01 TeoriaCircuitelor Trifazat Curs1

Technical University of Cluj-Napoca
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE - 2

Ioan Marius Purcar
marius.purcar@ethm.utcluj.ro
Cursuri 1
ELEMENTE GENERALE
Curs
Marius Purcar
Seminar
Dan Ovidiu Micu
Bibliografie
Teorie
1. E. Simion, T. Maghiar, Electrotehnica, EDP București, 1981
2. C. Sora, Bazele electrotehnicii, EDP București, 1982
3. C. Mocanu, Teoria câmpului electromagnetic, EDP București, 1981
4. M Iordache, L. Dumitriu, Teoria moderna a circuitelor electrice, Ed. All Educational, 2000
5. Gh. Mindru, Teoria circuitelor electrice, Ed. UTPRESS Cluj-Napoca, 2004
Probleme
1. M. Preda, P. Cristea, F. Manea, Bazele electrotehnicii – probleme, EDP București, 1980
2. R. Răduleț, Bazele electrotehnicii – probleme, EDP București, 1981
3. D. Micu, V. Topa, Bazele electrotehnicii. Probleme de circuite electrice, LITO IPCN, Cluj-
Napoca, 1987
Curs 1
TCE-2
2
ELEMENTE GENERALE
Structura cursului
Curs Nr. ore
1. Circuite electrice trifazate. Introducere 2
2. Conexiunile circuitelor trifazate. 2
3. Rezolvarea circuitelor trifazate. Puterea in circuite trifazate 2
4. Metoda componentelor simetrice pentru circuite trifazate 2
5. Cuadripoli. Introducere. Ecuațiile cuadripolului 2
6. Cuadripoli. Scheme echivalente ale cuadripolului. Încercările cuadripolului 2
7. Cuadripoli degenerați. Conexiunile cuadripolilor 2
8. Cuadripoli simetrici. Filtre electrice de frecventa 2
9. Regimul nesinusoidal in circuite electrice. Introducere. Mărimi specific regimului nesinusoidal 2
10. Puterea in regim nesinusoidal. Rezolvarea circuitelor electrice in regim nesinusoidal 2
11. Regimul tranzitoriu in circuite electrice. Introducere. Teoremele de comutație 2
12. Circuite simple de ordinul I in regim tranzitoriu. Interpretarea constantei de timp 2
13. Metoda transformatei Laplace pentru rezolvarea problemelor de regim tranzitoriu 2
14. Metoda integralei Duhamel pentru rezolvarea problemelor de regim tranzitoriu 2
Curs 1
TCE-2
3
CIRCUITE ELECTRICE TRIFAZATE
CUPRINS
REGIMUL PERMANENT SINUSOIDAL (recapitulare)

SISTEME TRIFAZATE SIMETRICE
CONEXIUNILE SISTEMELOR TRIFAZATE
Conexiunea în stea (Y)
Conexiunea triunghi (Δ sau D)
REZOLVAREA CIRCUITELOR ELECTRICE TRIFAZATE
Teorema potențialului punctului neutru
Receptor dezechilibrat în triunghi
Puteri în rețele trifazate dezechilibrate
Metoda componentelor simetrice pentru circuite trifazate
Curs 1
TCE-2
4
Tensiunea electromotoare (TEM), etem, sau simplu (e), prin orice buclă închisă sau circuit este egală viteza
de variație a fluxului magnetic prin acea buclă sau circuit.
𝜕Φ
𝑒𝑡𝑒𝑚 =−
𝜕𝑡
• TEM transformată datorită variației in timp a • TEM de mișcare a unui circuit:

câmpului magnetic B:
𝜕𝐵
𝑒𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ = ඵ 𝑟𝑜𝑡𝐸 ⋅ 𝑑 𝑠Ԧ = − ඵ ⋅ 𝑑 𝑠Ԧ 𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ = ර 𝑣Ԧ × 𝐵 ⋅ 𝑑𝑙Ԧ
𝜕𝑡
Γ 𝑆Γ 𝑆Γ Γ Γ
𝜕Φ 𝜕𝐵
𝑒𝑡𝑒𝑚 = − = −ඵ ⋅ 𝑑𝑠Ԧ + ර 𝑣Ԧ × 𝐵 ⋅ 𝑑𝑙Ԧ Legea lui Faraday sub
𝜕𝑡 𝜕𝑡
𝑆Γ Γ formă integrală
Curs 1
TCE-2
5
𝑑𝑙Ԧ
Direcția câmpului magnetic

𝐵
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒
= ර 𝐸 ⋅ 𝑑𝑙Ԧ
Γ
= ර 𝑣Ԧ × 𝐵 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ Curentul rezultat
Γ
Sensul de mișcare al buclei
Curs 1
TCE-2
6
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ 𝑣Ԧ
Γ
𝑑𝑙Ԧ
= ර 𝑣Ԧ × 𝐵 ⋅ 𝑑𝑙Ԧ 𝐵
Γ
Timp
Curs 1
TCE-2
7
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ 𝑑𝑙Ԧ 𝑣Ԧ
Γ 𝐵
= ර 𝑣Ԧ × 𝐵 ⋅ 𝑑𝑙Ԧ
Γ
Timp
Curs 1
TCE-2
8
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ
Ԧ
Γ 𝑑𝑙Ԧ 𝑑𝑙
𝐵
Γ 𝐵 𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
9
Γ
𝑑𝑙Ԧ
Γ
𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
10
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ 𝑑𝑙Ԧ
Γ
Γ
𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
11
Γ
𝑣Ԧ
Γ 𝑑𝑙Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
12
Γ 𝑑𝑙Ԧ
Γ 𝐵
𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
13
𝑑𝑙Ԧ
Γ
𝐵
Γ
𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
14
𝑒𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒 = ර 𝐸 ⋅ 𝑑 𝑙Ԧ 𝑑𝑙Ԧ
Γ
Γ
𝑣Ԧ
Timp
Curs 1
TCE-2
15
CURENTUL ELECTRIC SINUSOIDAL - EXEMPLU
https://www.youtube.com/watch?v=4oRT7PoXSS0
Curs 1
TCE-2
16
Neutru
Minim Minim
Maxim Maxim
Minim Minim
Curs 1
TCE-2
17
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic în poziție neutră

Curentul este zero
Curs 1
TCE-2
18
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic spre poziția nord

Curent direct cu tendință crescătoare
Curs 1
TCE-2
19
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic în poziția nord

Curent direct cu tendință descrescătoare
Curs 1
TCE-2
20
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic spre poziția nord

Curent direct maxim
Curs 1
TCE-2
21
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)

Curentul este zero
Curs 1
TCE-2
22
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic spre poziția sud

Curent invers cu tendință crescătoare
Curs 1
TCE-2
23
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic în poziția sud

Curent invers maxim
Curs 1
TCE-2
24
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)
Pol magnetic spre poziția sud

Curent invers cu tendință descrescătoare
Curs 1
TCE-2
25
Pozitiv
(Nord)
Neutru
Negati
v
(Sud)

Curentul este zero
Curs 1
TCE-2
26
Frecvența = nr de cicluri într-o secundă, se

măsoară în Hertz (Hz)
Pozitiv
Neutru
Negativ
50 Hz = 50 cicluri/ secunda
Curs 1
TCE-2
27
Frecvența = nr de cicluri într-o secundă, se

măsoară în Hertz (Hz)
Pozitiv
Neutru
Negativ
𝜔 = 2𝜋𝑓 – pulsația [rad/s]
Curs 1
TCE-2
28
METODE DE REPREZENTARE SIMBOLICĂ A MĂRIMILOR SINUSOIDALE
Reprezentarea geometrică (prin fazori)
𝑖 = 𝐼 2 sin( 𝜔𝑡 + 𝛾)
𝑖(𝑡1) =|| OA ||= I 2
Lui i se poate ataşa în planul x0Oy0 un vector 𝑂𝐴
al cărui modul este: 𝑖(𝑡2) 𝑖
|| OA ||= I 2 𝑡1 𝑡2
şi care formează cu axa Ox0 unghiul: i = I 2 sin(t +  )
 T
AOx0 = t + 
Vectorul 𝑂𝐴 se numește fazor.
• nu reprezintă un curent electric, ci el este

numai un simbol al curentului electric. 𝑖(𝑡1) 𝐼 2
OA = I 2 / t +  simplificat: 𝑖(𝑡2)
Axa Ox, care face un unghi ωt cu axa Ox0,

se numeşte axa origine de fază.
Curs 1
TCE-2
29
Corespondenţa operaţiunilor în reprezentarea fazorială.
a) Amplificarea cu un scalar λ
Fazorul reprezentativ îşi măreşte deci modulul de λ ori, fără a-şi modifica faza.
b) Adunarea i1 + i 2 →
 OA1 + OA 2 = I1 2 / t +  1 + I 2 2 / t +  2
Curs 1
TCE-2
30
c) Derivarea
di → 
 I 2 t +  +
2
dt
Rezultatul derivării: un fazor care are modulul de ω ori mai mare,

rotit cu π/2 înainte (deci în sens trigonometric).
Curs 1
TCE-2
31
d) Integrarea


→ I
idt  2 / t +  −
 2
Rezultatul integrării: un fazor care are

modulul de ω ori mai mic,
rotit cu π/2 în urmă (deci în sens orar).
Observații - reprezentare fazorială simplificată:

a) Dacă mărimile fazoriale au aceiași pulsație rezultă că in sistemul de coordonate x0y care se rotește in sens
trigonometric cu viteza  toți fazorii sunt ficși. Astfel 0x nu se mai trasează deoarece in toate problemele
unul dintre fazorii reprezentativi (tensiune sau curent) se iau ca origine de fază. Toate celelalte mărimi vor
apărea defazate înainte sau înapoi față de acesta.
b) Deoarece toate mărimile conțin termenul 2 acesta poate fi suprimat.
Curs 1
TCE-2
32
Reprezentarea analitică (în complex)
Mărimii sinusoidale de forma: 𝑖 = 𝐼 2 sin( 𝜔𝑡 + 𝛾)
Se atașează în planul complex simbolul i, numit valoare instantanee
complexă având forma: 𝑖 = 𝐼 2𝑒 𝑗(𝜔𝑡+𝛾)
Există corespondenţa biunivocă: 𝑖 = 𝐼 2 sin( 𝜔𝑡 + 𝛾)→

← 𝑖 = 𝐼 2𝑒
𝑗(𝜔𝑡+𝛾)
Proiecţia sa pe axa imaginară este chiar mărimea sinusoidală:
i = m (i ) = m [ I 2e j (t + ) ]
Se deduce din formula lui Euler:
𝑖 = 𝐼 2𝑒 𝑗(𝜔𝑡+γ) = 𝐼 2 cos 𝜔𝑡 + γ + j 𝐼 2sin(𝜔𝑡 + γ)
Corespondenţa operaţiilor în reprezentarea complexă.
a) Adunarea: i1 + i 2 →
 i1 + i 2
→
b) Amplificarea:   i i
Curs 1
TCE-2
33
Corespondenţa operaţiilor în reprezentarea complexă.
a) Adunarea: i1 + i 2 →
 i1 + i 2
→
b) Amplificarea:   i i
di
c) Derivarea:  j i
dt
1
 idt  j  i
d) Integrarea:
Observaţie importantă - reprezentarea in complex simplificat:

Planul complex a lui Gauss se identifică cu planul x0y al reprezentării geometrice simplificate. In acest caz
numerele geometrice nu mai sunt funcții de timp, iar termenul 2 este suprimat
i = I 2 sin(t +  ) →
 I = Ie j
Mărimea I se numeşte valoare efectivă complexă.
Curs 1
TCE-2
34
CARACTERIZAREA CIRCUITELOR PRIN MĂRIMI COMPLEXE
u = U 2 sin(t +  ) U = U  e j
i = I 2 sin(t +  ) I = I  e j
Impedanța complexă
U
Z = = f1 ( , R, L, C ,...)
I
U Ue j U j (  − ) U U
Z = = j = e = cos(  −  ) + j sin(  −  )
I Ie I I I
U
Dar = Z este impedanţa (reală), iar  −  =  este defazajul.
I Z
Se obţine: Z = Z  e j = R + jX X
𝑈
𝑅= cos 𝜙 = 𝑍 cos 𝜑
𝐼
𝑈
𝑋 = sin 𝜙 = 𝑍 sin 𝜑 Reactanță R
𝐼
Curs 1
TCE-2
35
Calculul curentului:
U Ue j  U j (  − )
I= = = e
Z Ze j Z
jt U
i = Im[ 2 I  e ]= 2 sin(t +  −  )
Z
Deoarece impedanţa complexă este un număr complex, se
poate reprezenta într-un plan complex (“al impedanţelor” sau
planul Z).
Curs 1
TCE-2
36
Admitanța complexă
I 1
Y= = = g1 ( ; R, L, C ,...)
U Z
I  e j I − j (  − ) I I
Y= = e = cos(  −  ) − j  sin(  −  )
U  e j U U U
Y = Y  e − j = G − jB
− j
Calculul curentului: I = U  Y = UYe = UYe j (  − )
iar i (t ) = Im[ 2 Ie jt ] = UY 2 sin(t +  −  )
Admitanţa complexă se poate reprezenta în planul complex (“al

admitanţelor”).
Curs 1
TCE-2
37
Puterea complexă

S =U I
Rezultă:
S = Ue j  Ie − j = UIe j (  − ) = UIe j = Se j = UI (cos  + j sin  ) = P + jQ
P = UI cos  = S cos  , Q = UI sin  = S sin 

Valoarea complex conjugată a puterii complexe:
S * = U * I = UIe − j = UI cos  − jUI sin  = P − jQ
Se operează cu puterea complex conjugată atunci când conjugata imaginii in complex a tensiunii se
calculează mai ușor decât conjugata imaginii in complex a curentului. De exemplu când U este luat
origine de fază: U=U*=U
Puterea complexă se poate reprezenta în planul complex “al puterilor” (planul S)

Curs 1
TCE-2
38
1. CAMPUL MAGNETIC ROTITOR
3 înfășurări (faze) dispuse fiecare la 120o
Curs 1
TCE-2
39
2. CURENTUL ELECTRIC TRIFAZAT - EXEMPLU
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Creștere - Nord
Faza 2
Maximum - Sud
Faza 3
Descreștere - Nord
120o
Faze
intre faze Faza 2
Curs 1
TCE-2
40
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Creștere - Nord
Faza 2
Descreștere - Sud
Faza 3
Neutru
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
41
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Maximum - Nord
Faza 2
Neutru
Faza 3
Creștere - Sud
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
42
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Descreștere - Nord
Faza 2
Neutru
Faza 3
Maximum - Sud
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
43
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Neutru
Faza 2
Creștere - Nord
Faza 3
Descreștere - Sud
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
44
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Creștere - Sud
Faza 2
Maximum - Nord
Faza 3
Descreștere - Sud
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
45
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Maximum - Sud
Faza 2
Descreștere - Nord
Faza 3
Creștere - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
46
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Maximum - Sud
Faza 2
Descreștere - Nord
Faza 3
Creștere - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
47
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Descreștere - Sud
Faza 2
Creștere - Sud
Faza 3
Maximum - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
48
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Neutru
Faza 2
Creștere - Sud
Faza 3
Maximum - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
49
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Neutru
Faza 2
Maximum - Sud
Faza 3
Descreștere - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
50
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Creștere - Nord
Faza 2
Maximum - Sud
Faza 3
Descreștere - Nord
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
51
Faza 1
Faza 3
Faza 1
Maximum -Nord
Faza 2
Descreștere - Sud
Faza 3
Creștere - Sud
Faze
Faza 2
Curs 1
TCE-2
52
2. CURENTUL ELECTRIC TRIFAZAT – DE CE?
• La 220V un circuit de 20A poate transporta o putere de 4400VA

• La 220V un circuit trifazat de 20A poate transporta o putere de 3 ori mai mare → 13200VA
• Sistemele monofazate furnizează energie pulsatorie → motoarele tind să producă mai multe
vibrații; alimentarea ”constantă” a sistemelor trifazate are ca rezultat o funcționare mai stabilă
↑ Mai multe faze → stabilitate mai ridicată
↓ Mai multe faze → necesită mai multe circuite (fire)→ costuri mai ridicate
• Motoarele monofazate nu pot porni singure, necesitând dispozitive externe. Motoarele

trifazate pot porni doar de la sursa de alimentare și pot ușor inversa direcția dacă se comută
doi conductori unul cu celălalt
• Motoarele trifazate au un factor de putere mai mare, → consumă mai puțini volt-amperi pentru
o sarcină și o eficiență date. Unele tarife la electricitate includ taxe pentru factorul de putere
deficitar, iar motoarele trifazate pot ajuta la reducerea acestora.
Curs 1
TCE-2
53
3. SISTEME TRIFAZATE
𝑖1
𝑖2 - Cei trei curenți formează un sistem trifazat,

Receptor
trifazat
- Sunt mărimi sinusoidale de aceeași frecvență.
𝑖3
𝐼2
𝐼3
𝑖1 𝑡 = 𝐼1 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾1 𝐼1 = 𝐼1 𝑒 𝑗𝛾1
𝑖2 𝑡 = 𝐼2 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾2 𝐼2 = 𝐼2 𝑒 𝑗𝛾2 𝛾3 𝛾2 𝐼1
𝑖3 𝑡 = 𝐼3 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾3 𝐼3 = 𝐼3 𝑒 𝑗𝛾3 𝛾1
0
Curs 1
TCE-2
54
3.1 SISTEME TRIFAZATE SIMETRICE
2𝜋Τ3 𝐼1
𝐼2 𝛾2 𝐼1 𝑈1
𝐼2 Receptor
𝛾1
𝑈2 trifazat
𝛾3 0 𝐼3
𝑈3
2𝜋Τ3 2𝜋Τ3
𝐼
𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0
𝐼3
Un sistem este simetric dacă îndeplinește două condiții:

a) condiția egalității modulelor: |𝐼1 | = |𝐼2 | = |𝐼3 | = 𝐼
b) condiția fazelor: 𝛾1 − 𝛾2 = 𝛾2 − 𝛾3 = 𝛾3 − 𝛾1 = 2𝜋Τ3
Curs 1
TCE-2
55
𝑈1
𝑈2 𝐼2 2𝜋Τ3 𝜑
𝜑 𝛾2 𝐼1
𝛾1
𝛾3 0
2𝜋Τ3 2𝜋Τ3
𝐼
𝜑
Steaua tensiunilor 𝐼3 𝑈3
𝜑 = 𝛾𝑈 − 𝛾𝐼 → se măsoară de la curent spre tensiune

𝜑 > 0 → caracter inductiv
𝜑 < 0 → caracter capacitiv
𝜑 = 0 → caracter rezistiv cos 𝜑 → factorul de calitate
Curs 1
TCE-2
56
3.1.1 Sistemul direct
𝑖1 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾
𝐼1 = 𝐼𝑒 𝑗𝛾
2𝜋 2𝜋
𝑖2 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾 − 𝑗(𝛾− )
3 𝐼2 = 𝐼𝑒 3
4𝜋
4𝜋 𝐼3 = 𝐼𝑒 𝑗(𝛾− 3 )
𝑖3 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾 −
3
3.1.2 Sistemul invers
𝑖1 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾
𝐼1 = 𝐼𝑒 𝑗𝛾
2𝜋 2𝜋
𝑖2 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾 + 𝐼2 = 𝐼𝑒 𝑗(𝛾+ 3 )
3
4𝜋
4𝜋 𝐼3 = 𝐼𝑒 𝑗(𝛾+ 3 )
𝑖3 𝑡 = 𝐼 2 sin 𝜔𝑡 + 𝛾 +
3
Curs 1
TCE-2
57
3.1.3 Operatorul de rotație:
2𝜋
𝑗3 1 3
𝑎= 𝑒 =− +𝑗 ,
2 2
4𝜋 2𝜋 1 3 1 3 1 3

2 𝑗 −𝑗
𝑎 =𝑒 3 =𝑒 3 =− −𝑗 1 + 𝑎 + 𝑎2 = 1 − + 𝑗 − −𝑗 =0
2 2 2 2 2 2
𝑎3 = 1
𝐼1 = 𝐼𝑒 𝑗 𝛾 = 𝐼1 ⋅ 1 1
൞𝐼2 = 𝐼1 𝑎2 ቐ𝑎2
1. Succesiunea directa (Sd) 𝐼3 = 𝐼1 𝑎 𝑎
𝐼1 = 𝐼1 ⋅ 1 1 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 𝐼(1 + 𝑎 + 𝑎2 ) = 0,
൞𝐼2 = 𝐼1 𝑎 ቐ𝑎
2. Succesiunea inversă (Si) 𝐼3 = 𝐼1 𝑎2 𝑎2 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 ≠ 0
Curs 1
TCE-2
58
3.1.4 Operatorul de rotație, operații în sisteme trifazate

𝑎 − 𝑎2 = 𝑗 3
2𝜋
𝑗3 1 3
𝑎= 𝑒 =− +𝑗
2 2
2 𝑗
4𝜋
−𝑗
2𝜋 1 3 𝑎
𝑎 =𝑒 3 =𝑒 3 =− −𝑗 𝜋
𝑗
2 2 1 − 𝑎2 = 3𝑒 6
𝑎3 = 1 2𝜋 𝜋
1 2
3
3
2𝜋
3
0 1
1
3 3 𝜋
1 − 𝑎 = 3𝑒 −𝑗 6
𝑎2
Curs 1
TCE-2
59
3.1.5 Operații în sisteme trifazate
a) suma a doi fazori: 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0 ⇒ 𝐼1 + 𝐼2 = −𝐼3

𝜋
𝑗
b) diferența a doi fazori: 𝐼1 − 𝐼2 = 𝐼 − 𝑎2 𝐼 = 𝐼(1 − 𝑎2) = 𝐼 3𝑒 . 6
𝜋
𝑗6
𝐼1 − 𝐼2 = 𝐼 3𝑒
Curs 1
TCE-2
60
3.1.5 Operații în sisteme trifazate
a) suma a doi fazori: 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0 ⇒ 𝐼1 + 𝐼2 = −𝐼3

𝜋
𝑗
b) diferența a doi fazori: 𝐼1 − 𝐼2 = 𝐼 − 𝑎2 𝐼 = 𝐼(1 − 𝑎2) = 𝐼 3𝑒 . 6
𝜋
𝑗6
𝐼1 − 𝐼2 = 𝐼 3𝑒
Curs 1
TCE-2
61
Exemplu MATLAB
Metoda potențialului la noduri
În metoda potențialelor nodurilor se operează cu noi variabile numite „potenţialele nodurilor”, egale ca număr cu numărul
nodurilor independente N-1 ale rețelei.
Alegându-se nodul de referință N, față de acest nod, celelalte noduri ale reţelei au potențialele: V1, V2 ... Vn, care satisfac
sistemul de ecuații (unde n=N-1):
 Y 11V 1 + Y 12V 2 +  + Y 1n V n = I sc1 Ykk reprezintă suma admitanțelor laturilor care sunt legate la nodul k;
 Ykj reprezintă suma cu semn schimbat a admitanţelor laturilor care leagă
Y 21V 1 + Y 22V 2 +  + Y 2 n V n = I sc 2 direct nodurile k şi j.

  Isck (curentul de scurtcircuit) reprezintă suma curenţilor injectaţi în nodul k de
către sursele de t.e.m. ale laturilor care se leagă la nodul k:
Y n1V + Y n 2V +  + Y nn V = I scn
 1 2 n
N −1
I sck =
j =1
Y jk E jk
Dacă o latură are impedanța proprie nulă, ea are admitanța infinită și ecuațiile își pierd sensul =>
Se scriu ecuații de noduri doar pentru nodurile la care sunt legate laturi cu impedanțe nenule. Această scădere a numărului de ecuații de noduri
este compensată de faptul că pentru astfel de laturi diferența de potențial la borne este egală cu tensiunea electromotoare cu semn schimbat,
obținându-se astfel ecuații suplimentare care completează sistemul de ecuații:
Ubc=Vb-Vc=-Ek
Curs 1
TCE-2
62
Obiective
Metoda potențialului la noduri
(1) Se alege nodul de referință şi nodurile
pentru care se scriu ecuațiile
(2) Se calculează admitanțele proprii şi de

cuplaj între noduri, precum şi
curenții de scurtcircuit injectați în noduri
(3) Se scriu ecuațiile potențialelor la noduri

 Y 11V 1 + Y 12V 2 +  + Y 1n V n = I sc1

Y 21V 1 + Y 22V 2 +  + Y 2 n V n = I sc 2

 
Y n1V + Y n 2V +  + Y nn V = I scn
 1 2 n
(4) Se rezolvă sistemul în raport cu

potențialele de noduri. Se aleg sensuri de
referință pentru curenții de laturi şi se
calculează tensiunile la bornele laturilor după
regula de la receptoare
Observație: Metoda potențialelor nodurilor este avantajoasă pentru
(5) După rezolvarea sistemului pentru a afla
curenții dintr-o latură a circuitului trebuie rețele cu număr mic de noduri, conducând Ia un sistem de ecuații cu
aplicată legea lui Ohm: mai puține necunoscute (N-1) decât în cazul metodei curenților
Ek+Vk=ZkIk=>Ik=(Ek+Vk)/Zk independenți (L-N+1).
Curs 1
TCE-2
63
Exemplu MATLAB
V1 V2
%Exemplul 1-1
R1=2; R2=2; R3=3; R4=4; R5=5; Vin=12; IA=2;
A=[1/R1+1/R2+1/R3, -1/R3; -1/R3, 1/R3+1/R4+1/R5]
Vnode = inv(A)*[Vin/R1;IA]
V1=Vnode(1)
V2=Vnode(2)
IR3= (V1-V2)/R3
IR5=V2/R5
Curs 1
TCE-2
64
PYTHON
https://docs.conda.io/en/latest/miniconda.html https://numpy.org/install/
Miniconda
Miniconda is a free minimal installer for conda. It is a
small, bootstrap version of Anaconda that includes only
conda, Python, the packages they depend on, and a small
number of other useful packages, including pip, zlib and a
few others. Use the conda install command to install 720+
additional conda packages from the Anaconda repository.
Curs 1
TCE-2
65

01 TeoriaCircuitelor Trifazat Curs1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 TeoriaCircuitelor Trifazat Curs1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Technical University of Cluj-Napoca

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE - 2

REGIMUL PERMANENT SINUSOIDAL (recapitulare)

• TEM transformată datorită variației in timp a • TEM de mișcare a unui circuit:

Direcția câmpului magnetic

Pol magnetic în poziție neutră

Pol magnetic spre poziția nord

Pol magnetic în poziția nord

Pol magnetic spre poziția nord

Pol magnetic în poziție neutră

Pol magnetic spre poziția sud

Pol magnetic în poziția sud

Pol magnetic spre poziția sud

Pol magnetic în poziție neutră

Frecvența = nr de cicluri într-o secundă, se

Frecvența = nr de cicluri într-o secundă, se

𝜔 = 2𝜋𝑓 – pulsația [rad/s]

• nu reprezintă un curent electric, ci el este

Axa Ox, care face un unghi ωt cu axa Ox0,

Rezultatul derivării: un fazor care are modulul de ω ori mai mare,

Rezultatul integrării: un fazor care are

Observații - reprezentare fazorială simplificată:

Există corespondenţa biunivocă: 𝑖 = 𝐼 2 sin( 𝜔𝑡 + 𝛾)→

Proiecţia sa pe axa imaginară este chiar mărimea sinusoidală:

Corespondenţa operaţiilor în reprezentarea complexă.

Observaţie importantă - reprezentarea in complex simplificat:

Admitanţa complexă se poate reprezenta în planul complex (“al

P = UI cos  = S cos  , Q = UI sin  = S sin 

Puterea complexă se poate reprezenta în planul complex “al puterilor” (planul S)

3 înfășurări (faze) dispuse fiecare la 120o

• La 220V un circuit de 20A poate transporta o putere de 4400VA

• Motoarele monofazate nu pot porni singure, necesitând dispozitive externe. Motoarele

𝑖2 - Cei trei curenți formează un sistem trifazat,

Un sistem este simetric dacă îndeplinește două condiții:

𝜑 = 𝛾𝑈 − 𝛾𝐼 → se măsoară de la curent spre tensiune

3.1.1 Sistemul direct

3.1.2 Sistemul invers

3.1.4 Operatorul de rotație, operații în sisteme trifazate

3.1.5 Operații în sisteme trifazate

a) suma a doi fazori: 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0 ⇒ 𝐼1 + 𝐼2 = −𝐼3

3.1.5 Operații în sisteme trifazate

a) suma a doi fazori: 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 0 ⇒ 𝐼1 + 𝐼2 = −𝐼3

(2) Se calculează admitanțele proprii şi de

(3) Se scriu ecuațiile potențialelor la noduri

(4) Se rezolvă sistemul în raport cu

S-ar putea să vă placă și