0248 51 06 00;
e-mail: admitere_secl@spiruharet.ro
•Facultatea de Inginerie
ºi Informaticã  » LICENÞÃ
Strada Fabricii nr. 46G, Sector 6 • Contabilitate ºi informaticã de gestiune
•Facultatea de Medicinã Telefon: 021 316.97.85;
» MASTERAT
021 316.97.86 int. 144;
Veterinarã  e-mail: admitere_iig@spiruharet.ro • Contabilitate ºi managementul afacerilor

B-dul Basarabia nr. 256, Sector 3 » LICENÞÃ

Telefon: 021 242 15 76; 021 455 10 79
e-mail: admitere_mv@spiruharet.ro
• Informaticã CONSTANÞA CRAIOVA
» MASTERAT •Facultatea de ªtiinþe Juridice,
» LICENÞà • Tehnologii moderne în ingineria •Facultatea de ªtiinþe Juridice
• Medicinã veterinarã sistemelor informatice
ºi ªtiinþe Economice Economice ºi Administrative 
Strada Unirii nr. 32-34 Strada Vasile Conta nr. 4
Telefon: 0251 42 33 95;
Telefon: 0241 54 14 90;
e-mail: admitere_sjeac@spiruharet.ro
021 455 10 66;
e-mail: admitere_sject@spiruharet.ro » LICENÞÃ
• Contabilitate ºi informaticã de gestiune
» LICENÞà • Management
• Management • Drept
• Drept • Administraþie publicã

•Facultatea de Psihologie
ºi ªtiinþele Educaþiei
Strada Fabricii nr. 46 G, Sector 6
Telefon: 021 455 10 21; 021 316 97 85;
Fax 021 255 60 94
e-mail: admitere_pse@spiruharet.ro
» LICENÞÃ
• Psihologie
• Pedagogia învãþãmântului primar
ºi preºcolar
» MASTERAT
• Psihologie clinicã ºi intervenþie psihologicã
• Psihologie organizaþionalã ºi
managementul resurselor umane
» MASTERAT » MASTERAT
• Audit intern în sistemul public ºi privat
• ªtiinþe penale • ªtiinþe penale ºi criminalisticã
• Management organizaþional ºi • Administraþie publicã ºi management
•Facultatea de ªtiinþe antreprenoriat în context european
• Contabilitate, expertizã ºi audit • Finanþe ºi administraþie publicã europeanã
Economice
Strada Fabricii nr. 46 G, Sector 6
Telefon: 021 316 97 83;
e-mail: admitere_se@spiruharet.ro
» LICENÞÃ
• Contabilitate ºi informaticã de gestiune
• Management
» MASTERAT
• Audit financiar contabil
• Contabilitatea agenþilor economici
ºi a instituþiilor publice
• Managementul integrat al afacerilor
• Marketing ºi relaþii publice în afaceri

Colegiul Universitar Spiru Haret

BUCUREªTI – ªoseaua Berceni nr. 24, sector 4, telefon: 0721.808.577
Domeniul SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ PEDAGOGICÃ
e-mail: sanitara.bucuresti@spiruharet.ro
• Asistent medical generalist – IF
CRAIOVA – Strada Vasile Conta nr. 4, telefon: 0747.620.585
Domeniul SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ PEDAGOGICÃ
e-mail: sanitara.craiova@spiruharet.ro
• Asistent medical generalist – IF
Domeniul SERVICII
e-mail: colegiuluniversitar@spiruharet.ro
• Detectiv particular – IF
CÂMPULUNG – Strada Traian nr. 223, telefon: 0742.112.676; 0742.439.416
Domeniul SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ PEDAGOGICÃ
e-mail: sanitara.campulung@spiruharet.ro
• Asistent medical generalist – IF
pag. 6
Din lac în þuþ
VITRALII
Nu ne-a fost uºor, dar iatã cã
am ieºit la liman, primind în sfârºit
mult-aºteptatul rãspuns la obraznica
întrebare Încotro? Am cãzut,
carevasãzicã, din lac în puþ. Acolo,
VITRALII jos, la frig ºi umezealã, este suficient
de întuneric pentru ca orice nimic
sã parã strãlucitor. ªi în tot acest timp, nu a fost vorba niciodatã
despre politicã, despre dreapta, centru sau stânga, despre filosofii
potrivnice sau despre înfruntãri doctrinare, ci doar despre medio-
critate ºi buzunarele ei foarte largi. Lipsa de performanþã ne-a lãsat
paf sau, cum s-ar spune – sfidând cutumele ºi gramatica –,
ne-a împins din lac direct într-o lojã din care nu mai avem altceva de
fãcut decât sã rãmânem þuþ în faþa unui spectacol jalnic. O ºuºã pe
bani mulþi, de fapt. Aplauze? Desigur, cât mai multe ºi cât mai cu foc.
Anii au trecut ºi vor mai trece într-o atmosferã sãrbãtoreascã: cifrele
aratã bine. Statistica este o ºtiinþã plinã de capcane, predispusã la
manipulare. Un instrument indispensabil glorificãrii incompetenþei.
Producem de vreo nouã ori mai mult decât în urmã cu un sfert de
secol, spun numerele colorate, frumos aliniate în tabele. Exportãm
de patru ori mai mult. Produsul intern brut a crescut de cinci ori. Am
sãrit de la economia coºurilor de fum direct la economia 3.0, cu ºanse
mari sã facem saltul spre cea 4.0. Ne digitalizãm rapid. Avem acces
nelimitat la informaþie (despre sursele ºi calitatea acesteia cu altã
ocazie). Cu sau fãrã Schengen, cãlãtorim cât ne þin picioarele ºi
buzunarele. Rafturile magazinelor se rup sub greutatea produselor.
Ne strigãm, mai mult sau mai puþin decent, în stradã, nemulþumirile.
Sã le luãm pe rând. Producem mai mult, fãrã îndoialã. Companiile
strãine realizeazã 33% din produsul intern brut al României ºi oferã
un loc de muncã pentru 17% dintre salariaþi (aproximativ 760 000 de
angajaþi în 2022). Aproape toate declarã pierdere, unele de peste
cincisprezece ani, deci nu prea plãtesc taxe. Pe deasupra, unele
primesc ºi ajutor de stat (787 milioane de euro, în total, în ultimii
cincisprezece ani). De restul se ocupã companiile româneºti sufocate
de taxe, impozite ºi controale. Exportãm de patru ori mai mult, dar ºi
importãm de unsprezece ori mai mult (20 de miliarde de euro este
diferenþa, conform e-guvernare.ro). Produsul intern brut a crescut,
ce e drept, însã greu se vede asta în calitatea vieþii, în asistenþa
medicalã, în culturã, în infrastructurã, ceea ce ne face, vorba poetului,
„sã simþim dureros ce e suta de lei”. Preþurile par scãpate de sub
control. Digitalizarea este, fãrã doar ºi poate, un salt poticnit înainte.
Aici e o problemã de adaptare: te conformezi sau te retragi într-o
peºterã. Am reuºit ºi performanþa de a transforma în fier vechi o reþea
feroviarã care, cu bunele ºi relele ei, era, ca lungime, a cincisprezecea
din lume. Despre bãrci, vapoare ºi alte obiecte plutitoare ce sã mai
vorbim. În privinþa umilinþei de a fi þinuþi încã în spatele unei cortine,
fie ea din pluº ºi nu din fier ca pe vremuri, prin blocarea accesului
în spaþiul de liberã circulaþie, statisticile ºi mediul politic sunt afectate
de o stranie disfazie. Faptul cã societatea a evoluat spre o situaþie
economicã mai bunã, este de necontestat, orice comparaþie ar fi
deplasatã. Doar cã aceastã bunãstare statistic-festivistã ar trebui
sã se regãseascã în mintea ºi traista fiecãrui cetãþean, altfel statul
devine o simplã bancã de date, uneori rupte de realitate. Un alt
efect, care se manifestã din ce în ce mai puternic este nostalgia.
Amintirile nu sunt dãunãtoare dacã totul se limiteazã la un „Ehei,
pe vremea noastrㅔ rostit la un ºpriþ, însã lucrurile se schimbã
dramatic atunci când vorbele de mai sus se transformã în „Era mai
bine pe vremea…”. Oamenii au avut ºi au încã aºteptãri, nu ºi-au
pierdut chiar de tot speranþa, doar cã, rãmaºi þuþ, nu prea s-ar lãsa
purtaþi de apele lacului devenit dintr-odatã agitat, direct în puþul în
care sperau sã nu mai cadã vreodatã. Este sau ar trebui sã fie un
avertisment pentru cei care trãiesc în lumea graficelor colorate,
în spatele cãrora viseazã sã-ºi tãinuiascã incompetenþa, lipsa de
viziune ori reaua-credinþã.
Dragoº CIOCÃZAN
Invitaþii în lumea artelor plastice
Aduc în centrul atenþiei un pictor de valoare din
Sângeorgiu de Mureº. Este vorba despre doamna
Iuliana Marin, pe Facebook Iuliana Bigi Marin.
Vreau sã remarc faptul cã este un pictor de valoare
care continuã, în mod strãlucit, tradiþia unei familii
în care sunt numeroºi artiºti… Iatã câteva elemente
din cartea sa de vizitã.
S-a nãscut în oraºul Bacãu, în ziua de 12 iulie 1967.
A urmat cursuri de operator calculator ºi managementul
firmelor mici ºi mijlocii. Este membru fondator al Asociaþiei
„Amicii Naturii ºi Hobokuk” – teatru de pãpuºi. Este
implicatã în activitatea de artã plasticã. Din 2015 este admi-
nistrator la Galeria de Art㠄Unirea”, iar din 2016 este
membrã a Asociaþiei Artiºtilor Plastici Mureº, participând
la expoziþii de picturã ºi iconografie colective ºi personale
organizate în anii 2015-2023. Din 2017, este vicepreºedinte
al Asociaþiei Artiºtilor Plastici Mureº; a urmat cursurile
de iconografie ale ªcolii Populare de Arte Mureº, sub
îndrumarea profesorului Cãlin Bogãtean. Adevãrat cã în
familie au fost artiºti, începând cu bunicul, Ioan Mocanu
- pictor ºi zugrav de biserici, unchiul Eugen Mocanu -
pictor ºi iconar, tatãl Ioan Marin – sculptor; nu în ultimul
rând fiica, Andrea – pictor, grafician. Iatã acum un scurt
dialog cu pictoriþa noastrã:
Cum a fost pentru dumneavoastrã anul 2022 din punct
de vedere artistic?
Pentru mine, anul 2022 a fost un an bogat în evenimente
pe plan profesional. În cadrul Asociaþiei, expoziþiile
se schimbã la douã sãptãmâni, dar în afarã de aceste
OPINIA NAÞIONALÃ
Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia a achiziþionat
exemplarul cu numãrul 264
al copiei „originale” dup㠄Codex Aureus”
O copie în mãrime originalã a celebrului
manuscris „Codex Aureus” a fost achiziþionatã de
curând de Muzeul Unirii din Alba Iulia cu 6.000 de
euro. Astfel, un exemplar al copiei „originale” al
acestei cãrþi unice dezmembrate în urmã cu aproape
400 de ani a intrat în colecþia Muzeului Naþional al
Unirii ºi a fost expusã în premierã pentru România.
O parte din originalul manuscrisului scris cu litere
de aur ºi aflat în Patrimoniul UNESCO se aflã tot în
România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.
La Sala Museikon a fost vernisatã în luna august
expoziþia „Facsimilul manuscrisului „Codex
Aureus”. Aniversarea consacrãrii Episcopului
Batthyány Ignác”, care poate fi vizitatã pânã în 10
septembrie 2023. Numit de împãrãteasa Maria Tereza
în calitate de episcop al Transilvaniei, în anul 1780,
Batthyány Ignác îºi prelua funcþia în luna august a
anului 1781. Renumit colecþionar de carte, Batthyány
a achiziþionat numeroase valori bibliofile, cea mai
valoroasã piesã fiind – indiscutabil – „Codex
Aureus”, numit ºi „Evangheliarul de la Lorsch”.
Operã de artã, creatã la curtea lui Carol cel Mare,
manuscrisul a fost dezmembrat în timpul
„Rãzboiului de 30 de ani”, când se afla în biblioteca
de la Heidelberg, cele patru fragmente ajungând
– în timp – în instituþii culturale de prestigiu
internaþional: Biblioteca Batthyaneum Alba Iulia –
filiala Bibliotecii Naþionale a României, Biblioteca
Apostolica Vaticana, Victoria and Albert Museum
Londra ºi Musei Vaticani. În anul 1999, cu ocazia
unei expoziþii care a reunit toate cele patru fragmente,
la Lorsch ºi Paderborn, a fost realizatã o ediþie
facsimilatã, care reproduce inclusiv coperþile
originale. Tirajul realizat de Faksimile Verlag, la
Doamna Iuliana MARIN
continuã tradiþia
unei mari familii de artiºti
1059 – 29 august 2023
Surse: adevarul.ro; historia.ro; wikipedia.org; alba24.ro; infocultural.eu
Lucerna, a fost de 333 exemplare numerotate. Recent
Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia a reuºit
achiziþionarea exemplarului cu numãrul 264. Astfel,
instituþia albaiulianã se alãturã unei companii selecte
de deþinãtori, printre care amintim familia regalã
britanic㠖 în 2010 Papa Benedict al XVI-lea i-a oferit
un exemplar reginei Elisabeta a II-a. Facsimilul a fost
achiziþionat de la casa de licitaþii Historic pentru
suma de 6.000 de euro. Istoricul Florin Bogdan, cel
care a avut ideea achiziþionãrii facsimilului, a declarat
cã acesta este o reprezentare 1/1 a manuscrisului ºi
cuprinde inclusiv deteriorãrile de pe coperþile
originalului. Potrivit acestuia, la Arhiepiscopia
Romano-Catolicã din Alba Iulia mai existã un facsimil,
dintr-o ediþie secundarã, care nu are, însã, cele douã
coperþi. „În estul Europei nu este identificat niciun
exemplar din acest facsimil, este prezent în mari
biblioteci din vestul Europei. Era cumva pe lista
noastrã de dorinþe la achiziþii. Ne-a fost arãtat în
momentul în care vizam o altã achiziþie pentru
muzeul nostru. Nu este un bun de patrimoniu ºi se
încadreazã în ceea ce vedem în marile muzee ale
lumii, care în ultimii 25-30 de ani nu mai expun
originalele. Din motive de conservare a pieselor
se trece la facsimile. Achiziþionarea acestui
exemplar ne permite sã ne «jucãm» în diverse
expoziþii. Este cea mai importantã achiziþie din
ultimii 2-3 ani. În contextul actual, nu era posibilã
fãrã contribuþia Consiliului Judeþean Alba”, a
declarat Florin Bogdan. Astfel, dacã dorim, putem
vedea aceastã carte unicã în integritatea sa la Alba
Iulia, fãrã s㠄colindãm” prin patru celebre biblioteci
din România, Vatican ºi Marea Britanie.
George V. GRIGORE
evenimente din cadrul Galeriei Unirea, am participat ºi cu
alte proiecte pentru promovarea Asociaþiei în colaborare
cu Direcþia Judeþeanã de Culturã Mureº, ªcoala Popularã
de Arte Mureº, Primãria Târgu Mureº, Consiliul Local,
precum ºi colaborãri cu alte organizaþii care au aceeaºi
afinitate. Personal am participat la expoziþii colective cu
lucrãri; am lucrãri în colecþii particulare în Germania, Anglia,
Grecia, America precum ºi în þarã.
Ce ne puteþi spune despre anul 2023?
În acest an 2023 am pornit cu gândul de a face o expoziþie
personalã; bineînþeles, am participat ºi în expoziþii colective.
Încerc noi stiluri de a picta, pentru a ieºi din zona mea de
confort. Pictura pentru mine a început ca o terapie, este un
mod de exprimare prin culoare. Picura este un limbaj universal!
Ce tehnicã folosiþi pentru lucrãrile dumneavoastrã ?
Ca tehnicã, prefer culorile de ulei pe pânzã, acril, mai fac
icoane pe sticlã ºi pe lemn.
Ce vã doriþi pentru lumea artei ?
Îmi doresc sã rãmân în aceastã lume minunatã a artei, mã
simt minunat în preajma culorilor ºi a oamenilor care iubesc
arta. Îmi doresc sã încânt lumea cu lucrãrile mele.
Mulþumim frumos!
Concluzia? Am cunoscut un om aparte, un pictor
de valoare. Am vãzut tablouri încântãtoare. Sperãm ca
în viitor sã vã putem oferi amãnunte despre familia sa de
artiºti. Pânã atunci, numai bine ºi frumos tuturor! ªi nu
uitaþi sã zâmbiþi!
Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com
1059 – 29 august 2023 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi

Efecte nedorite ale mãsurilor fiscale
pentru piaþa produselor organice din România
La data de 13 iulie Asociaþia Inter-Bio atrãgea
atenþia, bazatã pe reacþia membrilor, urmare a unor
articole apãrute în presã, asupra unor intenþii de a
pune alãturi produsele bio (ecologice sau organice)
cu produsele de tutun, bãuturi alcoolice, jocuri de
noroc ºi alte produse considerate de lux. În prezent,
putem constata cã intenþiile unor mãsuri fiscale cu
efecte nedorite pentru piaþa produselor organice
devin aproape o certitudine.
Este evident cã se încearcã sã se rezolve pro-
blemele deficitului bugetar cu noi masuri fiscale in
detrimentul operatorilor din domeniul produselor
ecologice (bio/organice), dar acest lucru, pe lângã
faptul cã nu va avea un impact major asupra reducerii
deficitului, va afecta una dintre cel mai firave pieþe de
produse ecologice din UE, respectiv piaþa româ-
neascã. Nu credem cã acest gen de abordare ne va
duce spre atingerea þintelor europene în materie de
agriculturã ecologicã. Valoarea produselor certificate
ecologic este datã de sãnãtatea lor pentru om ºi pentru
planetã. Aºa cum stimulam sau ar trebui sã stimulãm
accesul la cunoaºtere sau sãnãtate, ar trebui sã
stimulãm accesul la produse sãnãtoase.
„O astfel de atitudine, denotã o lipsã de interes
faþã de acest sector. Creºterea pragului de TVA de
la 5 la 9 % este bazat pe lipsa de viziune pe termen
mediu ºi lung ºi intrã în contradicþie cu obiectivele
noastre de a dezvolta piaþa produselor organice.
Am discutat cu mulþi producãtori ºi procesatori în
ultimele zile. Spre exemplu, în condiþiile în care cel
mai mare producãtor de suc de cãtinã bio pur din
România se chinuie sã þinã acelaºi preþ de 5 ani,
acum, prin coborârea pragului de impozitare
la microîntreprinderi la 300000 RON ºi majorarea
TVA la 9 %, acesta este forþat sã transfere toate
aceste costuri în preþul cãtre clientul final, care,
asaltat de valul de scumpiri ºi incertitudini îºi va
reorienta coºul de consum pe principiul mai puþin
sãnãtos, dar mai ieftin. ªi nu e singura reacþie.
Alþi producãtori ne atrag atenþia cã anularea
facilitãþilor fiscale (CAS sau CASS) va conduce la
scãderi salariale cu 15% net punând presiuni
suplimentare asupra angajatorilor din domeniu,
privind costurile salariale. Putem concluziona cã
Costin LIANU - Preºedinte Asociaþia „Inter-Bio”
Website: https://inter-bio.ro/ro/; Email: office@inter-bio.ro
https://www.facebook.com/interbio.ro; https://www.linkedin.com/company/asociatia-inter-bio/
este un cumul de efecte nedorite care vor conduce
la creºterea preþurilor acestor produse alimentare
în condiþiile în care tocmai acest lucru se doreºte
sã se evite. Acest cumul de efecte nedorite va scãdea
entuziasmul celor care vor sã intre in conversie în
ecologic cu suprafeþe de teren ceea ce va declanºa
deci o reacþie în lanþ. Mai puþini producãtori ºi
procesatori pe piaþã iar cei care rãmân vor avea de
înfruntat provocãri mari.
Ne întrebãm cui foloseºte în condiþiile unui
consum atât de mic de produse bio. Se tot spune cã
producãtorii bio sunt încurajaþi sã vândã în
România, sã contribuie la sãnãtatea cetãþenilor,
dar când e vorba de reducerea deficitului tãiem
acolo unde ar trebui sã stimulãm? Aceastã posibilã
intervenþie a statului coincide cu prezentarea
cãtre operatorii din domeniu ºi cãtre Comisia
Europeanã a unui plan de acþiuni în domeniul
produselor ecologice extrem de modest cu o þintã
de numai 5,70% pânã în 2030 cu mult sub þinta
europeanã. Ne întrebãm dacã guvernanþii cunosc
beneficiile pentru sãnãtate a unui sistem de consum
fãrã pesticide, cu regulamente internaþionale foarte
stricte. Din semnalele noastre din piaþã din ultimii
ani, consumatorii îºi doresc produse cât mai curate
ºi sãnãtoase, dar, în contextul acestui pachet de
intervenþie, cine îºi va permite astfel de produse?
Pânã la urmã, sãnãtatea este un lux sacrificat
pentru þinte de deficit bugetar? Piaþa firavã a agri-
culturii ecologice din România va primi din nou
o loviturã”, a declarat Costin Lianu, preºedintele
Asociaþiei Inter-Bio.
Deºi asociaþia Inter-Bio nici mãcar nu a fost
consultatã pe aceastã temã, suntem angrenaþi într-o
cercetare complexã în mai multe proiecte europene
privind elaborarea unor scenarii legate de atingerea
þintei europene de agriculturã ecologicã cum ar fi
„OrganicTargets4EU” (https://www.organictargets.eu/)
sau de þinte în agroecologie, „Agroecology-TRANSECT”
(https://www.agroecology-transect.net/) ºi suntem
preocupaþi cã astfel de mãsuri pot scoate pe micii
producãtori din piaþã, aºa cum ne-au sesizat. Ne bazãm
afirmaþiile pe reacþia comunitãþilor regionale de
producãtori ºi procesatori din toata þara.
Inter-Bio, membru Enterprise Europe Network,
dezvoltã relaþii de lungã duratã
cu mediul de afaceri din Kavala
În cadrul unei vizite efectuate la Camera de Comerþ ºi Industrie din
Kavala, la data de 14 august 2023, vizitã desfãºuratã în contextul relaþiilor
pe care Asociaþia „Inter-Bio” le-a dezvoltat în cadrul reþelei „Enterprise
Europe Network”, reprezentanþii „Inter-Bio” au purtat discuþii cu oficialii
camerei, director Souzi Mavrommati, ºi membrii clusterului „Bio Danubius”,
privind cooperarea în domeniul agroecologiei atât în sectorul cerealier, cât
ºi vitivinicol ºi pãºunat. Prin intermediul firmei „Agro Danubius Trading”,
membru important al centrului de inovare „Bio Danubius”, au fost stabilite
primele contacte cu producãtori din zonã, contacte care vor fi dezvoltate
în viitor în cadrul colaborãrii pe care „Inter-Bio” o are cu Camera de
Comerþ ºi Industrie Kavala.
„Vizita survine în contextul în care „Inter-Bio” a fost activ în cadrul
„Europe Enterprise Network” prin încheierea a douã parteneriate de
afaceri între parteneri români ºi greci. Vom folosi experienþa noastrã
ºi în alte proiecte internaþionale, precum „Agroecology-TRANSECT” ºi
„Wallachia eHub”, pentru a dezvolta afaceri în domeniile agroeco-
logiei ºi digitalizãrii care completeazã parteneriatele existente în
domeniul turismului ºi valorificãrii patrimoniului. De asemenea,
intenþionãm sã organizãm o misiune economicã la „Kavala Expo 2023"
cu parteneri din mai multe zone de afaceri” a declarat conf. univ. dr.
Costin Lianu, preºedinte „Inter-Bio”.
Costin LIANU - Preºedinte Asociaþia „Inter-Bio”
Website: https://inter-bio.ro/ro/
Email: office@inter-bio.ro
https://www.facebook.com/interbio.ro
https://www.linkedin.com/company/asociatia-inter-bio/

CETÃÞEAN EUROPEAN Reprezentanþa UE în România informeazã:

Comitetul consultativ Premiul pentru societatea civilã

Înaintea Zilei Internaþionale a Tine-
retului, celebratã pe 12 august, Comisia
Europeanã a anunþat numele celor 25 de
tineri selectaþi în calitate de membri ai
Comitetului consultativ al tinerilor pentru
parteneriate internaþionale 2023-2025
al Uniunii Europene. Comitetul consultativ
va oferi consiliere comisarului pentru parte-
neriate internaþionale, Jutta Urpilainen, ºi
Direcþiei Generale Parteneriate Internaþionale
cu privire la participarea ºi capacitarea tine-
rilor în cadrul acþiunii externe a UE. Aceasta
este cea de a doua ediþie a Comitetului
consultativ al tinerilor pentru parteneriate
internaþionale, dupã ce primul grup de
membri ºi-a încheiat mandatul în iulie.
Membrii Comitetului consultativ al
tinerilor pentru parteneriate internaþionale
au fost selectaþi prin intermediul unei
proceduri deschise în urma cãreia s-au primit
4 500 de candidaturi din 150 de þãri. În
urmãtorul mandat de doi ani, din comitet vor
face parte 14 femei ºi 11 bãrbaþi, cu vârste
cuprinse între 19 ºi 29 de ani. Zece membri
provin din Africa, ºase din Asia, unul din
Pacific, cinci din America Latinã ºi Caraibi ºi
trei din Uniunea Europeanã. Aceºtia sunt:
• Sofia Scarlat din România • Ahmednoor
Bashir Haji din Kenya • Alicia Ramdal din
Trinidad ºi Tobago • Amani Al-mehsen din
Finlanda • Andrea Remes din Mexic • Ani
Tuisausau din Fiji • Anna Gabriela Ferreira
al tinerilor
pentru parteneriate
internaþionale
2023-2025
al Uniunii Europene
Noval din Venezuela • Anojitha Sivaskaran
din Sri Lanka • Damien Baraka din Malawi
• Deborah Mukundwa din Rwanda • Dexter
Arvin Yang din Filipine • Emmanuel Todd
Gweamee din Liberia • Geth Semani Akhenra
Maiga din Côte d’Ivoire • John Jessy
Nabundesi din Uganda • Kiwar Maigua din
Ecuador • Lorna Akoacha Enow din
Camerun • Luis Gustavo Heredia Vasquez
din Peru • Mariama Faty din Senegal • Nora
Piay Fernandez din Spania • Pak-Yen Loke
din Malaysia • Pratik Kunwar din Nepal
• Raphael Denis Harriohay din Tanzania
• Shakhzoda Mirakova din Uzbekistan
• Stephanie Chiaky Otuteye din Ghana
• Wajid Zahid din Pakistan
În mandatul comisarului Urpilainen, UE
a pus un accent mai mare pe implicarea
proactivã a tinerilor pentru a promova
dezvoltarea durabilã la nivel mondial.
Planul de acþiune pentru tineret din
cadrul acþiunii externe a UE, adoptat în
octombrie 2022, oficializeazã aceastã
viziune a parteneriatului în care tinerii au
un rol esenþial în crearea unor societãþi mai
democratice, mai egale, mai favorabile
incluziunii ºi mai paºnice. Comitetul
consultativ al tinerilor 2021-2023 al UE a
colaborat la crearea Planului de acþiune
pentru tineret, iar Comitetul consultativ al
tinerilor 2023-2025 va fi implicat în punerea
în aplicare a acestui plan.
• Organizaþii ale societãþii civile, persoane fizice ºi
întreprinderi private pot candida acum cu proiectele
lor non-profit la premiul CESE dedicat sprijinirii
bunãstãrii mintale a europenilor.
Comitetul Economic ºi Social European au care îºi desfãºoarã activitatea în UE,
(CESE) a lansat cea de-a 14-a ediþie a Premiului cu condiþia strictã ca proiectele lor sã
pentru societatea civilã. Prin alegerea fie non-profit.
sãnãtãþii mintale ca temã a acestei ediþii, Iniþiativele ºi proiectele eligibile trebuie
CESE va recompensa proiecte non-profit sã se desfãºoare în UE. Ele trebuie sã fi
creative ºi inovatoare care ajutã persoanele fost deja puse în aplicare sau sã fie în curs
cu afecþiuni mintale ºi creeazã un mediu de desfãºurare. Nu vor fi acceptate pro-
propice pentru starea lor de bine, fie la nivel iectele programate deja, dar a cãror punere
individual, fie ca efort colectiv. Premiile, care în aplicare nu a început încã la data de
însumeazã 50 000 EUR, vor fi împãrþite între 30 septembrie 2023.
maximum cinci câºtigãtori. Termenul de Pentru a fi eligibile, candidaturile
depunere a candidaturilor este 30 septembrie trebuie sã acopere cel puþin una din temele
2023, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului). Cere- enumerate în lista criteriilor de eligibilitate
monia de decernare a premiului va avea loc, publicatã pe pagina web dedicatã a CESE.
probabil, în cadrul Sãptãmânii societãþii Printre altele, proiectele se pot axa
civile a CESE din primãvara anului 2024. pe prevenirea ºi combaterea riscurilor
Scopul Premiului emblematic al CESE psihosociale la locul de muncã ºi pe
pentru societatea civilã este de a sensibiliza promovarea unei culturi favorabile la locul
opinia publicã cu privire la contribuþia de muncã, adresându-se persoanelor
remarcabilã a societãþii civile la crearea unei expuse riscului de probleme de sãnãtate
identitãþi ºi a unei cetãþenii europene ºi la mintalã, asigurând intervenþii în situaþii de
promovarea valorilor comune care con- crizã ºi servicii centrate pe persoanã în
solideazã integrarea europeanã. În fiecare domeniul sãnãtãþii mintale.
an, premiul se axeazã pe o temã diferitã, De asemenea, pot sã abordeze nevoile
relevantã pentru UE. în materie de sãnãtate mintalã ale grupurilor
Candidaturile pot fi depuse de toate defavorizate ºi ale populaþiei în curs de
organizaþiile societãþii civile înregistrate îmbãtrânire sau sã promoveze starea
oficial în Uniunea Europeanã ºi care de bine mintalã a copiilor ºi adolescenþilor,
acþioneazã la nivel local, regional, naþional prin abordarea unor aspecte precum
sau european. Premiul este deschis ºi per- utilizarea ºi abuzul anumitor substanþe,
soanelor fizice care îºi au reºedinþa în UE, dependenþa ciberneticã, violenþa în rândul
precum ºi întreprinderilor înregistrate tinerilor ºi hãrþuirea.
Pentru a vã depune candidatura:
https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/CivilSocietyPrizeMentalHelalth
pag. 8
- prima bisericã care „s-a ascuns” printre blocuri din calea „Casei Poporului”
George V. GRIGORE
„Schitul Maicilor”, cu ale sale ateliere ºi acareturi,
s-a aflat, timp de 265 de ani, în locul rãmas astãzi pe colþul
de S-E al incintei actualului Palat al Parlamentului din
Bucureºti („Casa Poporului”). Dorindu-se eliberarea
spaþiului respectiv cât mai urgent, pentru ºantierul ce avea
sã ridice una dintre cele mai mari clãdiri de pe planetã, soarta
acestui locaº de cult pãrea pecetluitã: demolarea instantanee.
O idee genialã (dumnezeiascã, pot spune) a unui minunat
inginer, Eugen Iordãchescu, avea sã o salveze. Reuºita
aceasta avea sã încurajeze „echipa de îngeri” sã salveze ºi
alte biserici. Eugen Iordãchescu propunea – nici mai mult,
nici mai puþin – ridicarea „pe propriile picioare” ºi mutarea
acestei clãdiri monument cu ajutorul unor cricuri imense
ºi a unor ºine de fier. Va fi prima încercare – ºi reuºitã! -
de acest fel din România, urmatã apoi de alte zeci de proiecte
asemãnãtoare, în întreaga þarã. Bisericile României s-au
ridicat ca la o comandã („Ridicã-te, Lazãre!”) ºi au „mers”,
salvându-se astfel pentru binele nostru ºi al celor sfinte,
lãsând loc ºantierelor ce au schimbat faþa patriei,
Astãzi, din ansamblul monahal nu a mai rãmas decât
bisericuþa ascunsã în spatele construcþiilor colosale ale
ministerelor de pe Bulevardul Libertãþii. Bisericuþa „Schitul
Maicilor” a fost adusã aici în luna iunie a anului 1982, fiind
primul monument supus acestor operaþiuni de translatare
pentru a fi salvat. Clãdirile anexe nu au avut aceeaºi soartã!
„Schitul Maicilor” era un ansamblu mânãstiresc
construit în secolul al XVIII-lea, la poalele Dealului Spirii.
Bisericuþa de la „Schitul Maicilor”, micã bijuterie, este acum
ca o tainã bine ascunsã a Bucureºtilor de altãdatã. Lãcaºul
mai pãstreazã încã pictura veche încãrcatã de parfum,
icoanele ºi catapeteasma, care amintesc de frumuseþile de
altã datã, încercând parcã sã ne transpunã în vechiul târg al
Bucureºtilor, sau mãcar sã ni-l reaminteascã.
„Schitul Maicilor”, un ansamblu minunat proporþionat
ºi admirabil amplasat în sit, a fost clãdit între 27 iulie ºi
1 octombrie 1726, în vremea Voievodului Nicolae Mavrocordat,
având drept ctitorã pe Tatiana Hagi Dina – nume purtat ºi
de schit –, cãlugãritã sub numele de Timotheia Monahia
sau Kiriaki Schimonahia. Tatiana Hagi Dina fusese în robie
la otomani. Eliberându-se, a vrut sã-i mulþumeascã lui
Dumnezeu, construind acest schit. Ca arhitecturã, schitul
aparþine stilului brâncovenesc, iar ca hram a fost aleasã
sãrbãtoarea „Buna Vestire”. La întemeierea „Schitului
Maicilor”, Smaranda Doamna, soþia Domnitorului
Constantin Mavrocordat, i-a dãruit 300 de stânjeni din moºia
domneascã. Pentru zidirea bisericii, ispravnic a fost Pashali,
mare cãpitan de seimeni (mercenari). „Schitul Maicilor” a
devenit metoh al schitului de maici de la Þigãneºti, iar, la
data de 1 noiembrie 1730, este închinat Mitropoliei de însãºi
ctitora sa. De-a lungul acelor ani, ctitorii acestei frumoase
OPINIA NAÞIONALÃ
mãnãstiri au înzestrat-o cu mai multe proprietãþi, iar în bisericã
au fost aduse fragmente din moaºtele Sfinþilor Nicolae ºi
Haralambie, care se pãstreazã pânã astãzi în piciorul „Mesei
de Jertf㔠din „Sfântul Altar”. Acest obicei, ca sfinte moaºte
ale sfinþilor pãrinþi sã fie „ascunse” în piciorul „Mesei din
Altar”, oferea ºanse la sfinþire a bisericii ºi de îndeplinire a
rugãciunilor tuturor credincioºilor. Poate ºi aceastã ºansã a
translatãrii bisericii a apãrut datoritã faptului cã sfinþii au
„lucrat” prin moaºtele lor ºi au fãcut ca aceastã clãdire –
monument sã nu fie demolatã.
Închinat Mitropoliei Þãrii Româneºti, dupã secularizare,
„Schitul Maicilor” este trecut din anul 1865 sub epitropia
Bisericii „Sfântul Nicolae - Alba Postãvari”, pânã în anul 1926,
când trece din nou la Mãnãstirea Þigãneºti (jud. Ilfov). Din
anul 1951, „Schitul Maicilor” a devenit paraclis patriarhal.
În anul 1896, biserica este reparatã de Vasile Ion ºi
soþia sa Elena, în zilele Regelui Carol I ºi ale Mitropolitului
Primat Ghenadie Petrescu. Atunci s-au desfiinþat coloanele
ºi arcada ce despãrþea pronaosul de naos, fiind repictatã,
peste fresca originalã, de cãtre Ghiþã Ionescu din Piteºti ºi
de G. Stoenescu. Dupã cutremurul din anul 1940, „Schitul
Maicilor” a fost consolidat. Ansamblul a mai fost restaurat
între anii 1955 ºi 1958 de cãtre Serviciul Tehnic al Patriarhiei,
prin grija personalã a Patriarhului Iustinian, într-o formã
armonioasã ºi unitarã. Arhitecþii Dumitru Ionescu-Berechet
(1896-1969), Richard Lieblich ºi inginerul Dumitru Ionescu
au condus lucrãrile. Clãdirile din jurul bisericii, destinate
atunci parþial Institutului Biblic, s-au refãcut într-o
arhitecturã de inspiraþie brâncoveneascã, având etaj cu
foiºor ºi parter cu logii - câte trei arcade sprijinite pe
coloane în torsadã - ce reluau elemente folosite ºi la
Mãnãstirile Comana, Hurez ºi la pridvorul bisericuþei de
aici. Biserica ºi cuhnia din anul 1726 împreunã cu ansamblul
de clãdiri ale schitului erau de dimensiuni modeste, dar
aveau o deosebit de izbutitã proporþie a spaþiilor ºi
decoraþiilor, realizate într-o arhitecturã româneascã,
specificã stilului muntenesc din secolul al XVIII-lea.
Trista epocã totalitarã a pus capãt existenþei acestui
cadru proporþionat, ce dãdea intimitate spaþiului construit.
Trebuia eliberat terenul pentru ridicarea „Casei Republicii”.
În anul 1980, preotul paroh de atunci, Mihai Ionescu,
s-a opus cu vehemenþã directivelor de demolare. Clãdirile
înconjurãtoare au fost însã demolate în anul 1982,
iar bisericuþa mutatã - translatatã - cu 245 de metri spre
rãsãrit, pe strada Mitropolit Antim Ivireanu. În urma
proiectului ceauºist „Casa Poporului”, schitul a fost
înghesuit în spatele blocurilor de pe Bulevardul Unirii,
pentru a fi scãpat de la demolare. A fost însã mutatã doar
biserica, cu o greutate de 745 de tone, prin ridicare 1,67 m
ºi deplasare 245 metri, fãrã chilii, care au fost distruse. Se
poate gãsi ºi astãzi în spatele sediului SRI, lângã
Mãnãstirea Antim. Dupã demolarea corpului de clãdiri din
1059 – 29 august 2023
jurul Bisericii „Schitul Maicilor”, Atelierele Institutului
Biblic ºi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române au fost
mutate într-un nou ansamblu din Bucureºti - ªoseaua
Olteniþei nr. 255, Bucureºti, sector 4 - construit între anii
1987-1989. Acestea se aflã aproape de intrarea în comuna
Popeºti-Leordeni. Dupã translatare ºi reaºezare, biserica a
funcþionat timp de o lunã, dupã care a fost opritã oficierea
slujbelor de cãtre regimul comunist, monumentul fiind
închis. Unele lucrãri de reparaþii s-au mai efectuat în
interior, pe ascuns. Abia în anul 1995, prin grija pãrintelui
Adrian Isac, au fost gãsite fonduri pentru restaurarea picturii
de cãtre pictorul Claudiu Moldoveanu. „Schitul Maicilor”
s-a resfinþit atunci, la data de 19 noiembrie 1995, de cãtre
P.S. episcop Teofan Sinaitul, arhimandritul Sofian Boghiu
ºi pãrintele profesor Constantin Galeriu. Lucrãrile de
reparare, amenajare ºi restaurare odatã finalizate au permis
ca pe data de 17 noiembrie 1996 biserica sã fie redatã cultului.
Biserica, aparþinãtoare stilului brâncovenesc, este în
formã de navã cu dimensiunile de 17.75 x 6.80 metri, cu un
singur turn-clopotniþã pe pronaos - înalt de 15.5 metri - la
care se ajunge pe o scãriþã închisã într-un turnuleþ, adosat
pe faþada de nord. Pronaosul ºi naosul sunt acoperite cu
calote sferice rezemate pe arce dublou, prin intermediul
pandantivilor. „Schitul Maicilor” are un pridvor deschis,
cu trei arcade în acoladã înãlþate, sprijinite pe colonete din
piatrã în torsadã, cu capiteluri ºi baze ornamentate. Faþadele
au ca decoraþie firide terminate în acoladã, desfãºurate pe
toatã înãlþimea monumentului, strãpunse la partea inferioarã
de ferestrele cu rame din piatrã. Bisericuþa este ridicatã pe
un soclu înalt de circa un metru. Acoperiºul are învelitoare
din olane. Un frumos chenar de piatrã sculptat înconjoarã
portalul de intrare. Pardoseala pridvorului ºi naosului s-a
pavat cu marmorã de Ruºchiþa.
„Schitul Maicilor” este ca o adevãratã bijuterie ascunsã.
Astãzi este necesarã reamenajarea spaþiului ce înconjoarã
acest monument de arhitecturã sau retranslatarea din
aceastã zonã de edificii, cu care nu are nici o legãturã, ºi
punerea lui în adevãrata sa valoare.
Biserica „Schitul Maicilor”, în zilele noastre, ca ºi în trecut,
este renumitã prin existenþa icoanei fãcãtoare de minuni a
Maicii Domnului, dãruitã de cãtre ctitorã. La icoana Maicii
Domnului, pãstratã încã dintru început în bisericuþa schitului,
mulþi credincioºi ºi-au aflat mângâiere ºi ajutor în nevoi.
Pentru mai multe informaþii despre Biserica „Schitul
Maicilor”, puteþi sã o vizitaþi pe strada Mitropolit Antim
Ivireanu nr. 49, sector 4, Bucureºti.
crestinortodox.ro; uranusacum.ro; biserici.org;
voluntaripentrupatrimoniu.turismistoric.ro
historia.ro; arhiepiscopiabucurestiului.ro;
Surse: schitulmaicilor.ro; cimec.ro;
biserici-din-bucuresti.fandom.com;