DEŞI FRANCEZII L-AU CONSIDERAT HIDOS ÎNCĂ DIN MOMENTUL

„NAŞTERII“, ASTĂZI ESTE UNUL DIN PRINCIPALELE PUNCTE DE

ATRACŢIE ALE PARISULUI ŞI UNUL DINTRE CELE MAI VIZITATE
OBIECTIVE TURISTICE DIN LUME.
POVESTEA FAIMOASEI CONSTRUCŢII DE OŢEL POATE FI CONSIDERATĂ O
ADEVĂRATĂ EPOPEE. TURNUL EIFFEL A AJUNS SĂ FIE ELEMENTUL
REPREZENTATIV AL FRANŢEI ÎN URMA CÂŞTIGĂRII UNUI CONCURS DE
ARHITECTURĂ LANSAT CU PRILEJUL EXPOZITIEI UNIVERSALE DIN 1889.
LA ACEST CONCURS AU FOST ÎNSCRISE 107 PROIECTE, IAR
CÂŞTIGĂTORUL A FOST CEL PREZENTAT DE GUSTAVE EIFFEL
(ANTREPRENOR), MAURICE KOECHLIN, EMILE NOUGUIER (INGINERI) ŞI
STEPHEN SAUVESTRE (ARHITECT). ASTFEL, LA DATA DE 26 IANUARIE
1887, S-A ÎNCEPUT SĂPAREA FUNDAŢIILOR PENTRU TURNUL DE METAL
ÎNALT DE 324 DE METRI CARE AVEA SĂ INTRE ÎN ISTORIE. TIMP DE
CINCI LUNI, MUNCITORII AU SĂPAT FUNDAŢIILE, FOLOSINDU-SE DOAR
DE LOPATĂ. DUPĂ ISPRĂVIREA FUNDAŢIEI ŞI FIXAREA CELOR PATRU
PICIOARE ALE TURNULUI, CONSTRUCŢIA A ÎNCEPUT SĂ SE ÎNALŢE
VĂZÂND CU OCHII. MONUMENTUL DE SEAMĂ AL FRANCEZILOR A FOST
INAUGURAT LA DATA DE 31 MARTIE 1889, ZI ÎN CARE GUSTAVE EIFFEL
A URCAT CELE 1710 TREPTE ALE TURNULUI ŞI A PUS ÎN VÂRF
DRAPELUL FRANŢEI.
DEŞI TURNUL EIFFEL ESTE FOARTE ADMIRAT ASTĂZI, ÎN URMĂ CU O
SUTĂ DE ANI ACEASTĂ MINUNE ARHITECTURALĂ A ISCAT NUMEROASE
CONTROVERSE ÎN RÂNDUL CONTEMPORANILOR SĂI. A FOST LĂUDAT ŞI
APRECIAT DE UNII, DAR A FOST PUS LA ZID DE MAJORITATE. UN GRUP
MARE DE ARTIŞTI, PRINTRE CARE CHARLES GARNIER (ARHITECTUL
OPEREI DIN PARIS) ŞI FIUL LUI ALEXANDRE DUMAS, AU PUBLICAT O
SCRISOARE DESCHISĂ ÎN ZIARUL LE TEMPS, PE 14 FEBRUARIE 1887, ŞI
AU PROTESTAT CONTRA TURNULUI, PE CARE ÎN CONSIDERAU HIDOS,
ADĂUGÂND CĂ ACESTA „DESFIGUREAZĂ PARISUL”.
ROMÂNII FAC PARTE DIN ISTORIA TURNULUI EIFFEL. ASTFEL, ÎN ANUL
2009, O ECHIPĂ DE 19 ALPINIŞTI UTILITARI ROMÂNI AU PARTICIPAT LA
LUCRĂRILE DE RECONDIŢIONARE DESTINATE CONSTRUCŢIEI. NU NUMAI
ASPECTUL ACTUAL DEPINDE DE MÂINILE UNOR PROFESIONIŞTI
ROMÂNI, CI ÎNSĂŞI EXISTENŢA EDIFICIULUI. STRUCTURA METALICĂ A
TURNULUI EIFFEL ESTE REALIZATĂ LA REŞIŢA, IAR OŢELUL PROVINE
DIN FURNALUL DE LA GOVĂŞDIA DIN LOCALITATEA GHELARI, JUDEŢUL
HUNEDOARA. TOT UN ROMÂN, INGINERUL GHEORGHE PĂNCULESCU, A
INVENTAT UN SISTEM DE ÎMBINARE A TRAVERSELOR DE CALE FERATĂ
CARE A FĂCUT POSIBILĂ CA ACEASTĂ STRUCTURĂ METALICĂ URIAŞĂ
SĂ STEA ÎN PICIOARE. GUSTAVE EIFFEL I-A FĂCUT O VIZITĂ
INGINERULUI ROMÂN, LA VĂLENII DE MUNTE, UNDE AU VORBIT DESPRE
ÎNĂLŢAREA, UNUI TURN IEŞIT DIN COMUN, LA PARIS, CU OCAZIA
EXPOZIŢIEI UNIVERSALE DIN 1889. PENTRU CONSTRUIREA TURNULUI,
GUSTAVE EIFFEL A UTILIZAT TEHNICA INVENTATĂ DE PĂNCULESCU,
FOLOSIND SUBANSAMBLURI METALICE CONFECŢIONATE LA SOL ŞI
ASAMBLATE PROGRESIV, PE MĂSURA ÎNĂLŢĂRII CONSTRUCŢIEI.
ÎN CIUDA CONTROVERSELOR, TURNUL EIFFEL ESTE UNA DIN
PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE ALE PARISULUI ŞI PRIMEŞTE,
ANUAL, ÎN JUR DE 6 MILIOANE DE VIZITATORI, AJUNGÂND, PÂNĂ ÎN
MOMENTUL DE FAŢĂ, SĂ FIE VIZITAT DE PESTE 200.000.000 DE
PERSOANE. VENITURILE GENERATE DE TURISMUL LA TURNUL EIFFEL
SUNT DE ORDINUL MILIOANELOR DE EURO, PREŢUL BILETELOR
VARIÂND ÎNTRE 3 ŞI 15 EURO, ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA VIZITATORULUI,
FOLOSIREA LIFTULUI SAU A SCĂRILOR, ŞI REDUCERILE PENTRU
PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI SAU COPII. ŞI ASTĂZI, FRANCEZII NU S-
AU LĂSAT PE DEPLIN CONVINŞI DE „FARMECUL“ TURNULUI, MULŢI
DINTRE EI CONSIDERÂNDU-L UN KITSCH, MAI ALES ÎN PREAJMA
SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ, CÂND ESTE ÎMBODOBIT CU BECULEŢE.
Inginerul Alexandre Gustave Eiffel (1832-1923), „tatăl” turnului Eiffel FOTO descoperă.ro