Unitate în diversitate

în luna francofoniei

Școala Gimnazială „Ion Bianu” Valea Lungă

Prof. Kusztos Alexandra

Unite de o limbă mamă – latina, despărțite de o soartă istorică ce a transformat-o, de-a

lungul timpului, pe una într-o putere cuceritoare, iar pe cealaltă, într-o țară mereu în schimbare
și cu bravi conducători care îi apărau granițele și independența, una sare în ajutorul celeilalte
pentru a fi păstrată pe harta lumii, în urma a două mari războaie. Devenite apoi Franța și
România de azi, cele două țări neo-romanice, descoperă că au în comun oameni de cultură, care
prin contribuțiile lor, le promovează și le îmbogățesc pe amândouă.
Franța și România, pe lângă faptul că împărtășesc secvențe de istorie comună,
împărtășesc și valori culturale (estetice, artistice, literare) și încurajează plurilingvismul.
De-a lungul secolului XIX și începutul secolului XX, limba franceză ocupa un loc
important în școlile românești și în educația românilor.
Civilizația franceză constituia un model de comportament, era o poartă deschisă spre
manifestarea culturii, mai ales în momentele în care în țara noastră existau diferite opreliști
pentru scrieri, pentru exprimarea liberă.
În domeniul literaturii, poporul francez se prezintă mereu recunoscător unor mari nume
de scriitori români, pe care, diferite contexte sociale și istorice, i-au condus pe teritoriul francez.
Dintre aceștia amintim: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran. Au scris direct în
limba franceză sau au existat traduceri foarte bune care au intermediat accesul publicului francez
la scrierile lor.

Mircea Eliade
1907-1986
Traité d'histoire des
religions (1949) – Tratat de istorie
a religiilor
Le mythe de l'éternel retour (1949)
- Mitul eternei reîntoarceri
Le Sacré et le Profane (1956) –
Sacru și profan

Emil Cioran (1911-1995)

Précis de décomposition - distins
în 1950 cu premiul Rivarol
-din 1949, când se stabilește la
Paris, va scrie doar în limba
franceză
-a plecat la vârsta de 26 de ani în
Franța, cu o bursă oferită de
Institutul Francez din București
 Eugen Ionescu (1909-1994),
maestrul teatrului absurdului, a scris
numeroase piese, dintre care cele mai
cunoscute sunt: La Cantatrice
Chauve, La Leçon, Les Chaises.
Piesele sale se joacă de peste 50 de
ani în teatrul din Paris.

Scriitorii români au plecat în Franța în perioada comunismului pentru reafirmare, pentru

recunoaștere, deoarece regimul politic din țară nu le era favorabil, iar Franța i-a primit cu
deschidere și cu dorința de afirmare culturală.
Scopul lor, indiferent de genul literar de care aparțineau, a fost întotdeauna promovarea
culturii române în afara granițelor României.
Aflați pe un teritoriu în care exprimarea era liberă, scriitorii români au dezvăluit în
operele lor adevărul despre istoria trăită în țara noastră.
Există și în prezent scriitori români care trăiesc în Franța și care scriu în cele două limbi,
aceștia contribuind la amplificarea legăturilor lingvistice și culturale româno-franceze,
promovând traducerile din limba română. Se organizează în acest sens diverse evenimente, cum
ar fi întâlnirea poetică „On vous sert un vers”, dedicată poeților franco-români, cum ar fi Radu
Bata.
Frumosul și arta constituie elemente de limbaj universal. Cunoscătorii nici măcar nu
trebuie să vorbească aceeași limbă ca să poată aprecia o operă de artă.
Acest limbaj universal duce imaginea României peste granițe și orice francez e capabil să
recunoască numele Constantin Brâncuși (1876-1957).

Constantin Brâncuși este unul dintre

cei mai mari sculptori ai omenirii. În
Franța, operele sale sunt expuse în
„Atelierele Brâncuși”, o replică a unei
sculpturi se află în stația de metrou
Madeleine, linia 14, Paris, „La
prière”(Rugăciunea).

Noi, ca popor privilegiat prin nașterea

lui Brâncuși în țara noastră, îi datorăm
cunoașterea operelor sale, dintre care
amintim:
Poarta sărutului – începută în 1907, Masa tăcerii - 1937
terminată în 1940

Coloana Infinitului
-inaugurată în 1938, face parte
alături de Masa tăcerii și
Poarta sărutului din
Ansamblul monumental de la
Târgu Jiu
-a fost dedicată soldaților
români căzuți în Primul Război
Mondial, în 1916, în luptele de
pe malul Jiului.

În 1957 moare, „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea.”
Invenții, construcții, arhitectură – domenii care întrepătrund culturile României și
Franței.
Henri Coandă (1886-1972), cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel şi al savantului Paul
Painlevé, a construit în Franţa primul avion cu reacţie, 1910.
 Ateneul Român este o sală de
concerte din București, situată
pe Calea Victoriei, în Piața George
Enescu (în partea nordică a Pieței
Revoluției). Clădirea, care este
realizată într-o combinație de stil
neoclasic cu stil eclectic, a fost
construită între 1886 și 1888, după
planurile arhitectului francez
Albert Galleron. În prezent,
adăpostește și sediul Filarmonicii
„George Enescu”.
De la arhitectură pășim la muzică, iar liantul puternic în această sferă culturală nu este
nimeni altul decât George Enescu (1881-1955), considerat cel mai important muzician român
care dă poporului său natal mari capodopere muzicale și încântă lumea cu ele călătorind între
București și Paris. A fost violonist, pianist, dirijor și compozitor.

Creația sa cuprinde: Rapsodiile române 1 și 2, sonate

pentru pian, pentru pian și vioară, simfonii, opera
Oedip și nu numai.

George Enescu spunea la un moment dat:

„Mi-am slujit țara cu armele mele: pana, vioara și
bagheta.”

Yehudi Menuhin, celebru pianist și dirijor american, afirma la un moment dat : „Pentru
mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (...) Rădăcinile puternice și
noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe.”
Cultura nu are limite. În toate formele ei este unică și diversă, în același timp. Este
conexiunea dintre popoare care nu necesită traducere.

Sitografie:

https://www.historia.ro
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/exilul-cultural-romanesc-postbelic-din-franta-studiu-
de-caz-centrul-de-promovare-a-cartii-romanesti-hyperion
https://www.philippide.ro/distorsionari_2008/413-421%20ALBU%20MIHAELA%202008.pdf
https://www.timpromanesc.ro/poeti-si-scriitori-romani-promovati-in-franta/
http://stiri.tvr.ro/franta-si-romania-o-prietenie-de-doua-sute-de-ani_62591.html#view