Sunteți pe pagina 1din 2

Atomul

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile
unui element chimic. Orice solid, lichid, gaz și plasmă este compus din atomi neutri sau ionizați.

Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul
este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și
neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu.
Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au
sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de electroni, atunci atomul este neutru
din punct de vedere electric. Dacă un atom are mai mulți sau mai puțini electroni decât protoni,
atunci acesta are o sarcină totală negativă, respectiv pozitivă, și se numește ion.
Electronii unui atom sunt atrași de protonii din nucleul atomic de această forță electromagnetică.
Protonii și neutronii din nucleu sunt atrași unul de celălalt printr-o altă forță, forța nucleară, care de
obicei este mai puternică decât forța electromagnetică de respingere ce acționează între protonii
încărcați pozitiv. În anumite circumstanțe, forța electromagnetică de respingere poate deveni mai
puternică decât forța nucleară, și nucleonii pot fi astfel scoși din nucleu, lăsând în urmă un element
diferit: dezintegrarea nucleară rezultă în transmutație nucleară.
Numărul de protoni din nucleu definește elementul chimic căruia îi aparține atomul: de exemplu, toți
atomii de cupru conțin 29 de protoni. Numărul de neutroni definește izotopul elementului.Numărul de
electroni influențează proprietățile magnetice ale unui atom. Atomii se pot atașa de unul sau mai
mulți alți atomi prin legături chimice pentru a forma compuși chimici, cum ar fi moleculele.
Capacitatea atomilor de a se asocia și disocia este responsabilă pentru cele mai multe dintre
modificările fizice observate în natură, și este subiectul disciplinei chimie.
Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți
colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 3√A fm, unde A este numărul total
de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de ordinul a 105 fm. Nucleonii
sunt legați împreună de un potențial atractiv cu rază mică de acțiune numit forță tare reziduală. La
distanțe mai mici de 2,5 fm această forță este mult mai puternică decât forța electrostatică care
provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv.
Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element,
numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și
neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea
nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă.
Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de
excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor identici, cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe
aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare
cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și
pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să
ocupe aceeași stare cuantică.
Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde
să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât raportul neutroni–
protoni să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară
o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce dintre protoni. Astfel, nu
există nuclee stabile cu număr egal de protoni și neutroni de la numărul atomic Z = 20 (calciu) în sus
și, pe măsură ce Z crește, raportul neutroni–protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil cu
cel mai mare raport protoni–neutroni raport este plumb-208(aproximativ 1,5).

S-ar putea să vă placă și